Page 39 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 39
I VINERI, 12 OCTOMBRIE 1979 Rag. 3
în întîmpinarea Congresului
O obligaţie politică, legală şi morală
(Urmare din pag. 1) La ce „rădăcini“ ne conduce fiecare educaţiei şi învăţămîntului
dintre aceste fenomene ? Iată, necomu-
limba de foarte multe cereri de încadrare în nicarca posturilor vacante Ia oficiul for
muncă a femeilor. Cea a raporturilor de ţelor de muncă ne pune în faţa situaţiei
[ al Cam- Angajamente deplinit angajamentul de de Consiliul municipal Deva
ropcan de muncă este mult mai bogată. Ea se re de a rezolva cu întîrziere unele cereri de muncă patriotică în proporţie al Organizaţiei pionierilor în
feră la desfaceri, legale sau nelegale, de locuri .de muncă. Lipsa de preocupare a şi fapte de 197 la sută!“ — raportea decorul autumnal al Pădurii
contracte de muncă» neacordare de drep conducerilor unor întreprinderi pentru ză purtătorii cravatelor roşii Bejan, manifestarea a oferit
turi băneşti ca alocaţii de stat pentru redistribuirea forţei de muncă pe posturi
igricuitură înţelegînd că orice muncă cu tricolor de la cea mai ţi miilor de participanţi un
rea. Con- copii, sporuri etc. : încadrări în grupe cu muncă uşoară — de asemenea. Desfa este utilă dacă foloseşte so nură şcoală deveană — nr. 6. program deosebit de atractiv,
:il-lea al de muncă sau schimbarea locului de cerea contractului de muncă cere mai cietăţii, pionierii hunedoreni Felicitări! Nu sînt cu mult instructiv şi recreativ. Deschi
muncă la recomandarea medicului, în multă analiză pe caz şi, în orice caz, mai au primit fără rezerve che în urma lor nici colegii de la să cu ceremonialul pionieresc,
„Trepte- special pentru accidentaţi sau pentru multă înţelegere. marea organizaţiei lor de a şcolile generale nr. 6 şi 5 întîlnirea de Ia Bejan a ofe
e a stu- depensionaţi şi pensionaţi de gradul III ; Din corespondenţa care se referă la
Grecia şi contribui la ampla acţiune de Vulcan: 169 şi, respectiv, 122 rit o reuşită paradă „Trec
timpul de muncă şi de odihnă, vechimea drepturi băneşti, cam jumătate se referă colectare a materialelor se la sută arată procentajul rea detaşamentele" — în care
în muncă, acordarea de trepte şi grada Ja pretenţii îndreptăţite. Ce înseamnă cundare■ din fier, textile şi lizat de ei. în multe şcoli s-au remarcat unităţile de la
ţii, reţinerea carnetului de muncă şi multe aceasta ? Că în unele unităţi nu se cu hîrtie. Vacanţa de vară a din judeţ pionierii au dove şcolile generale nr. 5, 4, 1 şi
altele. în domeniul pensiilor şi asigurări noaşte legislaţia muncii, legislaţia finan fost un bun prilej pentru ei dit cit de mari Ic sînt fapte liceul pedagogic — şi nume
lor sociale ea înseamnă cereri de reveniri ciară, D.P.C.D.M. (fost I.C.M.) Simefia, de a organiza acţiuni menite le. lată raportul purtătorilor roase întreceri. De la „Culo
la decizii de pensionare, de luare în cal aproape toate unităţile de construcţii să contribuie la îndeplinirea cravatelor roşii cu tricolor de rile toamnei“ (confecţionarea
cul la vechimea totală a timpului de G.I.G.C.L., îhgrâşătoria de miei Simeria şi angajamentului de muncă pa la şcolile generale Iscroni — de costume de carnaval cu
6,00 Ra- stagiu militar, de acordare a pensiei de în general unităţile din agricultura de triotică asumat, pentru anul 142 la sută, Veţel — 132 la material la îndemînă), „Pa
ineţii; 7,00 urmaşi, întîrzieri în întocmiri de dosare stat fac din plin dovada acestei necu 1979, iar, odată cu deschide sulă, Păuliş — 131 la sulă, leta de aur“ (concursul de
0 Revista şi multe altele. Un mare volum din noaşteri.
tul melo rea noului an de învăţămînt, nr. 1 Brad — 106 la sută, desen în care nuanţele ano-
die ştiri; această corespondenţă se referă la pen Timpul de muncă şi de odihnă este, acestea s-au amplificai. Ore nr. 6 Hunedoara — 105 la timpului s-au reflectat gene
sciiitători- siile ţăranilor cooperatori şi ale ţăranilor de asemenea, prevăzut în legislaţie. Dar le libere de la sfirşit de săp- sută, nr. 2 Hunedoara şi nr. ros), „Bucătarii iscusiţi“ (pre- \
de ştiri ; cu gospodărie individuală. Domeniul a- întreprinderi ca I.M. Paroşeni, I.A.S.
ic; 10,30 tămînă au fost încărcate de 5 Deva — 103 la sută. Un gătirca de meniuri într-un
10,45 Mo- sistenţei sociale este şi el un furnizor Simeria, şantierul 1 Deva al T.C.H., coo faptele mari ale micilor pur raport al faptelor ce le face timp dat şi, bineînţeles, de
1 „Esludi- serios de corespondenţă cu sau prin insti perativa meşteşugărească „Drum nou“ tători de cravate roşii cu tri cinste. gustarea lor) pînă la între
ulctin de tuţia noastră. în sfirşit, în domeniul ex- Hunedoara şi altele poartă luni de zile
e studen- color. Ei au holărît să cin cerile sportive şi turistice, fie
n premieră pertizării capacităţii de muncă, cores oamenii pe drumuri cu rezolvarea pro stească evenimentul politic „Freamăt care probă a făcut din actu
adiopubli- pondenţa, audienţele sau scrisorile se blemelor de această natură. Acordarea din această toamnă — cel ala ediţie a „Freamătului de
uletin de referă la nemulţumiri în legătură cu în de trepte şi gradaţii ca şi examinarea in de codru"
comoara de-al Xll-lca Congres al codru“ din Deva o manifes
12,40 Mu cadrarea în gradul de invaliditate sau vederea ridicării categoriei de încadrare partidului — cu angajamen tare cu larg ecou educativ,
tă ; 13,00 dcpcnsionarca, cereri de expertizarc neîn- creează multe nemulţumiri in unităţi ca tul de muncă patriotică înde Mii de pionieri din toate pe care pionierii au încliinal-o
Student- dreplăţite, adresate de către cei care, în „Vidra“ şi I.M. Orăştie, în S.M.A. Dobra
mal; 10,20 plinit. In aceste zile premer şcolile generale din Deva şi celui de-al Xll-lea forum
ni ce; 16,40 m' rtentul cererii nu mai sînt încadraţi şi Geoagiu. La o analiză amănunţită a gătoare primului Congres al de la liceul pedagogic au comunist şi apropiatului Con
prin de- îi muncă Nu am intenţionat să-l plic cazurilor se observă că nu se cunoaşte educaţiei şi învăţămîntului, participai la tradiţionala ma gres al educaţiei şi învăţă
i de ştiri; tisim pe cititor cu enumerarea aceasta, sau se ignoră legea. Reţinerile băneşti
istrumen- pionierii hunedoreni înscriu nifestare de toamnă „Frea mîntului.
Gheorghe dar ea era necesară. nejustificate sînt frecvente în unităţi ca fapte deosebite. „Ne-arn în măt de codru". Organizatq. LUCIA LICIU
ru patrie; Dacă în sfera pensiilor, asistenţei so O.I.F.P.C.A., I.L. Deva, în mai toate
Ue oraşu- ciale sau a expertizării capacităţii de S.M.A.-urile şi şantierele de construcţii.
¡,00 Orele
îţi ai cin- muncă problemele ridicate sînt îndreptă Dacă am continua, am putea exemplifica
20,15 An- ţite într-un procent destul de redus» în din fiecare domeniu cu cîte ceva. În cîmp, la culesul porumbului, oameni
20,45 Ca- schimb, în sfera raporturilor de muncă După cum am mai afirmat, faptul că
,00 O zi
Aplauze problemele ridicate în corespondenţa ce pe la instituţia noastră trece atît de multă
recitalul se poartă cu noi sau prin noi sînt reale corespondenţă legată de problemele oa în halate albe, oameni îr\ salopete
de; 23,30— şi îndreptăţite în mare parte, iar cores menilor dovedeşte că* Ia nivelul între
îical noc-
pondenţa care se poartă în plus, fără a prinderilor sau instituţiilor cu care noi
fi fost necesară, pe marginea lor nu face purtăm această corespondenţă nu se pune (Urmare din pag, 1) cu“. Cu toţii aveau o sin o clipă, în a le îndestula
altceva decît să întîrzie rezolvarea- îngri destul suflet pentru rezolvarea lor. Pe de gură preocupare, să strân mesele cu bucate.
jorător este faptul că sînt probleme ale altă parte, ridicarea unor false probleme gă cît mai repede şi fără ...Şi iată acum la ceas de
30 Actúa unor oameni încadraţi în producţie iar nu dovedeşte o educaţie juridică temei pierderi recolta de porumb, amiază, o femeie cu mîinile
lo Duete orice întîrziere în rezolvare înseamnă nică a oamenilor. Şi într-un caz si în de la un ceas la altul. Se să facă loc tractoarelor crăpate de asprimea „că
muzică schimbă datorită „infuziei“ pentru a-şi dezlănţui „ri măşii“ ştiuletelui de po
iun cetă- timp productiv şi timp social consumat altul, rezultatul e acelaşi — purtarea de braţe de muncă. Mulţi, tualul“ încetăţenit la fieca rumb nu mai pridideşte să
— cetă- în plus. oamenilor pe drumuri.
Iicat în foarte mulţi oameni în re început de drum al vii le mulţumească tuturor celor
Echipe- cîmp. Vreo "cinci sute. Cifra toarelor recolte. care i-au ajutat pe coo
,ufiieniIor respectivă am aflat-o tot La „Poieniţa“ şi în alte peratori să-şi termine mun
. Să di „PE FIR DE BALADA“
alog cu de la preşedinta cooperati tarlale ale cooperativei s-au ca într-un timp record.
duzică u- Intre 12—14 octombrie vei. Ne-a surprins puţin a- uitat funcţiile şi titlurile. Au făcut oamenii aceştia
cantabile ceastă mulţime şi ne-a sur Nu mai conta că Mircea treabă bună. Cînd se întorc
19,30 Rc- se desfăşoară la Tg. Jiu
-politică : .cea de-a Vil-a ediţie a prins în acelaşi timp pre Rotea şi Petru Dumitru la locurile lor de muncă,
de sea- Festivalului folcloric in- zenţa unor halate albe, a erau directori. Culegeau sînt sigur, or să spună şi
moment unor salopete ce păstrau un ştiuleţi alături de muncito altora că meseria de „ţă
t organi- terjudeţean „Pe fir de
omuniştii baladă“. La noua ediţie, „iz“ de uzină. rii Romulus Berindei şi ran“ nu este una dintre ce
esul al dedicată celui de-al XII- In cîmp, în ajutorul coo Smaranda Scorţeanu, în le mai uşoare din lume- Ba,‘
Consul- peratorilor veniseră munci rîrid cu cooperatorii Ion Ro- poate una din cele mai gre
ivăţămîn- lea Congres al partidu
gic de lui, participă şi trei pio torii de la întreprinderile taru, Ion Dănilaş şi Timof- le.
„Patria nieri hunedoreni : soliştii din oraş. Aici şi-au dat în tei Boldor. Distanţa de la
unat“ — tâlnire lăcătuşii, strungarii, „catedră“ la „bancă“ se P.S. Iar astăzi, cînd citiţi
s. vocali Nela Bîrna (Şcoa
la generală nr. 1 Brad), frezorii de la întreprinde micşorase pînă la interva aceste rinduri, pe la C.A.P.
Petru Matei (Veţel) şi rea mecanică Orăştie cu lul dintre două rinduri de Orăştie pământul a început
recitatoarea Anca Hri operatorii de la „Chimica“, porumb. Lucrau cu toţii. să-şi schimbe culoarea. 71
sov cu un colaj de poe cu „blănării“ de la „Vi Lucrau cu sentimentul că au fost hectarele care au
zii populare (Şcoala ge dra“, cu lucrătorii din coo pot fi intr-adevăr cu ceva ţinut îh spate recolta de
nerală nr. 7 Hunedoara). peraţia de consum, cu e- de folos celor care zi de zi, porumb, 71 sînt hectarele
zile de Succes ! levii din băncile liceelor în lupta cu natura, cu ca care primesc de acum să
larmă în
¡DOAEA: „de chimie“ şi „Aurel Vlai- priciile ei, nu pregetă nici mânţa „stropului“ de pîine.
Flacăra);
apaşilor
: învinsă
PETRO- Premieră !a Teatru! de estradă din Deva
: de circ
'o; Pre-
iembrie);
(Rcpubli- Exceptând titlul „piesei“, Cum e şi normal, partea se, Ileana Zanche, George cu vervă şi inspiraţie te
mul vals puţin cam romanţios, noua de „proză“ la un aseme Casan, Adrian Nicolau. Cu ma muzicală. Cunoscuţii
’Muncito- premieră a Teatrului de nea concert este mai pu toate că glumele sînt solişti, balerinii Eli şi Ti-
1
Ultima
Muncito- estradă din Deva aduce în ţin solicitată, dar chiar şi vechi, talentul celor men- că Hanea (şi alături de ei
ibul ilu- scenă un spectacol agrea amintim şi pe Geta Ene
I (Mine- bil, lucrat minuţios, fieca
Falanstc- şi Mihai Raţiu) impresio
Miuicito- re secvenţă reprezentând nează din nou prin vir
Prietenii un act artistic de calitate. „Bună seara? tuozitatea tehnică şi mai
Muncito- Concei'tul adună pe gene
Talisman ales — faptul merită sub
-D: Alibi ric nume de autori recu liniat — prin exterioriza
noscuţi în muzica noastră
— serii- Vedete din Retezat. Foto : VIRGIL ONOIU uşoară, dintre care» unii cinteceie rea nuanţată a sentimen
şic); O-
lapricorn telor cuprinse în textul
¡Patria) ; onorează premiera devea muzical. Astfel, prin su
GEOA- nă cu bucăţi în primă au dura balet-muzică uşoară,
1 cartuş „SALONUL | j diţie. încredinţarea lansă
HAŢEG: IIUNEDOREAN » J compoziţiile semnate de
■opular); rii pieselor de muzică u- Aurel Giroveanu, Temis-
1 Harry AL CĂRŢII“ î | şoară unor interpreţi de
; Police veni (19 piese !) reprezin tocle Popa, Laurenţiu
■iile I-II m Astăzi, „Salonul liunedo- Profeta, Radu Şerban, Va-
: SIME- k/> rean al cărţii“ programează tă de fapt o notă bună şi sile Vasilache, Vasile Ve-
>ltă (Mu- „Ziua Editurii Eminescu“. edificatoare asupra talen
1 merge & La Liceul industrial nr. 3 tului unor solişti, cum ar selovschi, Vasile Şirli,
TELIUC: şi Ia Liceul pedagogic din fi de pildă Puiu Faur, Iri- Gheorghe David şi Ştefan
>ărtat — Deva elevii se vor întilni cu Moţăţăianu capătă ' un
); GHE- scriitorii Alexandru Căpra- na Soroiu, Mariana Mi-
(Munci- riu, Radu Felix, Iv Marti- lea, Magdalena Popescu şi plus de farmec.
novici şi Comeliu Rădules Elena Costea. Compus deci din îmbi
„ZILELE REVISTELOR cu, iar la orele 17,00 la Am început cu soliştii de narea unor piese dispara
casa de cultură va avea loc
LITERARE DIN o „seară de autografe“. te de către regizorul bucu-
TRANSILVANIA“ muzică uşoară, deoarece,
spre deosebire de alte o- reştean Eugen Aron, „Bu
PREMIERA DE GALA cazii, ei duc greul specta nă seara, cântecele me
La Casa de cultură din
Deva s-a desfăşurat o in colului. Majoritatea au le... !“ se impune ca o
teres *s»'.ă masă rotundă a- Cinematografele „7 No
întru 12 cîştigat în ultimul timp reuşită a colectivului de
şi
frumoa- vind ca temă „Critica lite iembrie“ din Petroşani au siguranţă şi dezinvoltură vean de estradă la acest
„Cultural“
Lupeni
din
it senin, rară contemporană“. Ală găzduit in cadrul „Săptă-
¡t. Tem- turi de scriitori şi membri mînii filmului şi literaturii“ de unde şi buna primire început de stagiune tea
hVi-
a oscila ai cenaclurilor literare pe care le-o face publicul, Secvenţă din premiera Teatrului devean de estradă. trală. La reuşita sa o
iar tem- nedorene, au participat scri din festivalul „Sarmis ’79“ în acest context trebuie să contribuţie de seamă şi-au
ntre —1 itorii Angliei Dumbrăveanu, premiera de gală a noului consemnăm şi orchestra
zero“.
icală di- Mircea Şerbănescu („Ori film românesc „Ora ca atunci cînd sînt solicitaţi, ţionaţi le redă o nouă adus-o dirijorul şi compo
avut
Premierele
au
brumă zont“), Mircea Vaida, Iri- teatrului, care, bine con actorii realizează perfor prospeţime. zitorul Gheorghe David,
mie Ncgoiţă, Ion Lungu oaspeţi pe Geo Costiniu,
(„Tribuna“), Nicolao Stoe, catrinel Dumitrescu (actori) dusă de Gheorghe David, manţe interpretative re Prezenţa dansului — maestrul de balet Tică
lombrie,
■umoasă, Vasilc Copilu-Cheatră, Ermil şi pe semnatarii noii pro se integrează armonios, marcabile. Ne referim la punctul din totdeauna for Hanea, scenografii Stela
Rădulescu, Ion Brumaru ducţii — Coman Şova (sce dar mai ales discret în în cunoscuţii Lucian Radu- te al colectivului artistic Bărăscu şi Sorin V. Popa.
frumoa- („Astra“), Titu Popcscu, Ion nariu) Carzsos Nicolae (re soţirea numerelor vocale lian, Margareta Ileş-Do- devean — se remarcă şi
It senin. Mircea („Transilvania“) şi gie) şi Nicolae Crişan (pro
Mircea Copil („Familia“). ducţie) . sau coregrafice. denci, Ileana Duca-Porla- de data aceasta, asortând C. DROZD
—