Page 54 - Drumul_socialismului_1979_10

Pas. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 825 4
■«w

ÎN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL XII-LEA AL P. C. R.

Conferinţe ale organizaţiilor comonale de partid pentru dări de seamă şi alegeri 1G,00 Telex
1G,05Teleşcoal
16,40 Curs de
17,00 Din muz
Imagine inedită a puternicei Jancău şi Firan Ivan, mineri i multă exigenţă, un spirit ceea ce priveşte producţia 17,15 Corespom
rile popo
agricolă la hectar. Deose­
şefi de brigadă la exploata­
rea Certej-Săcărîmb. Am be­
dezvoltări în viitorul cincinal neficiat şi beneficiem de o revoluţionar mai accentuat birile dintre cele două coo­ transmit..
perative agricole . învecina te
masă gratuită, de reducerea au fost explicate sumar în 17,30 Arii şi d
Conferinţa organizaţiei co­ la minereurile auro-arginti- timpului de lucru la 6 orc Conferinţa pentru dare Veţel ; au fost fertilizate în darea de seamă prin calita­ rele
munale de partid Certeju de fere. Vor fi construite o marc pe zi, noi, minerii, am fost de seamă şi alegeri a orga­ 1978 peste 470 ha de pă­ tea slabă a seminţelor, ale­ 17,55 Din carte
Sus a fost aşteptată cu viu uzină de preparare, 500 de primii în fiecare etapă de nizaţiei comunale de partid şuni şi fineţe ; desfacerea gerea necorespunzătoare a 18,20 Tragerea
interes de toţi cei 740 de apartamente şi garsoniere, va majorare a retribuţiei“. Veţel a însemnat un bun mărfurilor către populaţie terenurilor,, lacune în apro­ 18,30 In spiritu
comunişti care trăiesc şi mun­ creşte gradul de ocupare a Discuţiile purtate în ca­ prilej de trecere în revistă a cunoscut creşteri substan­ vizionarea cu- îngrăşăminte. 18.50 1001 de s
cesc în localităţile comunei. forţei de muncă. Puternica drul conferinţei au exprimat a realizărilor obţinute în ţiale' ; s-au efectuat lucrări (Preşedintele C.A.P. Veţel,
Cu toţii îşi puneau fireasca ascensiune a industriei ex­ şi alte angajamente. Dar luă­ toate domeniile de activita­ de canalizare în satul Min­ Gaşpar Lazăr, a expediat 19,00 Telejurnal
întrebare: cum se va acţio­ tractive a comunei va oferi rile de cuvînt au constituit te, a stării actuale a comu­ tia ; s-a. electrificat satul lapidar o explicaţie ambi­ 19,20 Noi, fenu
na şi asigura, potrivit pro- o imagine inedită proprie îndeosebi o atenţionare a co­ nei, precum şi a perspec­ Boia Bîrzii etc. guă, în loc să analizeze în 19.50 Telecincm
iectului-directivă de dezvol­ dezvoltării multilaterale eco- mitetului comunal de partid tivelor dezvoltării viitoare Cei care au luat cuvîntul spirit critic şi mai ales au­ ,,Mari act
tare economico-socială în nomico-sociale a judeţului asupra neîm plinirii or şi. -ră­ a localităţii în lumina di­ în adunare, comuniştii tocritic situaţia existentă). nea : ^ii v
profil teritorial în cincinalul nostru în viitorul cincinal, a- mânerilor în urmă de dezvol­ rectivelor Congresului al Gheorghe Irimie,. Mihaî De asemenea, puteau fi a- mieră pe
1981—1985 ca Certeju! să tenţiei aparte pe care parti­ tarea economică ţi îndeosebi Xll-lea al Partidului Co­ Dinga, Dumitru Jinga, Oc­ profundate, mai mult unele ducţie a
îndreptăţească statutul de a dul şi statul nostru o acordă cdilitar-gospodărcască a co­ munist Român.- tavian Burza, Gheorghe Iş- probleme — nu s-au înce­ americane
deveni în această perioadă o valorificării superioare a bo­ munei. S-a criticat de tova­ în privinţa realizărilor, van, Mircea Zasloţi, Mar­ put lucrările de îndiguire 21,25 Dosarul e
localitate urbană ? găţiilor subsolului lnfncdo- răşii Ştcf Cornel, Ioan Popa, este demn de semnalat fap- ţian Jurji, Emilia Zasloţi, a Mureşului în zona Leşnic;
Documentele prezentate în rcan. George Mogoş, Dumitru Ho­ '.tui că la una din cele două Lavinia Neamţu, Alma se prelungeşte mult prea 21,40 Telejurnal.
conferinţă, darea de seamă, Minerii de la Certej au ţea, Ioan Crainic şi alţii fap­ C.A.P., e vorba de cea din Bucur nu s-au referit doar. mult darea în folosinţă a
proiectul planului dezvoltării devansat sarcinile cincinalu­ tul că în comuna Certej nu Leşnic, anul trecut au .fost la sfera lor de activitate dispensarului uman din Ve­
în profil teritorial pe anii lui cu 6 luni şi şi-au realizat se acordă suficientă atenţie obţinute 3 200 kg grîu la cotidiană, ci au abordat cu ţel etc. S-au făcut puţine IgADK
,
1981—1985, au dat un răs- în acest an planul producţiei dezvoltării producţiei agrico­ hectar, faţă de cele 2 750 curaj; problemele muncii referiri la stilul de muncă
puns în parte cuprinzător as­ nete în proporţie de 106,1 la le vegetale şi animale, se res- kg planificate ; la cartofi, comitetultii comunal de al comitetului comunal de
piraţiilor oamenilor. în cin­ sută, obţinînd economii de trîng terenurile arabile. Cri­ faţă de 13 000 kg planifica­ pairtkl. partid, la modul cum sr BUCUREŞTI
1
cinalul viitor, prin punerea 53 lei la 1000 lei producţie tici îndreptăţite au fost adre­ te la hectar, s-au obţinut Totuşi, adunarea comu­ antrenaţi toţi comuniştii lioor o gramul d
în valoare a zăcămîntului marfă. în adunare s-a expri­ sate, de alţi vorbitori, pri­ 16 000 kg, iar la porumb niştilor din Veţel a trecut viaţa- de organizaţie-. Radiojurnal ;
vind desfăşurarea cu totul
*;sei; 8,10 Cu
Coranda-IIondol, producţia mat hotărârea de a realiza necorespunzătoare a con­ s-au realizat 2 800 kg faţă cu prea multă uşurinţă Conferinţei de dare a\\ Tor ; 9,00 Bul.
netă a industriei comunei pînă în 1980 o producţie su­ strucţiei de locuinţe, preocu­ de 2 700 kg. planificate. A- peste nerealiză-ri, ne refe­ seamă- şi alegeri trebuia să rf,05 Răspundem
lor ; 10,00 Bule
acesta,
rim în special la domeniul
nul
cantităţile
au
creşte de aproape 5 ori, a- plimentară de peste 30 mi­ părilor insuficiente pentru re­ cunoscut noi creşteri.. Bune agrar. Dacă la C.A.P. Leş­ i se imprime mai pregnant 10,05 Discuri
jungînd la peste 200 milioa­ lioane lei. „Acesta este răs­ zolvarea alimentării cu apă rezultate au fost obţinute nic, au fost obţinute rezul­ un caracter de lucru, prin­ 10,30 Din ţării«
Ansambî
10.45
ne lei pe an, iar cea de mi­ punsul nostru faţă de marea potabilă, dezvoltarea presta­ şi la I.A.S. Mintia. în sec­ tate meritorii, nu acelaşi cipiu care, dealtmintcri, muncitoreşti: c
nereuri complexe de peste grijă pe care partidul, secre­ ţiilor de servicii şi echiparea torul zootehnic planul la e- lucru s-ar putea afirma de­ lor din Petrila;
ll
ştiri;
12 ori. Creşteri deosebit de tarul său general, o poartă cdilîtar-gospodărească a lo­ octivele de bovine a fost spre C.A.P*. Veţel. între guvernează toate adunările tin tle pionierilor;
de partid.
nul
importante se prevăd la pro­ minerilor — arătau în confe­ calităţilor. depăşit ; s-a introdus apa cele două unităţi agrare e- tin «Ie ştiri ; i:
ducţia de plumb, zinc, sulf. rinţă tovarăşii Alexandru I. MÎRZA curentă în grajdurile C.A.P. xistă încă mari deosebiri în C. DROZD moara folclorul
12.45 Ofrandă
cântece13,00 D
15,00 Clubul invi
Comuniştii, toţi gospodarii Efectul muîieli educative Analiză responsabilă Nici o clipă Radiojurnal ; 1
economice
nate
comunei să-şi aducă se răsfrînge m fapte în ideea perfecţionării de răgaz tin dc ştiri; 17,
bii române; 17,5
teca dc aur —
contribuţia la propăşirea continue a stilului de muncă cu Fănică Luca:
Rom
născut
in
Climatul responsabil; exigent, analitic şi des­ (Urmare din pag. I) Orele serii; 20.W
acesteia! chis în. care s-a desfăşurat conferinţa pentru dare diofonic; 20,5u
nore; 22,00 O zi
de seamă şi alegeri a organizaţiei comunale de O dare de seamă deosebit de cuprinzătoare, este pentru două zile bune 23,30—5,00 Non s
Adunarea le dare de seamă şi alegeri a comu­ partid Vălişoara l-a dat buna organizare a aces­ ilustrînd o activitate în general bună a- Comitetu­ de lucru. în rest... toate au nocturn.
niştilor din organizaţia de partid a comunei. Gîr- tui eveniment politic deosebit V-, viaţa comuniş­ lui comunal de partid Ribiţa, a generat dezba­ mers bine. Şi cu predatul
jiţi a fost un adevărat sfat al ob.ştei, unde s-au tilor de aici. Desfăşurată in; a orientărilor teri exigente, pline de conţinut. Ca un laitmotiv la- bază stăm bine. Avem
evidenţiat realizările înfăptuite în satele comunei Consfătuirii de lucru de la G.c P.C.R. din al acestora, s-a desprins însă ideea necesităţii maşini de la T.T.A., coloa­
1
TIMIŞOAR
în perioada care a trecut (electrificarea completă 5- -7' septembrie, analiza de la \ anşoara a fost perfecţionării continue a stilului şi metodelor de na Simeria. Numai astăzi litatea radio;
a ei, cămine culturale, magazine noi, drumuri mo­ o responsabilă raportare a' muncii depuse la ce­ muncă, a unei munci colective. (15 octombrie — n.n.) şo­ joacă pe la noi‘
derne de legătură etc.)', subliniindu-se în acelaşi rinţele majore pe care documentele’ programatice în perioada analizată, întreaga activitate poli- ferul Nicolae Lobonţ a fă­ populară; 18,30 j
timp şi lipsurile care s-au făcut simţite în ultima ale celui de-al Xll-lea Congres; al partidului le tieo-edueativă a fost orientată fn- scopul îndepli­ cut -4 drumuri la bază. A dio: Timp şi
in transportul
vreme, în activitatea obştei (neîndeplinirea sarci­ pun în faţa comuniştilor, a tuturor oamenilor nirii sarcinilor cuprinse în planul de dezvoltare transportat aproape 13 to­ din Timişoara;
nilor de plan- îa agricultură şi zootehnie la C.A.P; muncii. economico-socială în. profil teritorial a comunei, ne- de porumb. tai dc flaut Ioa
Popeşti, nerealizarea contractelor de livrări la fon­ în întregul ei, analiza a reliefat rostul esenţial în acest sens evidenţiindu-se organizaţiile de partid Iată, în aceste zile în u- 19,00 Ritmuri pei.
fonul dvs; ÎÎTC'W
dul centralizat al statului etc.). al activităţii politico-educative in mobilizarea co­ din satele Dumbrava de Sns, Uibăreşti şi Ribi- nităţile menţionate se lu­ si un ea literară.
în discuţiile care au avut loc pe marginea do­ muniştilor, a locuitorilor satelor la înfăptuirea eioara;, unde- colective formate din comunişti şi crează intens pentru a fi­
cumentelor prezentate în faţa adunării, comu­ sarcinilor economice, la ridicarea calităţii vieţii deputaţi: au impulsionat în; permanenţă realizarea naliza recoltatul porumbu­
niştii (dintre care notăm pe Viorel Crişan, Leon- oamenilor. Iniţiativa „Fiecare cetăţean, u;n' con­ planului economic. „Lăsînd la o parte' rezulta­ lui.
tin Lazăr, Maria Bîrsan, Ilie Dumitru, Elena Bo- tractant activ cu statul Ta animale şi produse ani­ tele bune obţinute, noul organ va trebui să se
gar şi pe Tcofil Almăşan) au evidenţiat o serie maliere“, lansată de comitetul comunal dc partid ocupe mai mult dte organizaţiile din sate“, „va- BTTti. agWiiiMtiEFJTiffi
de aspecte bune şi mai puţin bune, din viaţa de aici şi' urmărită îndeaproape de biroul său, a trebui să, manifeste mal multă' exigenţă la primi­ Wleţan’zatoni
comunei, au dezvăluit unele dintre greutăţile pe dat an de an roade. Aici, un rol deosebit l-a rea in partid' şi faţă de- activitatea organizaţiei de DEVA: Şcoala
care le mai întîmpină organizaţiile de bază din avut activitatea politico-ideologică desfăşurată atît tineret“ — au fost cîtcva recomandări făcute în lucrează in schimburi (Patria); In ochi
satele aparţinătoare. prin propaganda vizuală, prin munca de la om la cuvîntul lor de- comuniştii Viorel Băd şi Iosif treaga lume (Art.
DOAitA:
cin
Ea
— Ga membru al biroului comunal de partid; om, cît şi prin acţiunile culturale de stimulare a Niţă. prelungite casă (Flacăra); .
şi vicepreşedinte al consiliului popular comunal, fnm laşilor. în activitatea economică — lâ C.A.P. Ribiţa şi găsită compania
ta) ; zori ncllniş
mă declar nemulţumit de activitatea pe care noi Raportând. însă realizările la posibilităţile de în gospodăriile individuale ale populaţiei, rezul­ Pentru a crea front larg structorul); PE'
am depus-o. Este adevărat, avem realizări fru­ care dispun şi mai ales la cerinţele majore des­ tatele obţinute în ultima perioadă nu sînt de na- de lucru-ia însâmînţări, nu­ Ntck Carter supei
moase pe linie cdilitar-gospodărcască, dar, în a- prinse din documentele Congresului al Xll-lea, . tură să mulţumească. în aceste sectoare mai sînt meroase formaţii de meca­ nirca); Călăreţul
cest an, stăm destul de rău cu rezultatele econo­ comuniştii Doina Siminie, Sabin Rcsiga, Eugen multe rezerve. Comuniştii Maria Miheţ, Maria nizare au lucrat cu tractoa­ O Adio piccola i.
Portret
iembric);
mice fn agricultură şi la contractări de animale. Muram, Carolina Furja, Viorica Strătean, Ana Corcea-, Zoriţa Şerb şi alţii, criticând unele stări rele în schimburi prelungi­ (Republica) ; EU
Fiecare organizaţie de bază din comuna noastră, MutanT, Stela Tabac, Nicolae Vinersan au făcut de lucruri, au arătat concret şi ce trebuie făcut te, noaptea, la arat şi pregă­ cincilea anotimp
Python
Police
357
fiecare comunist, vor trebui să-şi intensifice mun­ propuneri valoroase de creştere a muncii educa­ pentru îndreptarea lor. tit terenul. La C.A.P. Ba- I-1I (Muncitoresc)
ca pentru realizarea sarcinilor economice ce re­ tive în rin du 1 tuturor oamenilor muncii, angajîn- Tot în ideea necesităţii perfecţionării stilului dc CAN: Cum se hr
vin fiecărui sat (Laurean Bîrsan). du-se cu răspundere la aceasta. Dealtfel, fiecare muncă a fost analizată activitatea .şi în cele­ tiz, de pildă, lucrînd la lu­ măgar (Muncitore
mina farurilor, mecanizato­
Participanţii la adunare au dezbătut, cu matu­ participant la dezbateri — Aron Gherman, Matei lalte domenii; ale vieţii comunei; Aceasta în spi­ rii, între care îi amintim NEA : Tînărul dii
(Minerul) ; PETRI
ritate şi simţ de gospodari, proiectul de hotărîri Munteanu, Adelia Omotă, Cornel Blaj, Aurel ritul unei înalte exigenţe comuniste, cil răspunde­ pe Costică Braşoveanu, ma frontieră ;
şi planul teritorial de dezvoltare a comunei Cîr- Gros,- Maria Mateş, Gheorghe Bota, Andronic re partinică şi totală angajare la realizarea sar­ Lamnec Horst, Ştefan Bar- (Muncitoresc); At
iluziilor
jiţi în viitorul cincinal -— în care se prevede ca Popa — s-a implicat angajant în munca viitoare, cinilor şi angajamentelor revenite tuturor comu­ toş, Nicolae Bodroş şi alţii, Cuibul (Muncitoresc
I-II
volumul producţiei agricole şi zootehnice să ajun­ cu convingerea că fiecare în parte şl toţi laolaltă niştilor din comuna. Ribiţa pentru înfăptuirea CANT : Fiara (7 Ni
gă în 1985 la 36 milioane lei — posibilităţile şi pot şi trebuie să contribuie la creşterea . rolului hotărîrilor de partid şi de stat, a hotărîri lor apro­ au efectuat arături pe 12 BRAD : Agentul
ha. De asemenea, au lucrat
căile de realizare a lui. A fost aprobat cu satis­ conducător al organizaţiei de partid a cărei ac­ piatului Congres al Xll-lea al partidului, pre­ în schimburi prelungite . şi (Steaua roşie); G
ZA : Mateaş gîsc
facţie faptul că în plan ■ este prevăzută înfiinţa­ tivitate politico-ideologică şi organizatorică să sc cum şi a celor proprii. mecanizatorii de la C.A.P. nerul); ORAŞTIE:
rea şi dezvoltarea unei industrii mici, artizanale. reflecte în conştiinţa şi faptele oamenilor. Strei, Bretea Streiului, Vîlce- vă vad (Patria); i
MIRCEA LEPADATU LUCIA LICIU DOINA COJOCARU Je şi Boşorod. Tot pînă noap­ (Flacăra) ; GEOAC
Circiuma de pe sti
tea tîrziu au tras brazde pe niţlcaia '(Casa de
terenurile proaspăt elibera­ I-IATEG: Talisman
Iar); BRAZI: Leb(
S-au încheiat adunările şi conferinţele organizaţiilor comunale te şi mecanizatorii de la batice ; CAEAN :
C.A.P. Căstău, unde au fost bila Sarali (Casa
comasate 11 tractoare, pre­ ră); SIMERIA :
de partid pentru dări de seamă şi alegeri cum şi cei de la C.A.P. O- (Mureşul); ILIA :
după mine ca să
răşlie — cu 5 tractoare. de vişină (Luminr
EIUC : Star — se
în toate comunele ju­ perspectiva prefigurată de Şerbănescu, Brănişca — Hărău — Titus Marinoiu, Romos — loan Căstăian, (Minerul).
deţului au avut loc con­ documentele Congresului Rubens Bâc, Bretea Ro­ Ilia — Teodor Vasiu, Lă- Sarmizegelusa — Valeria
ferinţele organizaţiilor co­ al Xll-lea al P.C.R. mână — Gheorghe Cutea- pugiu de Jos — Ioan Cîm- Secan, Săla.şu de Sus — FURAJELE STRlNSE
munale de partid pentru în funcţia de secretari nu, Buceş — Simion Chi- pureanu, Lelese — Susa- Petre Itul, Sîntămăria-Or- FÄRA PIERDERI
dări de seamă şi alegeri. ai comitetelor comunale for,. Bucureşci — Sabin na Muşa, Lunca Cernii de lea — Tcofil Dchelean, în cadrul Asociaţiei eco­
Analizînd în spirit critic de partid au fost aleşi to­ Glava, Bulzeşti — Zenu Jos — Salvina Prcjban, Şoimuş — Maria Ciornei, nomice intercooperatiste din
şi autocritic activitatea varăşii : la Aninoasa — Man aţe, Bunila — Gheor­ Luncoiu de Jos — Petru Teliucu Inferior — loan Teiu, care este profilată pe
Timpul
probabi
-
organelor comunale de Valentina Cerchez, Baia ghe Iierban, Burjuc — E- Hărăguş, Mărlineşti — Vasile, Tomeşti — Lau- creşterea vacilor cu lapte, ziua tle 17 octombr
partid, conferinţele şi a- de Cri? — Aron Medrea, mil Brinda, Cerbăl — Va- Nicolae Cînda, Orăştioara renţiu Hcrbeiu, Topliţa — se acordă o atenţie sporită me caldă cu cerul
Izolat vor cădea pl
dunările au adoptat ho­ Bal?a — Adam Moga, Ba- sile Popa, Certeju de Sus de Sus — Corneliu Ru- Ana Vlăiconi, Toteşti — asigurării bazei furajere, Vintul va sufla slat
tărîri care. să asigure ri­ ru — Zamfira Che?eriu, — Constantin Cotar, Criş- joiu, Feştişu Mic — Ioan Moise Micloşoni, Turdaş — între altele, aici s-au depo­ derat din sud-vest.
dicarea pe o treaptă su : Bácia — Traian Cristoi, cior — Ilcrta Faur, Cîrjiţi Zaharia, Pui — Ioan A- Liviu Cranciova, Unirea — zitat peste 1 500 tone fura­ ratura minimă v
perioară a activităţii or­ Baita — Nicolae Buda, — Floare Sav, Densuş — drian* Gruescu, Rapoltu je însilozate, 150 tone fin Intre 7 şi 12 grade, ş
20
între
maximă
ganizaţiilor de partid, a Victor Sur du, Vaţa de Jos şi recolta de porumb de pe grade.
— Gheorghe Torna, Văli­
tuturor comuniştilor, pen­ Bani(a — Ion Dragotá, Leoniţa Dănescu, Dobra Mare — Augustin Boti- aproape 100 ha din cele
tru îndeplinirea obiective­ Batrlna — Gheorghe To­ — Virgil Hatfaludi, Geoa- ciu, Răchitova — Vaier şoara — Aurel Boloţ, Ve­ 250 ocupate cu această cul­
lor şi sarcinilor ce stau în ma. Beriu — Iosif Nisto- giu — Aurel Doboş, Ghe- Tăşală, Ribiţa — Nicolae ţel — Ioan Ştef, Vorţa — tură. Concomitent, s-au rea­ La munte, vreme
faţa comunelor noastre în rescu, Blăjeni — loan An- lari — Traian Ticula, Gu- Dorin Roman, Rîu de Petru Lucan, Zam — Ma­ lizat şi prevederile la se­ cu cerul variabil. I
' actualul cincinal şi în draş, Boşorod — Gruia rasada — Cornel Moisin, Mori — Ştefan Ivancu, ria Leontina Borza. mănatul culturilor furajere ploua slab.
din această toamnă.