Page 47 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 47
JMINICÀr 14 OCTOMBRIE 1979 ~
■%
„...Pe baza experienţei dobindite pînă acum se va perfecţiona în
continuare organizarea ţii desfăşurarea Festivalului naţional „Cîntarea
României", care asigură stimularea şi mobilizarea largă a talentelor şi
IK energiilor creatoare ale întregului popor, promovarea creaţiei culturale
clomici-
şi tehnico-ştiinţifice de masă, înflorirea artei şi culturii noi, socialiste,
formarea oamenilor muncii de Ia oraşe şi sate în spiritul înaltului uma
ntru eo-
lui Da- nism al societăţii noastre, ai principiilor eticii şi echităţii socialiste".
ùsodul 2
(DIRECTIVELE CONGRESULUI AL XII-LEA AL
eii : Ni-
[ersakov PARTIDULUI COMUNIST ROMAN)
ci
iii
ă
nitoarea Scriitorul si realitatea socialistă
uii — 9
uz“
eştiului
Dragostea de'ţară a fost, mai adinei şi mai cuprinză pus problemele mult rîvni- Pentru scriitorul trăitor în mereu presupune a învăţa nu nităţii marilor înfruntări. Este
Fotbal : este şi va. fi marele şi vi toare mişcări ale lumii rea tei măiestrii, indiscutabil Hunedoara, mereu mai con atît din ideile altora, cît. a sigur că ei, hunedorenii, nu
o mânia, brantul univers al inspira lului. Cultura e o zidire, legate de conţinutul operei ştient de misiunea lui suve învăţa din faptele oamenilor, vor fi doar martorii, marilor i
directa
ţiei scriitorilor români. In care, pentru a fi durabilă, lor generale. în acest' fel, rană de a-şi servi patria,, a- văzîndu-le, dar şi mai pre transformări trăite ci, prin
¡uitatele ultimele decenii, această trebuie să se clădească din şi scriitorii Radu Ciobanu, dică Limba Română, nu este sus-, trăindu-lc implicit. A te modul în care înţeleg să răs- ;
a prc- nobilă şi profundă tematică aspiraţiile şi munca tenace Iv. Martinovici, Comeliu implica nu este decît a-ţi
npiona- doar o figură de stil afirma pundă societăţii imediate, hu- j
î fotbal are noi semnificaţii în ra a unei întregi naţiuni, în Rădulescu, Neculai Chirica, ţia că sc inspiră din oameni,, asuma curajul ncizolării, al nedorene, vor răspunde între- \
port cu aceea a trecutului. care să se reunească mun Dumitru Velea, Valeriu din realitatea imediată.’A' prezenţei pretutindeni acolo
„Calva- Cu alte cuvinte, iubirea de Bîrgău, Eugen Evu, Traian sta în mijlocul oamenilor nă gii societăţi, adică naţiunii j
17 citorul din uzină, stăpînul unde neliniştea muncii, a vie noastre, în planul spiritual lai
itru cei ţară subsumează într-o ogoarelor, educatorul, vi Filimon, , Ionel A mânuţei, este destul, mai degrabă a te ţii, fiinţează. Hunedoara este care migălesc...
concentrare mai densă ca zionând de la planşetă. Ionel Drăgănescu şi mulţi mişca şi a gîndi odată cu un loc privilegiat, şantierul
orieînd o adîncă preţuire a alţii au contribuit prin ci este permanent deschis in- Congresul al Xll.-lea al
gramul ci, a sintetiza, slujindu-tc fi partidului va adinei, în Iar- :
civilizaţiei şi a culturii scrierile lor la făurirea oa reşte de harul poetic, de sim
c alo poporului nostru, înlr-o de menilor noi, la educaţia lor, ţul unei acute şi permanente gul context de Directive, şij
plină armonie cu ideea Chipul tării şi lă sădirea în conştiinţele pe acela al „Cîntării Roma-1
Masca observaţii ; a înnobila şi nici“. Altfel că, mai mult ca i
:â pe muncii, a prieteniei şi bu lor a unor sentimente ma transfigura artistic, iată doar. Nu martori, ci
a stu- nei înţelegeri cu popoarele jore, sinteză de entuziasm înainte, sîntern optimişti în
-italic- lumii ; reflexul artistic al fiilor ei-ii patriotic şi de reflexivitate unele din sensurile conştienti privinţa evoluţiei noastre, a
edificării unei noi ..lumi, de lucidă. Este firesc şi nece zării fiecărui scriitor. Cu atît implicaţi, valorificării noilor talente ce
un umanism revelator şi literatura cu sar ca toţi creatorii să fie mai mult acum, în preajma sc ivesc, crezînd în noi înşine,
UtlE nobil, în care cu toţii con slujitori autentici şi edu întrunirii celui mai înalt fo deci în oamenii între care
limba rum comunist, Congresul al prezenţi in
tribuim la meniul ei spre catori ai maselor, inspirîn- trăim. Ocolind demagogia,
mai bine. Dar, niciodată profunde du-se din viaţa şi activita XII-lca al Partidului, aces patriotardismul, discreditarea-
mai limpede decît în do- tea lor productivă, rele- te idei se primenesc în fiece ideilor scumpe nouă prin su
că TV muncă şi viaţă
eumentele-program ale Con v.înd-o şi relevîndu-se oda conştiinţă. învăţînd perpetuu rogate de literatură, trebuie
‘bare ? gresului al XII-leâ, nu s-au semnificaţii tă cu ei. Este .deviza scrii din lecţia inepuizabilă a îna să firii prezenţi în marca
Cei torilor unei ţări harnice,
Episo- deschis orizonturi mai largi, intaşilor cît şi din realitatea prezenţă a scriitorilor din
nu s-au împlinit marile educative demne, independente şi su vieţii, nc gîndim Ia cuvintele spiraţiei şi putem spune fără România de azi, aspirînd, în
sinteze ale istoriei bimile verane, care îşi binemerită exprimate de tovarăşul Nicolac * a risca doar o lozincă, scrii continuare, spre o mai largă
nare şi ale faptelor con locul de respect şi admira Ceauşescu, la Plenara din iu torii sînt, cu* toţii, în mijlo- audienţă, fiecare din noi cre
temporane. Niciodată con şi patriotice ţie cîştigat sub soare, toc lie, unde sublinia că ...„Este -cul oamenilor ei! în oţclării, zând în propria-i stea şi lup-
ştiinţa scriitorilor nu a i'ost mai pentru natura umanis adevărat, * viaţa, experienţa la furnale, la Fabrica de tri tînd, prin mijloacele care fac
mai puternic determinată tă şi aportul săli însemnat dau mult, dar numai cu via cotaje, la I.C.S.H., în Insti cinste breslei, să vorbim la
I Ita- de crezul social şi naţional Forţa pe care a dobîn- la tabloul de valori al lu ţa şi cu experienţa nu- poţi tut, pe băncile şcolii... Masa temperatura valorică a scrii
:ogra- al unui întreg popor. Şi minii contemporane. de .lucru a scriitorilor, sor
igazin dacă acestea au devenit dit-o cultura, de pe urma Ceea ce spun stă scris nu să conduci societatea, nu poţi gintea înfiorării lor creatoare turii naţionale nu „locale“
toate unei politici bine chibzuite, să perfecţionezi maşinile“^ cum, în mod incorect, sc mai
iojur- mai e idente în epoca numai în programe şi do nu poate li decît acolo, în
stă a noastră, în epoca socialis a unei ample construcţii cumente, ci, deopotrivă şi ...Viaţa în Cetate a scriitoru întîmplările aparent banale numesc cei ce trăiesc şi scriu
vese- mului, e pentru că nicioda spirituale în care a inte mai ales în acel fel nou de- lui, prin analogie, este în în provincie.
mpo- resat nu numai vigoarea primul rînd a sa, îi aparţine sau aşa-zisc banale ale mun
14,43 tă, ca acum> sensurile lite a fi prin verbe infinitive ca şi o stăpîncştc cum vrea. însă cii fiecărei zile. Dar a trăi Odată cu perpetua forma-’
piese raturii nu au fost mai con- creaţiei, ci şi putinţa ei de formă, dar definitorii în a nemijlocit în combinat, de re a omului de tip nou, oda
ionn- secventr legate de sensurile difuzare nu mai necesită trăi, a gîndi, a simţi, a vi deopotrivă el este şi ceilalţi,, tă cu conştientizarea făurito
ft.S.S. în. numele cărora îşi asumă pildă, acolo unde un marc rului de viaţă mereu mai
siune vieţii Însăşi a oamenilor, de explicare. E un „fenomen“ sa, a spera, şi mai ales de colectiv sc mîndreşte cu titlul
18,30 aspiraţiile lor de adevăr, specific al cărui înţelegere a crea la care ne rapoiiăm rostirea, mărturia istorică. Or, de Erou al Muncii Socialiste, bună, nc formăm şi noi, cci
toţi; frumuseţe umană şi pro presupune o pregătire te reluînd ideea sus citată, cum care, sub semnele durcros-lu-
; Noi statornic în toate zilele vie ar putea scriitorul să vibre este intr-adevăr un privilegiu
30pu- gres. meinică. O pagină de carte ţii noastre — înseamnă a şi un fapt care obligă. Nu minoase ale nevoii de a ex
lodii- Sigur, drumul nu e uşor. se citeşte după ce ai de te ridica la înaltul rang de ze la marile idei şi fapte ale există poet hunedorean în prima, de a ne confesa şi de
tnaţia prins mai de mult alfabe timpului său, cum ar putea
tsem- Nimeni nu se gîndeşte că scriitor angajat, care face creaţia căruia să nu transpa a ne topi fiinţa în cîntec.
; ro talentele se pot naşte peste tul. De cele mai multe ori, din opera sa un instrument' să aspire la perenitate şi la ră, specific fiecăruia, dogoa Prezenţa noastră în Agora
ma! ; noapte şi că deîndată ce scriitorii hunedoreni nu activ al educaţiei politice. penetraţie în conştiinţa pre rea vieţii de aici, ardenţa răminc mereu de demonstrat.
rtiv ; simbolică, metafora tonifiantă
—5,00 s-au născut dobîndesc pu s-au limitat la meşteşug- ci, zentă şi viitoare, decît învă-
urn. terea de a descoperi cele dimpotrivă, ei înşişi şi-au DUMITRU DEM IONAŞCU ţînd mereu ? Iar . a învăţa ori asprimea bărbăţiei şi dem EUGEN EVU
palmare» a contribuit spri
jinul dat artiştilor amatori
\ de către conducerile caselor
r de cultură şi în acest sens
2 de
i in N merită menţionat ca exem
>OA- plu Ion Chiţa, directorul
(Fla-
a a- I Artiştii plastici amatori Casei de cultură Brad, con
este <b N-avem pe rafturi probe de hirtic lucrarea şi îndrumarea com
PE-
5 de 5 dar stă înscrisă-p urne de pămint petentă dată -e către ar
1 de % cenuşa lor. în munţi la Orăştie — hunedoreni — prezenfe de tiştii plastici profesionişti,
lem- şi mai ales dorinţa de afir „VALENŢELE
(Rc- \ că dacii au trăit, că daci mai sînt... EDUCATIVE
irmd K Pe Deccbal îl strigă în cetate mare a personalităţii, împli ALE FILMULUI
iţele prestigiu în Festivalul nafiona! nită prin artă, străduinţa
se) ; \ şi-acum, tîrziu, ciudate voci de daci, PATRIOTIC“
;ieră *1 de a se încadra în sfera
sc) ; se-aud Ia ceas de veghe cai şi roate După cum se ştie, Festi- „Cîntarea României“. Ion tematicii militante. Săptămîna literaturii şi
r — \ valul naţional „Cîntarea. Arca consecvent unei tema- ¡¡Imului din cadrul festi
PE- *» sunînd prelung ca frunza pe copaci. Fără îndoială că mai valului „Sarmis ’79“ a
tan- Primeşte-le eu fruntea ridicată, României“, ediţia a Ii-a s-a tici a satului contemporan sînt multe de făcut. Se do
lNI- î încheiat cu rezultate rema-r- se impune specialiştilor şi reşte din partea artistului prilejuit întâlnirea . publi
l în S sînt parcă răsuflări dinspre strămoşi cabile pentru artiştii plas- publicului cu lucrarea „Joc plastic amator o observaţie cului cu numeroase mani
rni- festări de reală valoare e-
iriei I ee vin înect din glie şi sc-arată ~ tici amatori hunedoreni. • de căluşeri“, iar Xenia mai acută a realităţii, evi
e) ; «K pe scoarţei« copacilor bărboşi. Participarea numeroasă Bursan cu lucrarea ,>Boian- tarea imaginilor idilice, a ducativă. Sesiunea de co
un (19 participanţi cu 21 de genia“. în portretistică, cu municări pe tema ..Valen-
i-n I acelora care fac trimiteri lele educative ale filmului
AR- lucrări — pictură, grafică, unul din cele mai expresi- directe la creaţia vreunei patriotic românesc“ a fost
sculptură) la -faza republi- ve portrete în ulei, s-a im-
Mi-
siu- i NICOLAE CATANICIU cană, a etalat edificator cli- pus tînărul Gyorgy Alexan- personalităţi şi mai ales e- una dintre ele. La reuşita
•iile ' Cenaclul Ritmuri" Deva matul efervescenţei creatoa- dru din Deva — obţinând vitarea gratuităţii. manifestării, organizate la
nşa Casa de cultură din De
M : 1 re a artiştilor amatori din ' premiul III. ION CÎUJOI aj
de judeţul nostru, muncitori, Sculptura hunedoreană va, au colaborat filmologii
pa artist plastic Marina Constantincscu,
ri ; mineri,^ oţelari, ţărani coo- (absentă în prima ediţie) Ileana Dănălache şi pro
ry; peratori etc. Selecţiile rigu- este bogat reprezentată în fesorii Verónica Picioruş,
357 roase din fazele anterioare, .ea de a Il-a ediţie, obţi-
ni desfăşurindu-se sub prima- c nîndu-se doăă premii II, 'Traian Vasiu de la În
se treprinderea cinematogra
LA.: tul calităţii, au dus la ob- unul aparţinînd lui Cristea
ni- lumina de ţinerea de şase titluri de Simion cu lucrarea „Căpi- fică judefeană.
rea laureaţi (faţă de unul sin-, tan Zăgănescu“ (ciment co-
.-II „FESTIVALUL
O gur în ediţia I). lorat) şi altul, minerului
FILMULUI
m- Curge prin marile păduri înfloritoarea perspectivă Schmidt Ladislau de la Pe- DOCUMENTAR —
Lumină din ochii străbunilor a picturii, stimulată de mă- trila, pentru lucrarea „O- VALEA JIULUI“
reţul festival al muncii Şi magiul minerilor“ (basore-
cald aburul ci se aşează creaţiei libere „Cîntarea lief bronz). A Vlll-a edific a „Fes
pe fruntea copiilor României“ a transformat în La fel de apreciate, ală- tivalului filmului documen
\
şi în dimineaţa aceasta premii pronosticurile şi turi de lucrările laureaţilor, tar — Valea Jiului“ se în
XII — care dealtfel este ca oricare alta — speranţele (afirmate în ar- sînt şi lucrările participan- cheie astăzi în municipiul
e : ticole şi cronici plastice) ţilor la faza naţională : a Petroşani. El a prilejuit
3i- simt cum adînca mulţumire pictorilor naivi hunedoreni. pensionarului Gheorghe Ba- publicului acţiuni intere
5S.
.re lumină din oehii străbunilor Astfel pensionarul Farca nu şi merceologului Gheor- sante cu filmul documen O
nă curge prin mine — curate izvoare Ristea 'de la Brad obţine ghe Turtea de la Brad, Bră- tar la a căror reuşită au
;s- premiul II cu' lucrarea nescu Gabriela, .Vasile Sto- colaborat regizori şi ope
ile lumina etirgind ¡aspre înaltele
25 „Gospodărie la Bulzeştî“, enescu şi Ilie Munteanu de ratori de la studioul „Al.
de steme. Ion Arca de la Dineu Mare Ia Hunedoara, Mariana Fit Sabia“ Bucureşti. Cinci
e- şi Xenia Bursan de la O- lip şi Valeria Popovici de cicluri de filme pe teme
ile ION PASCAL VLAD dc artă, ştiinţă, etică, e-
d, răştie (ambii participanţi cu la Lupeni, Nagy Iosif, Vic-
li Cenaclul „Panait Istrati" lucrări valoroase şi în pri- tor Păun, Maria Dincă, Li chilalc, ocrotirea sănătăţii
sa ma ediţie), sînt laureaţi ai dia Bejan, Pentru. Găvan, au întregit manifestările
ia Petroşani Adrian Cristea (Hunedoara).
premiului III ai ediţiei a de la Petroşani. ..POARTA DACICA“ (lemn) clin actualei ediţii-
1
11-a' a Festivalului naţional Fără îndoială că la acest Ciclul „STRĂBUNII“.
