Page 43 - Drumul_socialismului_1979_10

TA, 13 OCTOMBRIE 1979 Fag. 3

r

Cinci sule de ani de Ion Ghcorghc gcslhulurşi propria-i ilumi­ rt Şcoala curajului" unui gest simbolic. Asuma­
nare. Credem că selecţia
rea riscurilor unei robinso-
„Proba logosului“ este fericită — „Proba lo­ Dincolo de aspectul său niade este întreprinderea u-
io bătălia de pe gosului“ se justifică şi îşi de un pitoresc incontestabil, nui om de acţiune, care,
Editura Mincrva, în nece­ acoperă genericul în aur li­ „Şcoala curajului“ — acest punînd în balanţă pericolul
ric.
sara colecţie „Biblioteca Fără îndoială, Ion Ghcor­ film american, turnat în artificial şi cel natural, de­
Cîmpul Pîînii pentru toţi“ aduce în libră­ 1976 — reţine atenţia prin- cide în favoarea celui din
rii o excelentă carte da poe­ ghc este cel mai original tr-un fapt deosebit de in­ urmă. Oricum, această op­
poet al generaţiei sale şi
teresant, vizînd direct con­
zie,. „l’roba logosului". Du­ ţiune. în care există consub­
A doua jumătate a se­ — corniţele Timişoarei, cu pă „Vine iarba“, „Zooso- unul dintre cei mai aparte diţia existenţială a omului stanţial sentinţa raţiunii a-
colului al XV-lea aducea oastea lui de călăreţi. phia", „Mai mult ca plîn- din poezia română. De- contemporan : principiul lui / supra iraţionalului, predis­
pentru turci nu numai cu­ Ciocnirea este violentă, sul", „Cavalerul trac“, „Me­ monstrînd-, în superba, conli- Rousşeau, „întoarcerea la pune la meditaţie.
cerirea Cons tant i nopolul ui. scurtă şi hotărâtoare. în galitice“, „Koimele“, „Dacia. Stewarl llaffill, care sem­
dar şi un mare neastâmpăr după amiăzâ 'Zilei, tcrtdii Fenix", cărţi care au iscat nează atît scenariul, cit şt
războinic, manifestat prin sînt zdrobiţi şi împrăştiaţi, regia peliculei, este un ci­
dese incursiuni conduse de iar învingătorii îşi serbea­ controverse fi au zguduit neast remarcabil. Posedă, 1
sultan personal, sau de ză „ospăţul' biruinţei“ — concepţii, sau „prejudecăţi“, mai înlîi, disponibilitatea în­
begii săi, în Balcani. în Pavei Chinezul jucînd ho­ imputând un poet extraor­ deajuns dc rară de a func-
Moldova. Ţara Româneas­ ra ca în satul lui natal, a- dinar de acut. o conştiinţă, imitate imperioasă de a se natură“ nu este reactualizat ţionaliza, în sensul cel mai
că şi în Transilvania. -violentă, revoluţionară, aşa demonstra că poezia rămîne din cine ştie ce pornire bi­ pozitiv cu putinţă, insolitul.
*1 şa cum ne informează cro­ cum a lăsat să se întrevadă genul cel mai scormonitor Numai aparenţă e, deci,
In toamna anului 1479, nicarul Bonfinius. cel mai fosforescent meteor de conştiinţe şi duşman al zară, ci dintr-o necesitate spectaculozitatea acţiunii (no­
firească a umanităţii, de a
al generaţiei sale, anume inerţiei, făurind încet şi cu găsi forme de viaţă mai tă maximă operatorului Ge-
Nicolae Eabiş: un marc o solidă conştiinţă a meni­ pure, departe de stress-ul rard Alean), înfruntarea, pri­
ambiţios al poeziei ce se rii poetului, imaginea pro­ metropolelor, de poluare, în mejdiilor necunoscutului, de­
13 octombrie 1-479 vădeşte durabile. Secretul priei sale conştiinţe, Ion genere de tarele din ce în oarece îndărătul aventurii
este latul de cînd literatura : Ghcorghc convinge deplin ce mai agasante ale civili­ de anvergură. sălăşluieşte
puternicele rădăcini in fon­ şi dă sentimentul revigorării zaţiei hipcrtchnicizale. Cau­ un strat de semnificaţii mai
dul. arhaic al neamului, din al poeziei noastre de azi şi zele reale, care îl determină pro ¡and, atacat dc Stewart
begii dunăreni AU şi în gara Şibot, bustul Ţi­ spiritualitatea poporului. tot alît de sigur de mîine. pe Skip Robinson să repete Raffill cu certe aptitudini
Skehder întreprind o ex­ nui luptător în platoşă a- Impresionant, copleşitor Cultura sa străluceşte. Inspi­ experienţa omonimului, erou analitice. Ceea ce descoperă
pediţie • de jaf, cea mai minteşte trecătorilor de e- prin noutatea pe care, para­ raţia are intr-adevăr ceva al lui Defoc, .merită, aşadar, — prin ochii personajului
mare de ia moartea lui venimentul petrecut în ur­ doxal, şi-o extrage cu mare care tc subjugă .frumos şi o clipă de reflecţie. Evident, său — este şocant, tocmai
Iancu de Hunedoara. în mă cu cinci veacuri. Este .sensibilitate din acest vast îţi vindecă setea de revela­ protagonistul filmului ape­ fiindcă e adevărat. t
trecerea lor prin Ţara bustul lui Pavei Chinezul teritoriu, Ion Ghcorghc este ţii spirituale. „Proba logosu­ lează la o soluţie extremă nu Robert F. Logan, aidoma : t
Românească îl obligă pe al cărui chip ne era cu­ intr-adevăr o mare prezen­ lui“ este proba poeziei, tre­ diiitr-un spirit aventurier, ci partenerilor săi, găseşte cel | ţ
voievodul Basarab Tepeîuş. noscut numai dintr-o re­ tă poetică. Prin recentul vo­ cută cu o bucurie profundă pentru că i se pare insupor­ mai adevărat ■instrumentar j i
să-i însoţească cu 4 000' de producere aflată in foto­ lant selectiv, îşi confirmă prin vămile celor mai ra­ tabilă idcca de a-şi pierde interpretativ de a tălmăci i /
luptători pedeştrii, apoi pă­ teca Muzeului Militar răscolitoarea personalitate li­ finate exigenţe ale sufletu­ fiica din pricina cadrului la cota realităţii dramatice j *
trund în Transilvania pe Central. Astăzi, îi - cunoaş­ rică, adîncind rostul unei lui şi ale minţii: dezumanizat şi dezumanizant intenţiile cinstite, foarte u- \
la Turna Roşu. tem .şi chipul real prin generaţii poetice de un dra­ al marelui oraş. Plecarea lui mane ale lui Raffill. ,
Cetele de ieniceri şi de tabloul păstrat in Biblio­ matism aparte, îndelung EUGEN EVU în munţi depăşeşte limitele AL. COVACI '
isihii pradă .centrul şi teca Strahov clin Praga,
sudul Transilvaniei. Satis­ datorită strădaniei cerce­
făcuţi de prăzile luate, de tătorului român Constan­ vînd dreptul exclusiv şi
numărul robilor capturaţi, tin Rezachievici. După a- Pe aici mai . sînt urnite de făcut! A nelimitat de a dispune
begii turci se îndreptau pe cesf tablou, Pavei Chine­ după cum doresc dc
Valea Mureşului, cu in­ zul se prezintă ca un băr­ (Urmare din pag,. I) telui cooperativei din Lunca, acelei zile. Porumbul a fost sumele depuse spre păstrare
venţia de a se întoarce a- bat în puterea vîrstei, în­ tovarăşul losif Lazăr, ingine­ recoltat de pe 52 de hectare. la G.E.C., titularii libretelor,
câsă pe la Porţile de Fier cruntat:, cu privirea ageră, rului şef, ' tovarăşul Ştefan Pe întreg consiliul s-a reuşit dc economii sau dc conturi
transilvane. Dar pe. Câm­ expresivă. ile 'mecanizare ' din Ţebcâ, Moise, şefului de secţie, tova­ să se elibereze de coceni doar personale la C.E.C. au şi
pia întinsă la răsărit de După descrierea lui Bon­ deşi acele ceasornicului trecu­ răşul David Faur.: Dacă aţi 20 de hectare terenuri. Şi nu dreptul dc a împuternici-alte,
Orăştie, pe locul numit finius. cronicarul epocii seră de ora 10, în curte mai văzut că tractorul 41-HD-1565 dintre cele recoltate în 10 persoane, sub forma „clauzei,
Cîmpul Pîinii, îi aştepta lui Matei Coryiri, Pavei puteau ii' văzute cinci trac­ stă din cauza neprezentării la octombrie. După modul cum de împuternicire“, să dispună
o surpriză. Chinezul ¿ra dé origine toare: în tarlaua ,',Bclţi“ de muncă a mecanizatorului Pe­ s-au adunat cocenii, multe de sumele păstrate la Casa de.
;
Voievodul Transilvaniei. modestă,' fiind' fiul "unui la C.A.P. Vaţa, mecanizatorii tru Bota, dc cc nu aţi lucrat cooperative şi-au transformat Economii şi Consemnaţiuni,
Ştefan Bathory, cu o oaste brutar-moraz român din Ioaii Cioază şi Doru Todca nici uni ’ , dintre dumneavoas-i tarlalele în adevărate „zebre“. ca şi dreptul de a lăsa moş­
formată din români şi satul Knez. în adolescen­ mai discutau şi mai... discu­ tră cu ei ? Lucru cc denotă slaba mobi­ tenire sumele depuse sub for—;
saşi, unguri şi secui, le ţă a lucrat alături de ta­ tau. Aici cele două tractoare Un alt „prag“, destul de lizare a cooperatorilor în ve­ ma „dispoziţiei testamentare“.
iese în cale şi angajează tă! său, apoi şi-a început au funcţionat cu intermitenţe. înalt, pus în calea desfăşură­ derea finalizării lucrărilor şi Prin „clauza de împuterni­
bătălia cu. invadatorii în carieră de oştean. A luat Şi tot în aceeaşi ordine de rii în condiţii bune a lucrări­ la această acţiune. Menţionăm cire", dreptul de dispoziţie a-
dimiheaţir. zilei de 13. oc­ parte la. campaniile Iui, idei, nc întrebăm cc s-a lu­ lor viitoarelor recolte îl con­ aici cooperativele din Vaţa, şupra depunerilor poate fi a-
tombrie 1479. Ea s-a des­ Matei Corvih în Moravia, crat cu patru tractoare la.coo­ stituie eliberatul terenului dc Gărăstău şi Brad. cordat laicei mult două per­
făşurat în zona cuprinsă Polonia şi Austria, remar- perativele din Ribiţa, Săliştc paie. Dacă recoltatul porum­ Concluziile credem că lc soane.
azi între ferma zootehnică cîndu-se prin deosebita şi Gărăstău, dacă seara la o- bului decurge totuşi în con­ pot trage şi singuri factorii
şi calea ferată Şibot—Cu- sa. forţă fizică şi o mare perativă n-au raportat nici diţii mulţumitoare, apoi, adu­ de conducere ai Consiliului
gir. La aripa dreaptă a capacitate, de organizare. măcar o palmă de pămînt natul şi transportul cocenilor unic agroindustrial Brad, pre­
dispozitivului erau românii Pentru meritele sale, Ma­ arată, pregătită sau însămân­ ridică probleme cîte n-a ridi­ şedinţii şi inginerii şefi , ai Dreptul titularilor
ardeleni, în număr mare. tei Cânii rx l-a numit.- în ţată ? Tot acum este cazul să cat o campanie întreagă. Să cooperiuivclor agricole de pro­
1
. şi saşii. Lupta se desfă­ anul 1479, comite de Ti­ adresăm o întrebare preşedin­ ne' referim' tot la rezultatele ducţie: de a împuternici
şoară crunt şi sîngeroş. mişoara cu misiunea de a
Turcii, după-diferitele iz- 'stăvili' desele incursiuni şi alte persoane,
. voare în număr de 34 009— -ale turcilor ce ameninţau
(10 000. caută să-şi deschi­ Severinul şi Timişoara. în
dă o breşă pentru carele această calitate, cu oastea sä dispună de
cu bogăţiile furate. Sorţii formată de el după struc­
jiiliei alternează, luptă- tura socială moştenită de sumele păstrate
ii cad zdrobiţi, clin am- la iancu de Hunedoara,
Dto-se tabere şi spectrul în- intervine decisiv in lupta la C.E.C.
Mngerii îi îngrozeşte deo­ de pe Cîmpul Pîinii. Dre-
potrivă pe begii turci cr. gătoria de comite al Timi­
şi pe Ştefan Bathory, ca­ şoarei o va păstra toată
re, rănit,' aştepta sosirea viaţa, acordîndu-i-se şi Beneficiar al unei „dispo­
unui ajutor. înspre amia­ alte titluri nobiliare, prin­ ziţii testamentare“ pot îi una
za zilei, cete de cavaleri tre care şi pe acela de sau mai multe persoane.
împlătoşaţi se fac văzute căpitan generai. Depunerile asupra cărora nu
spre dreapta cîmpului de S-au dat „dispoziţii testamen­
luptă. Este ajutorul mult VIOREL. V. CUGÉREÁNU tare“ se eliberează de Casa
aşteptat, Pavei Chinezul Orăştie
dc Economii şi Consemnaţiuni
în liniştea toamnei. 1 oto : VIRGIL ONOIU moştenitorilor legali sau tes- 1
tamentari după recunoaşterea
calităţii lor de către organe­
(Urmare din pag. I) startul“ imediat cc prezenţa DEVA tate în interpretarea datelor faptul dc' a fi anunţat aso­ le competente. ,
ci era reclamată- in aparta­ ciaţia de locatari respectivă „Clauzele de împuternicire" ■
dc lucru celor cc muncesc în mente. Faptul .acesta dove-' La Deva, pînă miercuri sea­ meteorologice şi corelarea cu că există defecţiunea şi că şi „dispoziţiile testamentare“
centrale : ori e prea mărunt deşte că atît în municipiul ra nici vorbă dc căldură, deşi ele a prestaţiei de încălzire nu vor furniza căldură blo­ pot fi modificate sau anulate 1
şi trece prin grătare fără să temperatura dc afară o im­ centrală. Şi acum, şi Ia iarnă. cului pînă la repararea ci. oricînd de către titulari.
ardă, ori are putere calorică Petroşani cît şi la Brad de­ punea. Miercuri scara o idee Numai o corelare bună va Socotim că era de datoria şi
mică şi astfel cazanele nu cizia organelor locale a fost de căldură încerca să-şi facă asigura o încălzire bună cu a lor să intervină la construc­ Sint scutite de impozite' şi ■
dau randamentul stabilit de promptă, lucru ce trebuie rc- loc prin conducte spre radia- un consum raţional de gaze. taxe toate operaţiunile de de­
cei cc le-au proiectat. O altă tor deoarece sînt unitate pres­ puneri şi restituiri âic econo­
problemă ar fi aceea a asi­ tatoare şi trebuie să fie inte­ miilor băneşti personale ca f
gurării centralelor cu fochişti. resaţi a realiza o prestaţie de şi dobînzile şi cîştigurile, in­
în Valea Jiului încălzirea Promisiunile nu ţin de... cald calitate pentru toţi cetăţenii diferent de instrumentul dc
centrală are nevoie, pentru a oraşului. Ca dovadă că lu­ economisire utilizat. De ase­
funcţiona cum trebuie, dc crurile stau astfel este şi fap­ menea, sînt scutite de impo-
circa 450 dc astfel dc mese­ tul că în urma intervenţiei zite şi de orice fel de taxe
riaşi, dar, în momentul dc cunoscut şi consemnat. Tova­ toarc. Şi aici, în cursul verii Cci cărora nc adresăm ştiu noastre telefonice ia centrala actele în legătură cu transfe­
faţă abia dispune de circa răşul Ştefan Marcu, tehnician am fost asiguraţi de furnizo­ bine despre cc e vorba. termică, defecţiunea respecti­ rul depunerilor la C.E.C. pc •
120. E adevărat că, în vre­ cu tcrmoficarca Ja E.G.G.L. rii de căldură — unitatea. La Deva însă, nici comite­ vă a fost înlăturată şi joi numele . moştenitori! ir.
mea funcţionării centralelor Brad, nc spunea că probleme din Deva a G.I.G.C.L. — că tele asociaţiilor de locatari seara oamenii au avut căldu­ Totodată prin lege se asi­
la capacitate vor fi reparti­ deosebite nu au fost şi cele la ora startului căldurii se nu se afirmă ca reprezentante ră. gura imprescriptibilitatea de- j
zaţi să muncească aici zidari cc se ivesc —>■ un calorifer vor fi încheiat toate pregă­ ale obştii, căci ele sînt cele Aşadar, acolo unde pregă­ punerilor, precum şi a dobîn- j
şi dulgheri din cadrul care picură, o pernă dc aer tirile care depind dc dumnea­ care trebuie să solicite efec­ tirile au lost socotite înche­ zilor şi cîştigurilor acordate)
I.G.C.L., dar asta nu c o re­ în instalaţie ctc. — se re­ lor. în linii mari într-ade- tuarea respectivei prestaţii, iate -i decizia organelor foca­ de C.E.C., ele puţind fi în- ¡
zolvare deoarece oamenii văr aşa' este. Cu darea căl­ cînd este necesară. le s-a dat la timp, tempera­ casate sau ridicate oricînd de,
respectivi n-au calificarea ne­ zolvă operativ prin dispece­ durii însă nu s-a acţionat în După multe căutări, spe­ tura în apartamente s-a titular sau de persoanele sta­
cesară şi nu ştiu să asigure o ratul dc la punctele termice. funcţie de temperatura - dc a- cialiştii G.I.G.C.L. au desco­ schimbat în bine. N-au lipsit bilite de acesta, prin „clauza
funcţionare optimă a cazanc- Totuşi probleme au fost. In- fară, care a înregistrat în in­ perit în blocul din strada An­ dună cum s-a văzut, nici pro­ de împuternicire în timpul •
lor. Iată deci două probleme tr-una din dimineţile trecute tervalul 1—10 octombrie mi­ drei Mureşanul o conductă blemele. Considerăm că acest vieţii titularului“ sau prin.,
ce se cer urgent rezolvate dip mai multe magazine din nime între —1° şi +5°, cu o defectă şi au blocat intrarea început este „proba Iu cald” „dispoziţii testamentare“. în •
pentru a i se asigura încăl­ centrul oraşului curgea apă singură excepţie — 6 octom­ agentului termic în bloc. Au a prestaţiei dc încălzire cen­ cazul cînd nu s-au dat ase-.
zirii centrale din municipiul caldă. Se răzbuna sunerficia- brie — cînd minima a fost luat măsura care se impunea. trală şi am vrea să credem menea împuterniciri sumele i
Petroşani o funcţionare cît litatca cu care au fost fă­ dc +7°. Socotim că la Deva, Blocul însă e în termen dc respective se eliberează —
mai bună. cute probele la rece ale in­ unde funcţionarea celor mai garanţie şi se aşteaptă inter­ că toate neprevăzutele defec­ aşa cum s-a arătat — moşte­
venţia şantierului de speciali­
multe centrale termice este pe
ţiuni vor fi remediate în timp
stalaţiilor. Sperăm că cei cc nitorilor legali sau testamen­
BRAD bază de gaze, deosebit de tate al T.C.IL. să repare de-. şi la iarnă nu vom avea du- tari ai titularului libretului
le-au făcut au tras de aici preţioase pentru economic, e fecţiunea. Specialiştii respec­ rzri de cao cu căldura în a- de economii sau contului per­
Şi la Brad căldura „a luat învăţămintele necesare. nevoie dc mai multă mobili- tivi s-au mulţumit doar cu partamentele încălzite central. sonal.