Page 49 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 49
ANUL XXXI
NR. 6 824
MARŢI,
16 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
\
Să întîmptnăm Congresul »1 XII4ca «I partidului Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu
cu sarcinile îndeplinite lai toţi indicatorii
şi tovarăşa Elena Ceauşescu
1979 — finalizat s-au Intllnit cu tovarăşul
exemplar Ahmed Sekou Toure
1980 — pregătit şi cu tovarăşa Andree Toure
Duminică scara, tovarăşul dezvoltarea relaţiilor româno-
Nicoiae Ceauşescu, secretar guineeze, precum şi în legă
general al Partidului Comu tură cu unele aspecte ale vie
nist Român, preşedintele Re ţii internaţionale.
publicii Socialiste România, şi Tovarăşii Nicoiae
tovarăşa Elena Ceauşescu Ceauşescu şi Ahmed Sekou
IA ŢESĂTORIA s-au înlîlnit, la Palatul Pri Toure au exprimat hotărîrea
măverii, cu tovarăşul Ahmed comună de a extinde şi am
Sekou Toure, secretar general plifica — în spiritul şi pe
al Partidului Democrat din baza înţelegerilor stabilite —
DE MĂTASE DEVA Guineea, preşedintele Repu raporturile bilaterale, aprcci-
blicii Populare Revoluţionare indu-se că aprofundarea le
Ţesătorii de mătase Deva. Maria Badea, fruntaşă in producţie, lucrează concomitent Guineea şi cu tovarăşa An găturilor româno-guineeze
la 4 maşini de tesut, contribuind la buna realizare a pianului lunar al secţiei.
' l'oto : NICOJ.AE STOICAN dree Toure. este în folosul şi spre binele
Cei doi conducători de ambelor ţări şi popoare, al
partid şi dc stat şi-au mani prosperităţii şi progresului
Organizaţia de partid să cunoască Oraşul Orăştit îndeplinit planul festat satisfacţia de a se în- lor, al cauzei păcii, colaboră
rii şi înţelegerii între naţiuni.
tîlni din nou, de a continua
schimbul rodnic dc păreri întîlnirca s-a desfăşurat în- '
pe pairii ai cincinalului avut în vara acestui an la tr-o atmosferă de caldă prie
tenie.
Bucureşti în probleme privind
să organizeze şi să mii patru ani ai cincinalului
revoluţiei tehnico-ştiinţifice cu
întregul colectiv! patru luni şi cinci zile mai
devreme, preliminând ca pînă
la sfârşitul anului să realize
După scurgerea a nouă luni loace acţionează organizaţia de ze o producţie industrială su
din acest an, Ţesătoria de mă partid pentru mobilizarea e- plimentară de peste 700 mi
tase din Deva înregistrează nergicâ a întregului colectiv, lioane ici. Contribuţii impor
ncrealizări la toţi indicatorii în direcţia recuperării restan tante Ia acest succes, care o-
dc plan. Producţia fizică este ţelor, a realizării integrale a norcază organele şi organiza Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu, neral al Partidului Democrat
realizată în proporţie de 95,5 sarcinilor de plan din acest secretar general al Partidului din Guineea, preşedintele Re
la sută, producţia . netă — an r . ţiile de partid, colectivele de Comunist Român, preşedinte publicii Populare Revoluţio
muncă din unităţile economi
89;8 la sută, iar cheltuielile Şi iată, în continuare, cum
. totale la 1 000 iei producţie gîndesc, în ce direcţii preco ce ale judeţului, au între le Republicii Socialiste Româ nare Guineea, şi tovarăşa An
dree Toure.
nia,
Elena
tovarăşa
şi
marfă au fost depăşite cu 19,9 nizează să acţioneze noile bi prinderile chimică, mecanică, Cei doi conducători de
lei.. Bineînţeles că aceste re rouri ale organizaţiilor de „Vidra“, „Plafar“, I.S.C.I.P. Ceauşescu, s-au reîntîlnit, luni
dimineaţă, cu tovarăşul Ah
zultate nu fac cinste tînăruhii bază, membrii comitetului de şi altele. med Sekou Toure, secretar ge (Continuare în pag. a 4-a)
colectiv devean, care în anii partid, toţi comuniştii pentru Colectivele de muncă din c-
anteriori a avut realizări mai reuşita triplei operaţii: lichi conomia oraşului Orăştie ac
bune. Cert este că situaţia' e- darea restanţelor; realizarea ţionează cu abnegaţie şi înal Zile îiotărîtoare pentru finalizarea
xistentâ în momentul de faţă integrală a planului pe 1979 ; tă răspundere patriotică pen
îi nemulţumeşte şi îi frămîn- pregătirea temeinică a produc tru a întîmpina Congresul al
tă pe toţi oamenii muncii din ţiei pe 1980. Xll-lca al partidului cu rea grabnică a recoltărilor
ţesătorie, dar în primul rînd Veronica Lupii, secretar al lizări deosebite în producţie.
pe comunişti. Constatarea, organizaţiei de bază, schim Pe primele nouă luni şi ju si însămîntărilor de toamnă !
tv ' ,„i\dlă der recentele adunări bul „A“ : Pe lingă cauzele o- mătate din acest an se înre
de dare de seamă şi alegeri biective, unul din principalele gistrează depăşiri de plan la Alte unităţi
în organizaţiile de bază, de motive care au dus la nerea- toţi indicatorii fizici şi dc e- • Duminică şi luni, pe ogoare, au fost mobilizate
conferinţa pe întreprindere — lizările pe linie de producţie ficienţă, fiind livrate supli au terminat însemnate forţe In vederea încheierii grabnice a recol
de unde s-a desprins şi fap- este nivelul slab de progătire mentar economiei naţionale semănatul griului tărilor şi insămînţăriiop dc toamnă. • In aceste două
, tul că în ultima perioadă'co profesională al multora din 200 fone de mase .plastice, Datorită preocupării susţi zile mecanizatorii au efectuat arături pe 750 hectare,
lectivul a pornit pe drumul lucrători, în special ajutori 200000 bucăţi confecţii din nute pentru eliberarea cu
redresării — ne-a dat ideea de maiştri, reglori, chiar şi blană, 1 600 mc buşteni, 600 prioritate a suprafeţelor des au pregătit patul germinativ pe 1 300 hectare şi au în-
•Sa punem secretarului comi ţesătoare. Deci calificarea şi mc ră.şinoasc, 156 strunguri’, tinate culturii griului şi mă săraînţat griu pe mai mult de 950 hectare © De. ase
menea, au fost strinse şi însilozatc peste 1 800 tone fu
tetului dc partid, secretarilor perfecţionarea personalului 190 tone de piese din fontă, surilor luate în vederea pre raje © Cu sprijinul lucrătorilor din întreprinderi şi in
organizaţiilor dc bază şi altor muncitor rămîne problema alte produse. gătirii cu operativitate a pa
comunişti care au funcţii de Aceste frumoase succese, tului germinativ, alte nume stituţii, precum şi al elevilor, ţăranii cooperatori au
răspundere pe linie de pro MXRCEA LEPADATU adăugate la. cele obţinute în roase cooperative agricole au strîns şi înmagazinat recolta de porumb de pc mai
ducţie, următoarea întrebare: anii 1976—1978, au făcut ca reuşit să încheie însămînţa- mult de 400 hectare şi au livrat la fondul centralizat
..Care sint căile, prin ce mij- (Coniinuare în pag. a 2-a) oraşul Orăştie să încheie pri- rea culturilor de toamnă pe al statului peste 500 tone porumb ® Acum, botăritoarc
toate suprafeţele planificate. pentru finalizarea în timpul cel mai scurt a însămîn-
Exemple demne de urmat în (ărilor şi recoltatului sint măsurile luate în vederea
privinţa organizării muncii, eliberării cu operativitate a terenurilor, mobilizării şi
încadrării însămînţărilor în iolosirji 141 randament maxim a tuturor forţelor şi mij
epoca optimă şi efectuării a- loacelor mecanizate, precum şi a timpului bun dc lu
cru în cîmp !
cestci lucrări la un nivel a-
grotehnic superior oferă, între
altele, C.A.P. Densuş, To-
teşti, Lăpuşnic, Romos, Cig-
mău, Pricaz, Băieşti, Pui,
Burjuc, Ilia şi Ifăşdat. Ter
Destine ce se împletesc împlinindu-se minarea însămînţărilor în a-
cestc unităţi a creat condiţii
ca tractoarele şi maşinile a-
Orăştie este una dintre lo ■—- Tata — ni se destăi de pildă, o spun fără mo gricole devenite disponibile
calităţile urbane ale judeţu nuia Berei Rozaiia, vînzătoa- destie, sînt apreciată şi de să fie concentrate în coope
lui unde — dată fiind pre re la magazinul „Palia“ — şeful de unitate — Roman rativele agricole care au încă
zenţa în această zonă a nu era lucrător Ia calea ferată Cazan şi de ajutoarea lui — restanţe la realizarea planu
meroaselor vestigii istorice şi familia era compusă din Gheorgbiţa Moraru, fiindcă lui la însănrinţări. Pe ulti
ce atestă vechimea şi pre 9 membri. Părinţii inei au muncesc cinstit, îmi reali mele suprafeţe se acţionează,
zenţa continuă a strămoşilor fost oameni săraci, judecau zez sarcinile de plan. In de asemenea, la semănatul
noştri pe aceste meleaguri simplu, dar drept, şi de la România de azi omul har griului la cooperativele agri
— dragostea de patrie, dra ei am învăţat să iubim acest nic, cinstit e apreciat, indi cole din Sîrbi, Zam, Şerel,
gostea fierbinte şi deplină pămînt românesc, unde ferent de limba ce o vor Haţeg, Rîu Bărbat, Vaidei,
— este una dintre trăsături ne-arn născut şl am crescut, beşte în familie. Iată, eu am I.A.S. Mintia şi în numeroa
le cele mai de scamă ale care ne dă pîi'ne, soare... un frate ce munceşte la în se alte unităţi.
fiecărei conştiinţe. Dar — Duminică, 14 octombrie a.c..
cum bine se ştie — în O- — In colectivul în care treprinderea chimică şi c un la C.A.P. Toteşti s-a acţionat
răştie trăiesc şi muncesc, cot munciţi sînteţi singura de om foarte bine văzut' în co pe un fornt larg la strîngerca
la cot cu românii, germani, naţionalitate maghiară! Sim lectiv, e membru de partid, recoltei, eliberatul şi pregăti
maghiari şi alte naţionalităţi. ţiţi acest lucru ? tul terenului, la însilozatul
Cum trăiesc şi gîndesc a- —- Nici vorbă. între noi TRA1AN SONDOR NICOLAE TlRCOB
ceşti oameni ? Ne-o spiln toţi există relaţii sincere de DORIN CORPADE
cîţiva dintre ei. colaborare, de prietenie. Eu, (Continuare în pag. a 3-a);
(Continuare in pag. a 2-a) Se recoltează ultimele suprafeţe de porumb.
