Page 40 - Drumul_socialismului_1979_10

Fag, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 821 $ VINERI, 12 OCTOMBRIE 1979

Realităţi social-economice din
ţările In curs de dezvoltare
Lia«rări!e plenarei Ad&inării Generale a Congresele partidelor democratice şi
Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor pentru Federaţiei naţionale a industriaşilor şi DAMASC. — La El- ciile că această expansiu-
raqqa, în partea de nord ne economică va fi conti-
Naţiunile Unite oamenilor de afaceri din China a Siriei, a intrat în func- nuntă şi în anul financiar 'j
ţiune o nouă fabrică de viilor.
' Intervenţia reprezentantului României BEIJING 11 (Agerprcs). avut loc spre sfîrşitul dece­ zahăr. Obiectivul se în- Pe de altă parte, se a- {
BARCELONA 11 (Ager- sociaţiei române pentru Na­ —• La Beijing s-au deschis niului al şaselea. Partidele scrie în cadrul planului rată că Banca Mondială.a }
pres). — In continuarea lu­ ţiunile Unite, prof. Dumitru joi congresele naţionale ale •democratice au cooperat cu naţional de dezvoltare a acordat Pakistanului îm-
crărilor plenarei Adunării Mazilu, a arătat că, în opinia tuturor partidelor, democrati­ Partidul Comunist Chinez în industriilor de prelucrare prumuturi în valoare de , ţ
Generale a Federaţiei Mon­ României, toate statele pot ce din China şi al Federaţiei războiul ile rezistenţă împo­ a materiilor prime agrico- 2 000 milioane dolari, su- ş
diale a Asociaţiilor pentru contribui constructiv la crea­ naţionale a industriaşilor şi triva agresiunii japoneze şi le locale. Noua fabrică are mă ce va contribui la fi-
Naţiunile Unite au fost abor­ rea unui climat favorabil rea­ oamenilor de afaceri. La re­ în al treilea război civil re­ o capacitate zilnică de nanţarea unor proiecte de
date problema creşterii rolu­ lizării dezarmării, asumîndu-şi uniuni participă 2 533 de voluţionar şi au contribuit la producţie ’de 50 tone de dezvoltare considerate ca j
lui Federaţiei Mondiale în angajamentul de a interzice delegaţii. eliberarea poporului chinez, zahăr. Această cantitate prioritare de guvernul pa-
mobilizarea opiniei publice la orice formă de propagandă Ultimele congrese ale . a- iar ulterior la activitatea dc este destinată atît pieţei kistanez.
realizarea dezarmării şi re­ de război, că este necesar să cestor organizaţii — arată transformare şi construcţie interne, cit şi livrărilor la
laţia dintre dezarmare-dez- se treacă Ia măsuri concrete agenţia China Nouă —■ au socialistă. export. MANILA. — Asigura­
de dezarmare, în primul rînd, rea autonomiei alimenta- •
voltarc.
de dezarmare nucleară, pen­ La Paris Seara prieteniei româno-franceze NAIROBI. — Guvernul re a constituit unul din
Luînd cuvîntul în cadrul tru a se pune capăt cursei kenj'an a anunţat punerea obiectivele prioritare ale
dezbaterilor, reprezentantul A- înarmărilor. PARIS 11 (Agerprcs). — francczc, subliniind importan­ în aplicare a unui pro- guvernului de la Manila,
-
La sediul Adunării Naţiona­ ţa deosebită pe care o au în gram de cercetări şi- de pentru realizarea căruia
Âîţiunile — în scădere la bursa Walistreet le franceze, grupul dc prie­ acest sens întîlnirile dintre to­ asistenţă pentru dezvolta- au fost iniţiate numeroa-
tenie parlamentar Franţa — varăşul Nicolae Ccauşescu, rea zonelor agricole în se programe vizînd îndeo-
NEW YORK 11 (Agerprcs). lor negociate ajunsese la a- România a organizat, sub pa­ preşedintele Republicii Socia­ care se cultivă griul. Pe sebi creşterea producţiei
Cursul acţiunilor a continuat proâpc 60 milioane. Cu scă­ tronajul lui Jacqucs Chaban- liste România, şi Valéry Gis­ de altă parte, preşedinte- agricole a ţării, infor-
miercuri să scadă vertiginos derea de 2G,45 puncte din Delrnas, preşedintele adună­ card d’Estaing, preşedintele le ţării, Daniel Arap Moi, mează publicaţia filipine-
la Wallstrcet — celebra bur- . ziuă precedentă •—■ de marţi rii, o seară consacrată prie­ Franţei. In continuare, amba­ a declarat că ţara sa va ză „Archipelag“.
să din New York. La ora — cea mai mare din ultimii teniei româno-franceze. sadorul Valentin Lipatti a reuşi, în curînd. să-şi a- Ca o deosebită realiza-
13,45 (ora locală), indicele 5 ani, şi cu cea de circa 13 în deschiderea manifestării, prezentat expunerea : „Poli­ sig'ure din producţie in- re este consemnat faptul
Dow Joncs coborîse cu 22,87 puncte de luni, indicele Dow deputatul Lucien Ncuwirth, ternă necesarul de zahăr, că, în prezent, Filipinele
puncte, şi vînzărilc de acţiuni preşedintele grupului dc prie­ tica externă a României — o Un alt sector care se va — pînă nu demult o ţară
continuau cu febrilitate.. La ' Jones a coborît deci, în trei tenie, a evocat cursul ascen­ politică dc pace şi cooperare dezvolta este horticultura, importatoare de orez —
aceeaşi oră, numărul acţi uni - zile; cu aproape 65 de puncte. dent al relaţiilor româno- internaţională“. care a adus, anul trecut, reuşeşte să-şi asigurb din
venituri de peste 8 mi- producţie proprie n§»-' tri­
lioane dolari. rul intern şi să <ş ii.
K
® In arhipelagul Noilor Noi majorări !a taxele pentru ocrotirea RAWALPINDI. — Pro- totodată, disponibili fâ'ti
Hebride, care, în prezent, dusul naţional total al Pa- pentru export:. în cursul
arc statut de condominiu sănătăţii în S. U. A. kistanului a crescut în anului trecut, datorită u-
anglo-franccz, se vor desfă­ termeni reali cu aproxl- ti.lizării pe scară largă a
!
şura, la 14 noiembrie, ale- NEW YORK 11 (Ager- peşte în medie cu 11 la su­
® Cu prilejul vizitei pe ca­ geri generale, rare reprezin­ pres). — în Statele Unite tă. Ca urmare a acestei de­ maliv 6 la sută în cursul unei tehnologii moderne,
re o efectuează în Iordania, tă, în acelaşi timp) ultima e- s-au anunţat noi majorări la cizii, costul unei zile. dc spi­ anului fiscal 1978, ara- a extinderii sistemelor de
Ion Stănescu, ministru se­ tapă dinaintea dobîndirii in­ taxcl'c pentru ocrotirea sănă­ talizare se ridică la 450 de tă publicaţia pakistaneză irigaţii, a facilităţilor de
cretar de stat la Ministerul dependenţei. tăţii. Astfel, autorităţile me­ dolari, suma ncincluzînd va­ „Dawn“, care citează un credit acordate populaţiei
raport al Băncii Mondia- rurale. ţara a exportat
Construcţiilor Industriale^ dicale din statul Mussaclni- loarea medicamentelor şi a le. în prezent, se menţin- pentru prima dată peste
preşedintele părţii române în © în Botswăna au avut sctts au făcut cunoscut că de­ nează că există toate indi- 30 000 tone orez.
Comisia mixtă româno-ior- loc, miercuri, alegeri genera­ servirea medicală se scum- eventualei operaţii.
Janiann de cooperare eco­ le şi prezidenţiale, la care
nomică şi tehnică, a fost au participat peste 250 000 Croitorii din A rtemovo au s
primit dc Mudar Badran, de alegători. Brigada Breevilor
primul ministru al Regatului cucerit dreptul de a pre­ )
Haşemit al Iordaniei. ® După .cum a anunţat I La uzina tic sîrmă dc n- VEŞTI ■ mms găti trei modele dc haine. 4
Oficiul federal dc statistică fcl pentru furiiculare, în In anul trecut., colectivul fa­ i
® In discursul pronunţat de la Wiesbaden, în acest an rîndul învingătorilor între­ bricii de confecţii ,.8 Mar­
la Talara. cu prilejul aniver­ pe şoselele şi autostrăzile din cerii este numită brigada Această brigadă nu e Brcev — Serghci, Viaceslav tie“ a livrat organizaţiilor \
sării „Zilei demnităţii naţio­ R.F. Germania s-au înregis­ trcjilorilor, condusă de tină- tocmai obişnuită : în com­ fi Valentin. Ei se schimbă comerciale cca. 25 mii de
nale peruane“ (în amintirea trat 203 000 accidente de rul comunist Serghci Brcev. ponenta ei sîni trei fraji unul fie altul la laminor, scurte elegante, bărbăteşti şi
momentului istoric al naţio­ circulaţie, în care au fost demonstrează un exemplu pentru copii. O însemnată \
nalizării bunurilor companiei rănite 271 300 de persoane. dc stăpînire a tehnicii, fra­ parte a sumelor rezultate
ţii îndeplinesc lună de lu­
„International Petroleum din vinzarca lor a fost vi­
Co.“ (IPC), de la 9 oc.t, ® Deficitul guvernamental nă norma cu 150 la sută. rată în fondul Olimpia- 5
1968), preşedintele Republi­ britanic a atins în primele ¡n secţia nr. 1 unde lu­ dci-ŞO. \
cii Peru, generalul Francisco şase luni alo actualului exer­ crează ci se execută sîrmă lièrent, lucrătorii mici în­ i
Moralcs Bermudcz, s-a pro­ ciţiu financiar 6,519 miliarr pentru junicularcle produ­ treprinderi au creat încă
nunţat pentru continuarea de lire sterline -- s-a anun­ se de uzină, numai cu sem-' opt modele noi aprobate )
acţiunii de. depistare de noi ţat oficial la Londra. nul dc slut al cui ¡Iutii. pentru Moscova — 11)80. A-
surse de energie şi punerea Brrevii expediază numai cum au început producerea »
in practică a unei politiei ® Ku Klux Klanul şi-a producţie excepţională. lor în scrie. Deja au fost \
realiste de folosire a zăcă­ extins în mod substanţial ac­ primite comenzi pentru con­
mintelor peruane de hidro­ tivităţile rasiste în ultimul Pentru Olimpiada '80
carburi. an — informează Departa­ Mărfurile de largă între­ fecţionarea a 75 mii %
mentul american al Justiţiei. buinţare cu simbolul Olim­ căli scurte bărbăteşti şi
piadei se disting printr-o mii pentru copii cu emb
sa BUDAPESTA 11 (Ager preş)., —- Grupul folcloric \ #«
„Cununa Carpaţilor“ şi corul de cameră „Preludiu“ ale înaltă calitate fi dc aceea, se mc — simbolul Olimpiade ItW 4
ansamblului artistic al C.C. al U.T.C. întreprind un turneu \ bucură de mare căutare.
în R.P. Ungară, la invitaţia C.C. al U.T.C. din ţara \ Pentru ca ele să fie pro­ Corespondenţă specială S
vecină şi prietenă. Spce.laco lele • prezentate, pîiiă iu pre- duse, trebuie să aibă ,.acor­ de Ia ziarul „Socialis- t
dul“ Comitetului organiza­
zent, în oraşele S/olnoc, Ove ongyos, Kcsztjicly, Gyula, Du- ticcskii Donbass“ Doncţk ”
nauivaros s-au bucurat, de un fnunos succes. Makeevka — uzina metalurgicii. toric al Olimpiadei. — R.S.S. Ucraineană 7

] „Noi ne-am amăgit în lul şi cultura sărăciei cu 1
, Statele Unite cu credinţa că Copiii, inegalitatea şi limitele dispreţul pe care îl meri­
} sîutem o societate fără cla- tă. Aceste teorii acuză vic­ i
J se, o „meritberaţie“ con- tima şi nu sistemul şcolar
struită potrivit unor prin­ reformelor liberale care „cuantifică“, „acredi­ i
Î cipii egalitare“ — scrie tează“ şi „canalizează“ co­
' John Lconard, cronicarul şanse să o termine şi de 27 au luat note între 200 — pe scara socială este excep­ Nu poţi să nu-ţi imaginezi piii noştri în nişele previ­ N
} ziarului „The New York dc ori mai mullc şan­ minimum — şi 245, veni­ ţie, nu regulă“. pe darwiniştii sociali dc la zibile ale ierarhiei sociale ; I
„ Times“, în recenzia la lu- se să obţină o slujbă ca­ tul mediu al familiei dc o- Cum se poate ca lucruri­ revista „Comentary“ aplau- nu agenţiile de asistenţă,
crarea „Mic viitor" (Gopiii, re să-l situeze în rîndul a- rigine era dc 8 693. le să stea astfel, după toate dînd plini dc entuziasm ! procedurile poliţieneşti şi- I
I inegalitatea şi limitele re- cclci zecimi a populaţiei reformele şi iniţiativele so­ Maliţios însă, de Lonc tribunalele juvenile care „stig­
J formelor liberale). „Ftrptc- S.U.A. din vîrfu! scării ve­ Fapt : în Statele Unite, ciale liberale ? — se în­ reaminteşte că, imediat matizează“; nu pe psiholo­
J le — laborios adunate, efi- niturilor. Jimmy are o şan­ muncitorii albi cîştigă cu 50 treabă cronicarul prestigio­ înainte dc primul război gii care inventează tot fe­ Ï
» cicnt organizate şi clar pre- să din opt să obţină un ia sută mai mult dccît cei sului cotidian -american. mondial, reformatori libe­ lul de teorii pentru a expli­
| zentatc :le Richard de Lo- venit mediu. Tatăl lui dc culoare. Cincimea cca „Răspundem, comod, că vi­ rali ca llcnry Godard deci- ca apatia ; nu sistemul eco­ »
ne sul) auspiciile iui ..Car- mai bine plătită dintre nomic şi de conducere al
s Bobby este avocat cu un muncitorii albi cîştigă cu na nu este a sistemului, ci scscră, pe baza unor teste
ncgic Council on Ghildren“. • eîştig anual de 35 000 do­ a individului, matriarhatu­ de inteligenţă, că 83 • la societăţii care este satisfă­ i
J după şapte ani dc cercetări lari. Tatăl lui Jimmy este 600 la sută mai mult'dccît lui, „culturii sărăciei“, ba­ sută din toţi evreii imi­ cut dc sine, dar absolut
■ — dezvăluie o situaţie com- cincimea cea mai rău plăti­ gajului genetic, englezei ne­ granţi erau slabi la minte. discriminatoriu în ce pri­ i
ţ plet diferită“ — arată, mai lin mic salariat cu 4 800 tă. Cincimea cea mai bine grilor sau a lenei, pur şi La fel de maliţios, el evi­ veşte rasa, sexul şi clasa so­
s departe, publicistul ătncri- dolari pe an. plătită dintre toţi muncito­ simplu. Dacă John Lockc a denţiază că guvernul fede­ cială.
| can. Fapt : există o corelaţie rii — albi şi negri — cîşli- avut dreptate cu „tabula ra­ ral dc ia Washington ofe­ Evident, dezvoltarea unui 6 ••
■> „Fapt : Jimmy şi Bol>by perfectă între venitul fami­ gă cu 800 Ia sută mai mult sa“ şi Âdain Smith — cu ră dc 15 ori mai mulţi bani copil este condiţionată dc
dccît cincimea cca mai rău
| sînt elevi dc liceu în acc- lia! mediu şi performanţele plătită — albi şi negri. mecanismele pieţei libere,, celor înstăriţi — sub forma istoria situaţiei sale, dc in­ !
' laşi oraş din Statele Unite, ne arată şcoala ncocapita- scutirilor dc impozite pe stituţiile dominante şi ce-' *•
Fapt : poziţia relativă a
S la şcoli diferite. Aniîndoî candidaţilor Ia examenele dc celor bogaţi şi a celor să­ listă, nu există nici o altă veniturile capitalului prin rinţcle lor, dc un context S
* sînt .atenţi în clasă, citesc intrare în facultate. în scuză pentru eşec dcgît lip­ obligaţii municipale, dccît social cu mult mai larg dc­
mai mult dccît impune pro­ 1973—74, venitul familial raci din Statele Unite nu sa dc talent sau de voinţă. le oferă celor săraci sub cît familia. Aspiraţiile unui
( grama şi sînt- peste medic' mediu al candidaţilor ce au s-a schimbat semnificativ Poate, pretind ei, clacă a- forma ajutorului pentru fa­ copil sînt limitate dc spe­ !..
' ia testele de inteligenţă. faţă dc secolul al XlX-ica ranţele iui. Să nu schim­
I Bobby are de patru ori. mai obţinut între 750 şi 800 şi nu s-a schimbat deloc de bolim asistenţa socială, a- miliile cu copii mulţi. băm copilul, spune dc Lonc, ! ««
>, multe şanse să intre ia fa- puncte, nota maximă, a fost la al doilea război mon­ ccştia — cine or fi ci — „(Mic Viitor)“ tratează să schimbăm societatea“.
3 cultatc, dc 12 ori mai multe dc 12 124 ; la studenţii cc dial.'Ascensiunea unui tînăr „au să se apuce de treabă“. bagajul genetic, matriarha­ (Agerprcs) I-

COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele sc iac Ia oficiile poştale, factorii
Nicolac Badiu. Gheorghc Călinescu, Tiberiu Istrate 2700 Deva: sir. Dr. Petru Groza, nr. 35 poştali şi difuzorij voluntari din întreprinderi şi CO
(redactor şef adjunct). Elena Lucia Litiu, Gheorghe Telefoane : 11275, 11585, 20708 instituţii. Costul unul abonament : 24 le! pc S luni), 48 Ici *«3r
i*avei (redactor şef). Vasile Pâţan, Nieoiae Tircob TIPARUL : Tipografia Dèva, str. 23 August, nr. 257 (Pe 6 luni). 3G lei (un an).