Page 53 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 53
Proletari din toate ţările, unîţi-vă I
ANUL XXXI
NR. 6 82,>
MIERCURI,
17 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Să întîmpinăm Congresul ai Xll-Sea al partidului PROCES LITERAR —
CINEMATOGRAFIC
cu sarcinile îndeplinite la toţi indicatorii valori manifestare din cu găzduit
reale
O
a
educative
cinematograful
Br.v/i
(Rîu IMarc-Retezaf), rea i-
YAit'X pe marginea filmu'.nî
documentar „Băiatul din
Li ta“. Avînd colaborarea
1
Oraşul Brad a realizat planul procurorilor şi Clemente Botezau
Măr
Aurel
gineanul
din Hunedoara, precum şi
pe patru ani ai cincinalului
Va recupera U.U.M.R. Crişcior In perioada care a tre re a marcat o creştere fa
cut din acest cincinal, o- U ţă de plan de peste 50 000 ¡m i MM
integral restanţele la producţia raşul Brad a cunoscut lei pe om al muncii, au
prefaceri considerabile, a- fost obţinute economii la a animatorului în activita
'»zică pină la sfîrşitul anului ? tît în sfera industriei — preţul de cost de 85 mi tea educativă privind re.s^
lioane lei şi beneficii su
prin dezvoltarea capacită
de
teh
pectarca
normelor
ţilor de producţie de la plimentare în valoare de nică a securităţii muncii
I.M. Barza şi U.U.M.R. 125 milioane lei. De ase Gh. Alexoi, din Călan, pro la
cesul
de
cinematografic
& Răspunsul este scurt, optimist, angajant: DA! Crişcior, de la secţiile de menea, planul la investi Brazi s-a bucurai de <»
mobilă şi umbrele —, cît ţii a fost depăşit cu 37 largă audienţă.
& Cu o condiţie, însă : să fie asigurat şi în sfera cooperaţiei milioane lei, oraşul Brad „ANOTIMP
meşteşugăreşti, a reţelei CONGRESUL primind cu fiecare an noi
necesarul de piese turnate sanitare, comerciale şi e- valenţe urbanistice. COMUNIST*
dilitar-gospodăreşl'i, a con însufleţiţi de perspecti
con
Aşa
este
intitulat
strucţiei de locuinţe. va luminoasă pe care o cursul de poezie patr.ioi.icu,
Uzina de utilaj minier şi Ne răspund : Priceperea, hărnicia şi p refigur-ează Documentele etapa pe unitate, organizat
reparaţii Crişcior desfăşoa Ing. Ioan Oprişa, directo dăruirea în producţie ale celui .de »1 Xll-lea Con de Şcoala generală nr. 2
întrecerea,
eu
ră de mulţi ani o activitate rul întreprinderii : necore- oamenilor muncii din Ţa nai au fost realizate su gres al partidului nostru, din Lupeiiî. valenţe educative.
accentuate
productivă fructuoasă, în- larea planului cu posibili ra Zarandul.ui au dus la plimentar prevederilor de oamenii muncii din Brad- este dedicată apropiatului
rieplinindu-şi frecvent pre tăţile tehnice şi materiale obţinerea unor succese plan : 532 milioane lei la mobilizaţi de organele, şi forum comunist — cel de-al
vederile de plan. aducînd ale unităţii ne pune pro , deosebite. Zilele trecute, producţia globala, 396 mi organizaţiile de partid, XII-leu Congres al partidu
lui.
contribuţii esenţiale la dez bleme şi în acest an, ca şi la conferinţa organizaţiei lioane lei la producţia sînt angajaţi cu toate for
voltarea mineritului din în anii trecuţi. Doar două orăşeneşti de partid,, in marfă, 237 milioane lei la ţele pentru a spori succe EXPOZIŢII DE ARTA
Tara Zarăndului şi din ju exemple : ni s-a dat un dustria • oraşului Brad a producţia netă, asigurîn- sele de pină acum. esti-
în
deţ. .Aici acţionează un co plan fizic mobilizator, însă raportat îndeplinirea cu du-se economiei naţionale mînd ca ia finele actualu toresc holul Clubului munci
din
sindicatelor
al
lectiv muncitoresc cu o bo nu rrt s-a asigurat şi canti 92 de zile mai devreme a importante cantităţi de lui cincinal să ridice va-, Simeria a avut Ioc verni
gată tradiţie de hărnicie şi tatea necesară de metal, ci prevederilor de plan pe produse fizice. De men loarea producţiei indus sajul mai multor expoziţii
de
realizări care, sub îndru cu 2 000 de tone mai pu primii patru ani ai cinci ţionat că 90 la sută din triale suplimentare, pe de artă. de Este vorba i.c-
expoziţia
pictură
a
marea competentă a orga ţin (!). De asemenea, tur nalului. în perioada care sporurile de producţie au ansamblul economiei ora tiţici C. Pantelimon, expo
nizaţiei de- partid, obţine nătoria de oţel are termen fost obţinute pe seama ziţia de broderie artistică a
rezultate dib zi în zi mai de punere în funcţiune la a trecut din acest Cinci- productivităţii muncii, ca şului. la 900 milioane lei. Irinei Oprexeu şi a cetei de
mctalo-plastio a lui Petru
Oprescu. Tot aici, cercul
In unităţile economice rămase în urmă foto al fotografilor amatori
Cu sprijinul din cadrul clubului, a des
chis o expoziţie «le fotogra
bune. O dovadă o constituie 31 decembrie a.c. — care fii intitulată sugestiv ,,Si
meria ieri şi azi“.
şi succesele înregistrate ,pe nu va putea fi în nici un elevilor
primele nouă luni ale anu fel respectat —, însă ni s-a HUNEDOARA
lui : depăşirea majorităţii dat plan la piese turnate
indicatorilor de plan, între din oţel de la 1 ianuarie Cooperatorii din Burjuc au A CRESCUT
care producţia globală cu a- a.c. (1). O altă situaţie ar numai cuvinte de mulţumire CU 1 546 DE OAMENI
proape 3 la sulă, producţia fi a exportului. Adică, ni la adresa elevilor de la şcoa Anul acesta. în materni
netă cu 11,6 la sută, pro s-a repartizat plan la ex la generală, din localitate, ca tatea spitalului din Hune
ductivitatea muncii cu cir port, dar nu ni s-a speci re au dat un ajutor substan-. doara au văzut lumina zilei
ca 3 la sută. ficat ce produse să reali ţial în această toamnă la 1 541; de băieţi şi fetiţe. Eu
Nteo-
Albii,
fiica
lui
genia
La unul din principalii zăm şi unde să le expor strîngerca recoltei. Ei s-au lae şi IVIaria Albii este cea
indicatori de plan însă — tăm. evidenţiat în mod deosebit la mai de curirnl trecută in
producţia fizică — cu con — Ce spun factorii de culesul producţiei culturii dc rindnl locuitorilor munici
piului.
secinţe directe asupra re conducere de la C.M. Deva fasole, recoltînd peste 2 000
tribuirii personalului mun şi de la ministerul de re kg, care au fost: apoi livrate MODERNIZĂRI
cilor, U.U.M.R. Crişcior sort în legătură cu aceste la I.P.I.L.F. Haţeg. . Elevii
.are restanţe. De la începu situaţii de-a dreptul bizare Stana Simona, Mariş Liliana, DE DRUMURI
tul anului producţia de uti de planificare a producţiei.? Oi şa Monica, Oimpui can. Mi- Lucrătorii Direcţiei jude
laj minier nu a fost reali — Ni s-a spus să ne des nodora, Ghib Irina, Balint ţene de drumuri şi poduri
zată cu peste 100 de tone. curcăm (1). Revenind însă Adina, Ciprian Dragoş, Fur- au început, lucrările de mo
Tocmai avînd în vedere la întrebarea dacă recupe dui Florin, Barta Alexandru. dernizare a drumului de le
gătură
comunele
dintre
Fi
importanţa acestui indica răm restanţele la producţia Mariş Dănuţ şi alţii au dai ii irca-Dens iis şi Răchilova.
cadrul
tor şi cunoscînd capacita de utilaj minier şi dacă ne drumul spre acestei lucrări,
In
va
Kăchilova
tea de mobilizare şi de ac îndeplinim integral preve do\'adă dc multă hărnicie. A- fi asfaltat.
ţiune a colectivului de aici, derile de plan la acest in lături de ei s-au aflat şi pro C.S. Hunedoara : Aspect de la laminorul de sirmă «r. 2.
am adresat întrebarea pri dicator, trebuie să spun că, fesoarele Elena Stanfcu, Ma Foto : VJRGIL ONOIU
vind îndeplinirea integrală ri a Prin. Margareta Stoico-
a planului la. utilaj minier DUMITRU GHEONEÂ
pină la sfîrşitul anului in vici şi Marioara Dobîndă.
Nici o clipă de răpz in vederea strîiijjerii
curs. (Continuare In pag. a 3-a) (Iosif Suba, corespondent).
fără pierderi a recoltei de porumb!
Ca rezultat al unei orga tiv cu cele 12 atelaje. Con secţiei de mecanizare,
nizări deosebite a muncii, comitent, s-a organizat şi Gheorghe Danciu, ne-a spus
mai ales în ultimele zile, ia transportul recoltei la ba că mecanizatorii şi-au or
strîngerea. fără pierderi a za de recepţie. ganizat munca mai bine şi
recoltei de porumb, coope — 50 de tone am predat au lucrat cu utilajele gru
rativa agricolă din Tîmpa pină adum bazei de recep pate. Că s-a lucrat mai bi
se va înscrie şi ea în aces ţie de la Deva, ne-a infor ne în aceaslă campanie de
te zile printre unităţile ca mat preşedinta coopera toamnă spre deosebire de
re raportează înmagazi na tivei. Viorica Marcu. Pla altele ne-o confirmă şi pre
rea întregii recolte a aces nului de livrări Ia porumb şedinta cooperativei, Hor
tei toamne. pentru fondul centralizat al tensia Hălălai:
La data efectuării raidu statului îi vom adăuga un ■ — Nici- intr-un an n-am
lui nostru; la Tîmpa. cule plus de zece tone. gâtat uşa iute. Ce-mi pare
sul porumbului începuse — Recoltatul cînd se în mai rău, este că mai avem
din primele ore ale dimi cheie ? în sat oameni care nu în
neţii şi a continuat pină . — Dacă mergem în acest ţeleg să participe la'muncă
seara lîrziu, Cei 60 de coo ritm, în ziua de 17 octom atunci cînd este nevoie în
peratori au recoltat manual brie. Am avut recoltă bună. cooperativa agricolă, creîn-
porumbul de pe o supra O altă localitate, o altă du-ne astfel multe greutăţi.
faţă de nouă hectare. Pen unitate. Bâcla. C.A.P. Bă- De aceea, am şi ajuns să
tru a grăbi slrînsul porum cla. Aici întîlnirn 6 situa mai avem de recoltat 10
bului a fost trimis în lan ţie asemănătoare. Foarte hectare cu porumb. Mune*
şl mecanizatorul Ion Arun- puţine suprafeţe de pe care
< J> .» anunţam in /.¡arul Ut* ieri, campioanele balcanice ia gimnastică aii fost primite
cu ca!Uură şi dragoste la Deva. lată-le. in mijloc tripla campioană Nartia Coiuănc.ci, în cuteanu, cu combina. Din mai trebuie strînsă recolta. DORIN COKPADK
conjura Jâ de colegele de echipă şi, toate, înconjurate de colegele dc la Şcoala generală cîmp la pălule, recolta era Oameni şl maşini grăbeau
MC. Deva. ■transportată în mod opera terminarea lucrărilor. Şeful (Continuare i*t pag. % 3-*)