Page 41 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 41
Proletari din toate ţările, uniţi-vă î
ANUL XXXI
NR. 6 822
SlMBATA,
13 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Să întîmpinăm Congresul al Xll-iea al Rodul concret al muncii — Asemenea producţii se ~~—:---------------------------------1 |
a
de
stimulare
de
muncă,
noastre, a agronomilor — pot realiza şi în fermele iniţiativei şi întrecerii, de
se destăinuie Ion Ciobanii, C.A.P. şi I.A.S. din judeţul ridicare permanentă a pre
partidului cu sarcinile îndeplinite exemplar şeful fermei legumicole a nostru. Lotul depinde în gătirii politice şi jirofesio-
Staţiunii de cercetare si pro măsură hotărîloare de apor nale a tuturor lucrătorilor.
ducţie pomicolă Geoagiu —, tul cadrelor tehnice, care Un bun tractorist trebuie să
se poate măsura cu exacti trebuie să decidă momentul cunoască temeinic toate ma
tate numai odată cu înche şinile cu care lucrăm, mo
ierea recoltatului. Acum, dul de funcţionare şi de
cînd se strînge rodul toam exploatare raţională a lor,
nei, se poate vedea cum a să ştie să remedieze singur
muncit fiecare specialist, orice defecţiune. Acestor de
cum s-a preocupat de orga ziderate le răspund oamenii
nizarea producţiei, de îndru noştri din fermă, între ca
marea şi controlul activită re îi numesc pe Vasile Ber-
Cîiid şi cum va ajunge colectivul ţii mecanizathrilor şi celor cea, Gheorghe Ghioreanu şi
lalţi lucrători ai ogoarelor.
alţii.
— Cum se exprimă sin Nu ne-am propus să in
de la I.M. Aninsasa cu realizările tetic rezultatele de produc trăm în detalii privind teh
ţie ale fermei pe care o nologiile aplicate la cultu
conduceţi ? rile agricole. Din dialogul
efective la nivelul sarcinilor — La căpşuni am avut purtat, am înţeles însă că
peste 12 tone la hectar, iar optim pentru efectuarea fie în toate momentele holărî-
la cartofi producţia a atins
SIDERURGIŞTII de plan ? în medie, 40 de tone la ace cărei lucrări, în raport de toare ale producţiei interlo
starea
şi
HUNEDORENI eaşi unitate de suprafaţă evoluţia vremii stabilească te cu cutorul îşi începe de ziua dc
răsăritul
înainte
renului,
să
muncă
RIDICA ŞTACHETA După nouă luni, minerii gătirea s-a făcut necorespun De asemenea, am mai pro exactitate densităţile de soarelui şi o încheie lirziu
ÎNTRECERII de la I.M. Aninoasa au ră zător. Am luat măsuri pen dus peste 6 milioane stoloni plante la fiecare cultură, să în noapte. Altfel nici nu se
SOCIALISTE mas datori economici na tru scurtarea liniei de front căpşuni pentru unităţi agri dovedească spirit gospodă poate explica un bilanţ aşa
ţionale cu o însemnată can şi în . prezent sîntem pe o cole din judeţul nostru şi resc, gîndind şi la aspectul rodnic la ,.numărătoarea bo
titate de cărbune. în rîndul poziţie bună care. ne asigură din alte judeţe. Rezultate economic, la planificarea do bocilor“. Iată o pildă, un
70 100 TONE bune am avut şi la produ îndemn, un exemplu de dă
cauzelor esenţiale aminţim : îndeplini rea planului pe oc-. zelor de îngrăşăminte şi er-
AGLOMERAT funcţionarea sub parametrii tombric şi pe întreg trimes cerea seminţelor de pătrun bic'ule aplicate. ruire în muncă, ce poate fi
proiectaţi a utilajelor de trul iv. - ■ jel, gulioare, bob, varză, Factorul hotărîtor în pro urmat de specialiştii din
în cinstea Congresului al mecanizare,; organizarea de cimbru şi sfeclă roşie. ducţie îl reprezintă, desigur, agricultura judeţului nostru.
XlI-lca al Partidului Co ficitară a transporturilor şi — Cîţi nemotivaţi aţi — Există vreun secret al omul. De aceea am căutat
munist Român, aglomerato- aprovizionării fronturilor de avut azi ? recoltelor bogate ? să asigurăm un bun climat N. TÎRCOB
riştii de la cele două sec lucru, abaterile de la teh — în luna aceasta nici
ţii din combinatul liuncdo- nologia de exploatare în unul. De aceea sîntem cu
rean muncesc cu pasiune şi abatajele mecanizate, cali planul la zi.
dăruire pentru a spori can tatea nccorespunzătoarc a Constantin Iacob — mi MÎINE SE DESCHIDE
titatea .zilnică de „hrană“ pieselor de schimb, lipsa a- ner şef de brigadă la secto
destinată furnalelor. De la cută uneori a acestora. Şi, rul V : „TÎRGUL MEŞTERILOR
începutul anului, cantitatea nu în ultimă instanţă, in — Ne confruntăm cu mul POPULARI“ !
suplimentară trimisă furna- disciplina, manifestată prin te defecţiuni electromecani
orele
Miine
dimineaţa,
liştilor depăşeşte 70 100 to folosirea incompletă a for ce. Sîmbăta trecută, de pil 9,00, iu piaţa de alimente
ne aglomerat feros. Ritmul ţei de muncă, a fondului de dă, din aceste motive nu din Deva se va deschide
lunar al depăşirilor este de timp afectat- producţiei, ab am putut transporta produc cea de a X-a ediţie a tra
meş
„Tîrg
aproape 8 000 tone. senţe de la lucru etc. ţia de pe toate cele patru diţionalului populari“. al Participă
terilor
50 500 TONE Abordînd această situaţie schimburi. Piesele de schimb renumiţi ai creatori populari,
laureaţi
Festivalului
na
— lanţul „Gali“ pentru
României“.
LAMINATE în litera exigenţelor des transportoarele TR 3 şi alte ţional „Cinlarca consemnăm
prinse din recenta şedinţă
Printre
aceştia
de lucru a secretarului ge le -—• sînt de slabă rezisten numele lui Stelian Ogrezea-
La secţiile de laminoare neral al partidului, tovară ţă, iar plasa de sîrmă pen nu şi victor Vicşorcanu
Ionică
ale C.S. Hunedoara în pe şul Nicolac Ceauşescu, cu tru podit ne lipseşte de mult din Horezu (Vîlcea), (Caraş-
Stepau
din
Bini.ş
rioada scursă din acest an consiliul de conducere al timp. Cu toate aceste greu Scverin), ion A. ităducan’u
cantitatea laminatelor date M.M.P.G., ajungem la în tăţi, prin îmbunătăţirile sur din Oboga (Olt), Aurel Go-
peste plan este de 50 500 trebarea de cea mai mare venite în ultima vreme în
tone. Cu o subliniere : de actualitate : Cînd şi cum va organizarea 'şi coordonarea
cea mai bună calitate !
ajunge colectivul de la I.M. muncii, ne-am creat certe
Aninoasa cu realizările efec posibilităţi pentru realizarea
25 200 TONE FONTA
tive la nivelul sarcinilor de integrală a planului pe acest
plan ? an atît la nivelul brigăzii cît mmmm
Reuşind depăşirea ritmică, şi al sectorului. Dovadă că
schimb de schimb, a sarci Vasile Mereuţă — miner numai în luna trecută am Iea din Hălmăgel (Arad),
(
nilor de plan şi angaja şef de brigadă la secto recuperat din restanţe a- Maria Hamzu (Sibiu) şi o-
larii din Obirşa — Nicodim
mentelor asumate în între rul III : proapc 3 000 tone de căr Borza, Vălcan Borza, Axcn-
cerea socialistă, furnaliştii — în patru luni nu ne-am tc Nedea Ion, Gheorghe
din C.S. Hunedoara au ex făcut planul. Am fost ne bune. Marc, Nicolac Marc, Zorin
Marc ş.a.
pediat otelurilor şi turnăto voiţi să prestăm o parte din
rilor, anul acesta, mai bine posturi nu la frontul de lu SABIN IONESCU
de 25 200 tone fontă de bu cru, ci la reprofilarea unor UN NOU MAGAZIN
nă calitate peste plan. căi de acces, pentru că pre (Continuare în pag. a 2-a) I.M. Orăştie. Aspect de Ia montajul general strunguri. SĂTESC
Foto : VIltGIL ONOIU
Cetăţenii satului Hăşdău
din comuna Topliţa au ri
dicat in . acest an — prin
şi
Rezultatele unei zile de muncă in Consiliul PROMISIUNILE NU TIN DE... CALD contribuţia lor în un bani cei
în
muncă
frumos
—
magazin
sătesc.
Dintre
mai harnici locuitori ai sa
unic agroindustrial Brad determină o singură în cursul verii, ziarul nos au numai... problemele. - Dar xccutat lucrări de izolare şi tului, construcţie, lucrat putem
au
la
care
noua
ii
tru a intervenit de mai multe să dăm cuvîntul faptelor. ctanşeizarc, valoarea tuturor menţiona pc : Moisc Geor-
Vasile
A-
concluzie : ori în diferite oraşe ale jude MUNICIPIUL acestor operaţii ridieîndu-se la gescu, Lucaci, Lupuiescu, Popo-
ron
Arsene
ţului pe tema pregătirii pen circa 3 milioane lei. vici, Arsene Oprişoni, Aron
tru iarnă a instalaţiilor de PETROŞANI — Consideraţi că, la data Bobora Cărămon, Ion Bera
şi
Rădoni.
Ileana
discuţiei noastre, sistemele de
Pe aici mai sînt multe de făcut! termoficare. Asigurări am pri In întreaga Vale a Jiului încălzire centrală sînt puse Mihuţ este gata, urmînd ca
construcţia
magazi
Acum
mit de fiecare dată dc la toţi - există un număr de 60 cen-
nului
Cum' am suci-o, cum am Deci, de la bun început, pu cei interpelaţi, că la data şi la punct în totalitate ? zilele acestea să fie dată in
BOBO
(TRAIAN
folosinţă.
învîrti-o, situaţia însămînţări- tem afirma că aici nu au fost ora cînd va fi nevoie de căl TEMPERATURA — în ce ne priveşte, da. în RA, in numele cetăţenilor
lor din zona Consiliului unic realizate nici pc sfert vite dură, nu se va pune nici o DE AFARA IMPUNE această perioadă cazanele de satului llăşdău).
agroindustrial Brad rămînc zele zilnice de lucru, viteze problemă. CĂLDURĂ IN încălzire sînt puse în func
tot ncsatisfăcătoarc. Adică, în care ar fi asigurat înscrierea Iată că de o săptămînă, ţiune. ÎN NUMELE OMENIEI
cele 12 unităţi agricole ce-şi în perioada optimă a princi octombrie, cel altădată blînd APARTAMENTE ! In Valea Jiului încălzirea
desfăşoară activitatea în acest palelor lucrări din campanie. ne-a trimis repede la parde- apartamentelor a început, în 38 de oameni de omenie
perimetru, terenurile destinate Şi totuşi, cum s-au realizat sie, ba unii am luat chiar trale termice în care sînt in să în ce priveşte funcţionarea au răspuns chemării Comi
tetului dc . Cruce roşie al
a fi însămînţatc cu gnu to asemenea viteze... record dc paltonul şi în case mercurul stalate 410 cazane. La înce acesteia • mai sînt probleme comunei Aninoasa de a
talizează 1 000 de hectare. încetineală ? In primul • rînd, termometrelor a scăzut sub put de octombrie, referindu- de rezolvat. Iată cîteva din participa la acţiunea de
de
Pînă la ora efectuării raidu din cele 46 dc tractoare cîte limita de la care se aprecia se la stadiul pregătirilor pen tre ele: aprovizionarea cu donare onorifică zilele sînge,
aici,
organizată
tre
lui nostru, nici jumătate din" trebuiau să lucreze pe ogoa ză că e nevoie să se dea căl tru punerea în funcţiune.a în cărbune a centralelor lasă cute, 38 de lucrători de Ia
suprafaţă n-a fost însămînţa- re în acea zi, patru au stat. dură. Am fost şi noi intere călzirii centrale, Fazekas Ca- mult de dorit. Astfel, centra I.C.M.M., E.G.C.L., S.U.T.,
tă. Că lucrările nu sc desfă Motive suficiente... Defecte, saţi să aflăm, în numele cetă rol, inginer principal în ca lele dip Petroşani dispun de consiliul popular comuna],
cadre
medical,
dispensarul
şoară cum ar trebui ne-o de rodaj, lipsă mecanizatori... ţenilor, cum s-a acţionat în drul serviciului apă, ca cantităţi mici de combustibil, didactice de la cele două
monstrează şi rezultatele zilei Pe lîngă acestea, am avut această situaţie, cîf de temei nal, termoficare, din cadrul care abia le asigură funcţiona şcoli generale (Aninoasa şi
de muncă din 10 octombrie neplăcuta surpriză să vedem nice au fost pregătirile fă G.I.G.C.L., ne spunea : rea de la o zi la alta. In acelaşi Iscroni) şi casnice au dat
de
viaţă
pentru
¡1979. în acea zi s-a „reuşit“ alte tractoare care „măcinau“ cute în vară de unităţile de — în vara trecută, ca şi timp, cărbunele livrat de în picături olga Copil, Carola
viaţă,
să se însămînţeze 23 de hec timpul. Bunăoară, Ia secţia gospodărie locitivă. Ce am în prima lună de toamnă e- treprinderile miniere este de Şimo, E. Banyay, Ana Tres-
tare. ^râturile au fost execu aflat ? Ceea ce în mare parte chipelc dc instalatori au mun slabă'calitate, ceea ce dă mult lian, A. Csiki, GIi. Pop s-au
aflat
a
şi
a
tate pe 21 de hectare. Pre DORIN CORPADE cetăţenii localităţilor respecti cit cu nădejde înlocuind cir ION CIOCLEI şaptea pentru in şăsea acestui
oară
faţa
gătitul terenului abia dacă a ve au putut deja să constate : ca 300 elemenţi de cazane TRAIAN BONDOR generos şi uman gest pus in
unii dintre ei au avut căldu precum şi 1 200 ml dc con slujba vieţii.
f*st efectuat pe 14 hectare. (Continuare in pag. a 3-a) ră dar au şi probleme, alţii ducte de termoficare, s-au e- (Continuare în pag. a 3-a)