Page 38 - Drumul_socialismului_1979_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 821
Pag. 2

In pregătirea Congresului al XII-lea al F.C.R.

LEV
ian, Nicolae Marcu, Maria
răştic, întregul coJccţiv de Roadele sînt ale muncii Maier, Vasile Ghişcan, Gheor- După paravanul cauzelor 16,00 Telex
Comuniştii de la I.C. 0-
aici au pregătit, în cinstea ghe Duma, Ion Rusu s-au re­ 16,05 Emisiune
germană
conferinţei de partid pe în­ noastre, minusurile ferit şi la unele modalităţi de obiective se ascund 18,00 Turneul f:
treprindere, un succes de îndeplinire a acestor sarcini, pion at ului
volei
prestigiu — îndeplinirea pre­ între care îmbunătăţirea a- 18,50 1001 de s
vederilor de plan pe primii tot nouă ne aparţin provizionării cu materii pri­ şi unele... subiective 10,00 Telejurnal
patru ani ai cincinalului —, me, materiale şi piese de 19,20 Urgenţe L
pe care l-au dedicat celui de schimb, valorificarea în mai . Colectivul de muncă al In- să de a trece toate restanţele 19,30 în întimp
--------,
a
greşului
----------- —
al XII-lea Congres al parti­ luni, planul să fie îndeplinit fermitatea pentru a le di­ mare măsură a potenţialului trcprinderii dc produccre pe seama cauzelor aşa-zis o- partidului
dului. Succesul acesta vorbeş­ şi depăşit la toţi indicatorii, minua“. de inteligenţă al cadrelor teh­ Şi bicctive, comuniştii au eviden­ 19,40 EREN ’79
artis
te elocvent despre hărnicia şi să se beneficieze, în lunile ia­ Sub semnul înaltei exigen­ nice şi inginereşti, utilizarea industrializare a legumelor şi ţiat şi unele neajunsuri dc or­ 19,50 Film Prod
Ic“.
abnegaţia în muncă, \ despre nuarie — iulie, de o zi libe­ ţe care-i caracterizează pe co­ deplină a maşinilor şi insta­ fructelor Haţeg se prezintă cu din subiectiv care au atîrnat diourilor *
hotărîrca chimiştilor din O- ră pe lună. Au existat pre­ munişti, alţi participanţi la laţiilor şi a timpului efectiv o serie de restanţe la indica­ Anglia
torii economici şi dc eficien­
răştic de a transpune exem­ ocupări şi pe linia moderni­ dezbateri s-au referit la căi­ de lucru din partea persona­ ţă, nercalizărilc localizîndu-sc greu în balanţa realizărilor. în 21,35 Telejurnal
acest context s-a subliniat
plar în viaţă Documentele zării şi diversificării produc­ le ce trebuie urmate pentru lului muncitor, perfecţionarea la conserve din fructe, con­ faptul că dacă la toate locu­
Congresului al Xl-lea şi ţiei, a asimilării unor noi înlăturarea lipsurilor şi ne­ pregătirii cadrelor, dezvolta­ serve din legume, sucuri, pro­ rile de muncă se acţiona c-
Conferinţei Naţionale ale sortimente şi piese de schimb, ajunsurilor şi pentru amplifi­ ncrgic pentru întărirea spiri­ |gAD8<
partidului, de a-şi întări con­ promovării unor tehnologii carea realizărilor de pînă a- rea în continuare a activită­ ducţia agricolă proprie, pro­ tului de ordine şi disciplină
tinuu prestigiul de colectiv moderne de lucru. cum, au recomandat noului ţii de modernizare şi înnoire ductivitatea muncii şi bene­ şi a răspunderii faţă dc soar­
ficii. Comuniştii de la această
BUCUREŞTI
muncitoresc fruntaş al jude­ Dar rezultatele bune nu organ ales să aibă mai mult a producţiei, de asimilare a ta producţiei, era posibil să dioprogramul c
ţului nostru. i-au condus la automulţumi- în atenţie perfecţionarea ac­ noi sortimente, matriţe şi unitate au dezbătut cu temei­
fie diminuate mult restanţele, Radiojurnal;
Apreciind rezultatele obţi­ să fie îmbunătăţită calitatea presei; 8,10 Ci
(Iiilor; 9,90 lî-u]
nute — în spiritul sublinieri­ Âdunătiş: conferinţe pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid produselor şi evitate unele 9.05 Răspunde»
lor secretarului general al pierderi sau deprecieri din lor; 10,00 Bule
partidului, tovarăşul Nicolae materia primă. Comuniştii 10.05 Atlas fol
şi
Ştiinţa
viaţ
Ccauşescu, la Consfătuirea de re pe comuniştii de la „Chi­ tivităţii organizatorice şi po- piese^ de schimb, ridicarea ni­ nicie cauzele rămîncrilor în Ion Birău, Maria Coţolan, mente folk eu.
lucru de la C.C. al P.C.R. litico-educativc, întărirea mun­ velului tehnic şi calitativ al urmă şi s-au angajat să de­ Ghcorghe Mihalcea, Ion Crc- antina“; 11,oi
din 5—7 septembrie a.c. —, mica“ Orăştie. Nu s-a întîm- cii colective, acordarea unui produselor şi onorarea exem­ pună eforturi pentru a recu­ ţu, Vasile Şerbănescu, Teodor ştiri; 11,05 Cil
comuniştii care au luat cu- plat acest lucru pentru că, sprijin sporit organizaţiilor pera restanţele, pentru a spo­ Mihalcea, Ion Vasiu şi alţii ţeşti; 11,20 .
aşa cum recunoşteau în cu-
11,3
Ratlio-Tv.;
vîntul în cadrul conferinţei vîntul lor vorbitorii Ghcorghe de sindicat şi de tineret. în- plară a contractelor. In acest ri contribuţia la realizarea au formulat critici la adresa citate; 12,00
au relevat că ele sînt grăi­ trucît în întreprindere lu­ scop, s-a recomandat noului 3 biroiîlui organizaţiei dc bază ştiri; 12,05
toare pentru modul perseve­ Vaier, Lucia Colhon, Ioan crează un mare număr de fe­ organ ales să abordeze sar­ sarcinilor ce revin unităţii folclorului nosl
rent şi eficient în care au Muşa, Nicolae Hanciu, Ioan mei, în darea de seamă şi în cinile producţiei într-o strîn- privind înfăptuirea obiective­ privind modul cum a urmărit zică de pronii
înfăptuirea hotărîrilor proprii De la 1 la .1;
acţionat organizaţia de partid Socaciu, Maria Samonid, luările de cuvînt s-a insistat să legătură cu activitatea lor cuprinse în programul şi pe cele ale organelof- şn- club; 16,00 Rad
eci
Coordonate
din întreprindere, comitetul Ghcorghe Munteanu şi alţii, pe necesitatea întăririi mun­ concretă a organizaţiilor dc suplimentar de ridicare a ni­ perioarc, au criticat tărăgăi Şlagărul româi
velului de trai al oamenilor
de partid, fiecare comunist la „în activitatea comitetului dc cii dc partid în rîndul femei­ partid, urmărind permanent, muncii pentru actualul cinci­ rea intervenţiei în soluţiona­ eenii; 17,00 Bu
locul său de muncă. In acest partid pe întreprindere, a lor, pentru pregătirea lor îndeaproape modul îndepli­ nal. rea unor probleme care con­ 17.05 Virtuozi .
populari
telor
sens s-a menţionat că în fie­ noastră a fiecărui comunist, nirii sarcinilor, a măsurilor diţionau bunul mers al pro­ Zamfir; 17,20 I
care secţie şi atelier comu­ au mai existat lipsuri şi ne­ multilaterală, politică şi pro­ şi hotărîrilor adoptate. In darea dc seamă a bi­ ducţiei şi mobilizarea între­ 17,50 Cintcce di
fesională, în vederea valori­
niştii s-au situat constant în ajunsuri care nc-au diminuat ficării depline a spiritului lor Conferinţa a apreciat că roului organizaţiei dc bază gului potenţial uman şi ma­ Iui Bucureşti;
primele rînduri ale hărniciei întrucîtva realizările. Un ma­ gospodăresc şi de iniţiativă, stă în puterea organizaţiilor s-au reliefat o serie dc as­ terial al întreprinderii la în­ scrii; 20,00 Int<
popula
tecului
în întrecerea socialistă, că la re număr de absenţe nemoti­ a talentului şi aptitudinilor dc partid, a întregului colec­ pecte care au influenţat ne­ deplinirea sarcinilor economi­ cheta economi
nivelul întreprinderii s-a des­ vate, învoiri şi foi de boală, tiv de la I.C. Orăştie să în­ gativ rezultatele economico-fi- ce. Totodată, vorbitorii au denţe sonore;
făşurat o susţinută muncă de abateri de la disciplina teh­ dc care dau dovadă în acti­ lăture lipsurile care mai exis­ nanciare ale întreprinderii. Pe cerut noului birou ales să Intr-o oră;
pentru
bisuri
consultare a comuniştilor în nologică, defecţiuni ale maşi­ vitatea de producţie şi ob­ tă în activitatea unităţii, să lîngă lipsa forţei de muncă tragă învăţăminte din nea­ miniaturilor mi
soluţionarea operativă a pro­ nilor şi instalaţiilor, onora­ ştească. obţină noi succese în produc­ în perioadele de vîrf, s-au junsurile manifestate şi să se 3,00 Non stop
blemelor care au mai apărut rea cu întîrziere a unor con­ Insistînd asupra sarcinilor ţie, să întîmpine Congresul al semnalat şi unele deficienţe preocupe îndeaproape dc ma­ turn.
în procesul de producţie, că tracte, calitatea necorespun­ mobilizatoare ce revin chi- în aprovizionarea ritmică şi terializarea punct cu punct a
a crescut spiritul de autoexi­ zătoare a unor produse au miştilor din Orăştie în anul XII-lea al partidului cu rea­ cu sortimentele stabilite dc hotărîrii adoptate de aduna­
lizări deosebite în muncă.
genţă şi răspundere revoluţio­ persistat în activitatea colec­ 1980 şi în cincinalul viitor, materie primă, precum şi u- rea generală a organizaţiei TIMIŞOARA:
nară. Aşa a fost posibil ca tivului, iar comitetul de comunişti. Ioan Marian, Va- nele nerealizări la producţia dc partid pentru dare dc sea­ Iltatea radio;
în acest an, pe primele nouă partid nu a acţionat cu toată leria Ionică, Cornel Sîncră- DUMITRU GHEONEA agricolă proprie. Departe în- mă şi alegeri. Eforturile or­ instrumentale
ganizaţiei de partid, ale con­ populară; 18,30
ţenesc : Depui
siliului oamenilor muncii şi ţean puternic
Economia forestieră—în faţa ale tuturor lucrătorilor între­ problemele o>-
le de contrui
prinderii trebuie unite, aşa
muncii în acţ
cum spuneau participanţii la noaştem legile
ascultătorii;
19
unor importante sarcini dezbateri, în vederea folosi­ şoară cu sext
rii cu randament ridicat a
timpului de lucru şi a capa­ şi formaţia Bl
vista sonoră s
cităţilor dc producţie, îmbu­ Adunările dc
(Urmare din pag. I) instalaţiile gravitaţionale şi mă şi alegci
cursurile de apă la colectarea nătăţirii fluxurilor tehnologi­ important în
dintr-un mc de material lem­ lemnului, în scopul reducerii ce, evitării risipei de materie zaţicl do parti
C
nos va fi cu 64,60 lei mai consumului dc carburanţi, primă, energie şj combustibil, întîmpină al P,'
XII-lea
mare faţă dc cea obţinută în să valorificăm intens resursele valorificării depline a poten­ taţii I11 sprijin
anul 1978. Această creştere se naturale (vînt, soare) la us­ ţialului productiv al fermelor tului politie-ii
19,45-
va realiza printr-o serie de carea cherestelei. Sarcini im­ proprii, gospodăririi judicioa­ partid; păniînt
mea,
acţiuni şi măsuri, cum sînt: portante ne revin pe linia se a ambalajelor şi ridicării program do c
alegerea cu atenţie şi simţ de întreţinerii şi reparaţiilor a- la un înalt nivel calitativ a
răspundere din masa lemnoa­ gregatelor, prin respectarea întregii activităţi economico
să a celor mai valoroase sor­ strictă a graficelor lunare de financiare . a întreprinder .
timente (buşteni pentru fur­ afluire, construirii unor micro- Comuniştii au apreciat c.l
nire şi pentru cherestea), pre­ hidrocentrale pentru produc­ întreprinderea dispune real­
lucrarea lemnului de mici di­ ţia de energic electrică care mente de condiţii să recupe­
DEVA:
La
mensiuni în centrele de sortare să fie folosită în centrele de reze restanţele, să-şi aducă o casă (Patria);
şi preindustrializare, valorifi­ preindustrializare şi în par­ contribuţie mai însemnată la Deltă (Arta); 1
carea crăcilor între 2 şi 5 cm chete. înfăptuirea angajamentului a- întoarcerea ac
căpc
diametru în lemn pentru celu­ Oamenii muncii de la sumat de oamenii muncii din Ulzana, Poliţii
(Arta);
loză şi în plăci fibrolcmnoase, I.F.E.T. Deva cunosc bine a- judeţul nostru în întrecerea (Constructorul
precum şi mangalizarca lor ccste sarcini, sînt conştienţi Aspect de muncă din cadrul laboratorului tehnologic al Preparaţiei cărbunelui Co- socialistă. ŞANI: Mihail,
Or;
(Unirea);
în bocşe metalice, refolOsirea că materializarea lor presu­ roe.ştl. Foto: ŞTEFAN NEMECSEK N. TÎRCOB iectul de fier
resturilor de la fabricile de pune pricepere şi hărnicie, Un om Sn lo<
cherestea prin tocarca pentru dăruire şi abnegaţie, că c- Consiliile populare, deputa­ zaţiile contractante să ia toa-' ca); LUPENI:
Ce­
(Cultural);
plăci, dezvoltarea producţiei fectul lor se va răsfrînge di­ ţii,- reprezentanţii organizaţii­ Sn atenţia consiliilor popular© te măsurile care se impun, resc); VUL<
de ambalaje şi semifabricate. rect în dezvoltarea economiei lor contractante, colectivele pentru a fi intensificat rit­ frontieră a mc
Vom promova mai larg teh­ noastre naţionale, în sporirea create Ia nivelul localităţilor mul de preluări prin organi­ resc); LONEA
ziilor — serii)
nologiile moderne de exploa­ veniturilor individuale şi în au obligaţia de a desfăşura Onorarea obligaţiilor zarea de baze volante acolo rul); PETRIL
tare, prin care vom diminua creşterea nivelului de trai, în o susţinută muncă pentru în­ unde este cazul, asigurarea rul — seriile
pierderile şi consumurile teh­ bunăstarea fiecăruia. Aplicînd cheierea de contracte cu pro­ de mijloace de transport. A- resc); AN1NO,
mei
nologice şi vom reduce durata consecvent, cu fermitate şi ducătorii agricoli şi pentru contractual© copilăriei URICA
de exploatare a parchetelor, răspundere comunistă măsuri­ onorarea lor la termenele sca­ ceasta pentru că au fost dese resc); Noiembrie):
cazurile cînd cetăţenii au
(7
imprimînd un flux industrial le şi acţiunile iniţiate la ni­ dente. Acolo unde s-a mun­ la fondul de stat fost nevoiţi să se deplaseze pentru un pr
activităţii de exploatare a pă­ velul întreprinderii, al sec­ cit în mod sistematic şi cu le I-II (Slcai
Misie
cu animalele pe distanţe mari, RAŞTIE:
durilor. De asemenea, vom toarelor forestiere de exploa­ răspundere, situaţia la înche­ iar uneori s-a întîmplat ca unu — serile
antrena în circuitul economic tare şi al parchetelor, vom ierea de contracte şi la livra­ Orăştioara dc Sus, oraşele a reuşit să îndeplinească şi să cei de la bazele de recepţie Revanşa (Flai
tot materialul lemnos prove­ determina creşterea simţitoa­ rea produselor este bună, u- Simeria, I-Iunedoara, Călan şi depăşească livrările din con­ să refuze preluarea animale­ GIU-BAl: l
nit din doborîturilc de vînt, re a productivităţii muncii — nele comune şi oraşe de­ Orăştie. Sînt unele consilii tracte la carne. Astfel, faţă lor, fapt care a creat nemul­ (Casa de culţi
Al patrulea st
din curăţirea văilor şi ver- în mod deosebit prin genera­ păşind prevederile la li­ populare care nu au onorat de 657 tone, s-au livrat 729 ţumiri în rîndurile contractan­ BRAZI: Inspi
sanţilor şi din igienizarea pă­ lizarea metodei de concentra­ vrări. între acestea se numără nici jumătate din prevederi­ tone. Aceste cifre privind ţilor care au pierdut cîte o zi (Cinema); C7
durii. re a forţelor şi mijloacelor în consiliile populare comunale le contractuale pe primele 9 restanţele la livrările de car­ de muncă degeaba. Trebuie I Python 357 -
(Casa
dc
cu)
Sarcini importante revin lu­ parchete — vom asigura con­ Lelese, Lăpugiu de Jos, cele luni ale acestui an. în această ne din contractele încheiate ca Industria cărnii să asigu­ RIA: Napoli si
crătorilor forestieri pînă la diţii dc muncă îmbunătăţite ale oraşelor Lupeni, Petrila, situaţie se află comunele cu gospodăriile populaţiei sînt re o preluare operativă a ani­ reşul); ILIA:
sfîrşitul acestui an şi în anul lucrătorilor noştri, eficienţă Uricani, Petroşani şi Vulcan. Mărtineşti, Turdaş, oraşele o dovadă a faptului că nu s-a înainte (Lumi
1980, sarcini pe care tovară­ sporită întregii activităţi a De asemenea, cu rezultate Hunedoara şi Orăştie. urmărit situaţia livrărilor de malelor contractate prin or­ Un pod prea
ganizarea, aşa cum aminteam seriile I-II (M
şul Nicolae Ceauşescu ni le-a întreprinderii. mai bune se prezintă comu­ Analizînd situaţia la nive­ către organele locale dc mai sus, dc baze volante şi LARI: Aripi
indicat drept urgenţe la şe­ Hotărîţi să materializăm nele Tomeşti, Peştişu Mic, lul consiliilor unice agroin­ partid şi dc stat, de către asigurarea de mijloace de toresc).
dinţa cu specialiştii şi cadre neabătut prevederile din Pro­ Ilia, Rapoltu Mare, oraşele dustriale se constată, de ase­ consiliile unice agroindustria­
de răspundere din cadrul iectul de Directive ale Con­ Haţeg şi Brad. menea, că restanţele sînt mari, le şi nu s-a intervenit prompt transport, cît şi prin onora­
M.E.F.M.C. din luna septem­ gresului al XII-lea al parti­ Analizînd modul cum se fapt care trebuie să dea dc şi operativ pentru impulsio­ rea obligaţiilor sale pe care
brie a.c. în primul rînd, avem dului, care deschid ferestre prezintă situaţia pe primele gîndit celor în cauză şi să ia narea lor. Situaţia reflectă le are faţă de contractanţi.
obligaţia expresă de a recu­ largi dc edificare multilate­ nouă luni ale acestui an, se măsuri pentru onorarea con­ faptul că s-a muncit neepres- Avem o situaţie la preluă­
pera restanţele producţiei fi­ rală a României socialiste, constată că nu peste tot s-a tractelor. punzător. Or, activitatea des­ rile dc carne din contractări Timpul proba
zice la toate poziţiile de plan sarcinile mobilizatoare ce se acţionat aşa cum trebuie şi ^ Cele mai mari restanţe, fa­ făşurată se oglindeşte în re­ care cere din partea tuturor octombrie : V
ale anului 1979 şi cincinalu­ pun în domeniul economiei nu s-au urmărit livrările în ţă de prevederile contractuale zultatele obţinute. Şi rezulta­ mai multă muncă, mai multă să cu cer m;
lui actual. Va trebui să in­ forestiere, colectivele de la fiecare lună. pe acest an, le au consiliile tele arată că această sarcină preocupare şi interes în rea­ Vînt slab din
peratura
max
vestigăm soluţii şi posibilităţi I.F.E.T. Deva îşi vor spori O situaţie cu totul necores­ a fost neglijată. lizarea sarcinilor. Aceasta Intre 18 şi 23 f
de prelucrare cît mai superi­ preocupările şi hărnicia, se punzătoare, cu mari restanţe unice agroindustriale Brad este o cerinţă care obligă la peratura min
oară a biomasci, de prelucrare vor mobiliza cu toată hotă- Ia livrări, se întîlneşte la co­ (815 tone) Ilia (308 tone), în toate localităţile trebuie luarea tuturor măsurilor care şi 4 grade. O
t
mineaţa.
12
in centrele de sortare şi pre- rîrea şi răspunderea la acti­ munele Brănişca, Gurasada, Deva (252) tone, Orăştie (226 să se acţioneze pentru ca în să ducă la lichidarea actualei slabă.
industrializare a lemnului de vitate susţinută, fructuoasă, Beriu, Turdaş, Mărtineşti, Va­ tone), Geoagiu (249 tone), To- cel mai scurt timp să se ono­ situaţii, la onorarea contrac­ Pentru 13 şi
mici dimensiuni în produse adueîndu-şi contribuţia la ta de Jos, Bulzeştii de Sus, teşti (243 tone), Hunedoara reze contractele dc livrări de telor în scopul asigurării unei vreme In gen
cu cerul vâri
finite sau semifinite, în vede­ continua dezvoltare a econo­ (297 tone), Călan (241 tone), carne. în acest scop este bune aprovizionări a popu­ La intuite, -
rea livrării^ la unităţile prelu- miei judeţului, a economiei Vălişoara, Pui, Totcşti, Rîu Ghelari (59 tone), Dobra (158 necesar ca organele locale dc laţiei. să, cu cer m
crătoare, să folosim mai mult naţionale. de Mori, Tcliuc, Cerbăl, Cer- tone), Simeria (63 tone). partid şi de stat, consiliile N. BADIU
teju dc Sus, Şoimuş, Vcţel,
unice agroindustriale, organi-
Singur municipiul Petroşani