Page 55 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 55
ÍIERCURI, 17 OCTOMBRIE 1979 Pag. 3
mm mMÎHT Va recupera U. U. M. R. Crişcior
rsTpHtTii Dobra. Au citit din creaţii- \
1Ü1 iA. le lor scriitorii Radu Cio- . integral restanţele?
banii, Gligor II aş a şi Miron ’
Tic. V (Urmare din pag. I) Victor Almăşan, secreta
Interdependenţa disciplinară - l rul comitetului de partid pe
1 rusă -.JJ&w CONCERT CORAL V în ceea ce ne priveşte, sîn- întreprindere : Vorbind cu
toată obiectivitatea, mai a-
tem hotărîţi să acţionăm cu
;i clansu- 1 condiţie esenţială a integrării INTERJUDETEAN V toate forţele şi pe toate căi vem şi noi lipsuri şi nea
r I junsuri în activitatea poli
Sub genericul „Te slăvim \
[ judeţeni scoHi cu viata partid“, la Casa dc cultură l le pentru a ne realiza sar tică şi economico-socială,
cinile. Avem tot ce ne tre
I „TÎRGUL MEŞTERILOR din Deva a avut loc, dumi- 1 buie, mai puţin esenţialul, care au fost reliefate cu
din ope- nică diminea(a, un concert V adică piesele turnate nece justeţe şi în adunările de
Documentele programatice te de copii în cercurile or POPULARI“ coral inter judeţean, mani- I sare la nivelul planului-, dări te seamă şi alegeri în
ale celui cle-al Xll-lea Con ganizate de către învăţători. organizaţiile de partid şi în
iturii r, . . . » . , • , , testare dedicată Coneresu- t deşi utilajul minier are o
gres al partidului pun în Cabinetele realizate de în Duminica, in piaţa de a- _ ^ p^ \ conferinţa pe întreprinde
locxpres M f/[ xu lea dluhd pondere de peste 60 la sută
faţa şcolii sarcini de mare văţători în ciclul primar vin , v- .... Comunist Român. Si-au daţi în producţia totală a între re, care fac ca rezultatele
rü răspundere pentru pregătirea în sprijinul viitoarelor cabi ehis cea de a X-a ediţie a concursul . corul Aa camer& prinderii. Colaborăm bi-ne să nu fie la nivelul capa
forţei de muncă. Integrarea nete şi laboratoare dc mate tirguhn meşterilor popii- vh)a /fl • . ) cu toate unităţile furnizoa cităţii colectivului nostru de
(d
învăţămîntului cu viaţa, cu matică, biologic etc. - ™ î s!arc ?™ - de cultură a municipiului \ re de materii prime şi ma muncă. Dar, oricît ne-am
am
c
r
producţia, rămînc şi în con Cum în clasele a VlII-a şi mia tradiţionala şi aştepta- ciuj-Naboca, corul mixt al l teriale, şi îndeosebi cu strădui, fără cantitatea de
tinuare cheia de boltă a a IX-a creşte şi mai mult ta cu mu interes de către CX>/1 fîrgu Jiu ) I.U.M. Petroşani, şi îi ru piese turnate de care avem
J{ contl de
i : Ciclul muncii în şcoli. Cred că o sfera dc interese şi denrin- deveni. Încă de la primele cameră „Emil Monfia“ al j găm şi pe această cale pe nevoie, nu putem -recupera
„Pasiu- condiţie esenţială a apropie deri, interdependenţa disci orc ale dimineţii, standuri- ; ¿¡ n Amd , tovarăşii de aici să ne aju restanţele şi realiza planul
6W d cuUură
;v“. Prc- rii învăţămîntului de pro plinară o realizăm prin tre la cunoscuţilor meşteri o- ^ ^ a[ c . te în continuare, dacă se anual la producţia de uti
dg
iră. Pro- ducţie, de muncă, o consti cerea la aplicabilitate prac tan veniţi aici din vestite lw& fl sindicaldor din Că _ \ poate chiar mai mult. De laj minier. Sperăm însă să
idiourilor tuie interdependenţa discipli tică a cunoştinţelor în ate centre ala ceramicii roma- [ , rul de cameră „Can- \ asemenea, solicităm un găsim înţelegere şi sprijin
an CO
nară, care trebuie realizată lierele şcoală şi uzinale.. Aşa neşli, au fost înconjurate cu al C(Uci de ^ & sprijin mai substanţial din la factorii competenţi, ne
iei încă dc la primele clase. în realizăm relaţia între mate interes de cumpărători Co- d[n Bmd d CQnd f \ partea C. M. Deva şi a vom mobiliza şi noi mai
acest scop, învăţătorii, pro matică şi fizică, fizică şi chi lectionai-u au avut posibi- f dg /d sindicatu _ M.M.P.G., ştiindu-se că u- mult şi sperăm să încheiem
fesorii dc specialitate, diri- mie, biologie şi chimie, de hta ea sa-şi completeze co- Hunedoa co _ nităţile miniere au nevoie anul cu planul îndeplinit
M
ginţii, pe baza studiilor de sen şi fizică, lucrări de ate Lecţiile cu piese valoroase , 7 .... • m , \ de tot mai multe utilaje, şi depăşit la toţi indicato
, tj
Vw
r/o, „ tul mixt al comunei (jIic- /
psihologie, pedagogie, de cu lier şi fizică, matematică, de Horezu, Oboga, Halma- ^ ; Cond de & (d instalaţii şi echipamente. rii, inclusiv la producţia fi
noaştere temeinică a copiilor, chimie — de fapt între dis gd l3tTl T fl- pUHa U La rîndul nostru, ne anga zică de utilaj minier.
: - sindicalului învătămînt Hu- l
C
M
în colaborare cu familia şi ciplinele fundamentale şi semnătura unor olari vestiţi nedoara. jăm să diversificăm per Supunem atenţiei condu
alţi factori educaţionali, pot practică care dă caracter util — Stelian Ggrezeanu, Vic manent producţia de utilaj cerii C.M. Deva şi M.M.P.G.
'Stei'. fin timp drumul in tor Vicşoreanu. Ion Răduca-
6,00 Ra- învăţămîntului, pregăteşte c- „sAptAmîna minier şi să-i ridicăm per necesitatea aprovizionării
îeţii; 7,00 şi .înărului. levul pentru producţie, pen nu, Vălean Borza, Axente formanţele calitative, să-l U.U.M.R. Crişcior cu canti
i Revista Câinele didactice de la tru viaţă. Elementele de chi Nedea şi alţii. MANIFESTĂRILOR
ul melo- ARTISTICE •livrăm la termen unităţilor tăţile de piese turnate ne
de ştiri; şcoala noastră, sub îndruma mie cîştigate teoretic şi prin ,,Tîrgul meşterilor popu beneficiare. Asemenea sar cesare recuperării -restanţe
cultători- rea organizaţiei de partid şi experimentare în laboratoare lari“ va fi deschis pînă la ŞI SPORTIVE“ \ lor şi îndeplinirii integrale
de ştiri ; a conducerii unităţii, urmă ÎS octombrie a.c. cini calitative şi de spori
»lcloricc ; îşi găsesc o şi mai largă în Ultima săplămînu din ' re a producţiei pe seama a planului fizic pe acest
ocialiste ; resc îndeaproape aceste pro ţelegere şi aplicabilitate prin productivităţii muncii vom an, ca şi corelarea atentă a
corale bleme atît la elevii din cla vizitele de lucru în labora cadrul Festivalului culta- \ avea şi în anul viitor, pen cifrelor de plan pe anul
!
I mineri- sele I, a IV-a şi a V-a, cit toarele oţelăriilor din com „SALONUL :< -artistic „Sarmis ’79“, de- ţ
,00 Bule- şi Ia cci din clasele a VUI-a î cată manifestărilor ar tis- ^ tru îndeplinirea cărora pre 1980, care să mobilizeze-
Microfo- binat, prin urmărirea proce HUNEDOREAN gătim de acum toate con dar să şi permită onorarea
,00 Bule- şi a IX-a. La elevii din cla selor tehnologice în întreprin AL CĂRŢII“ uce şi sportive, a început , diţiile care depind de no-i. lor exemplară.
Din co- sa I se pune accent pe dez derile din Teliuc şi Ghelari. ieri în numeroase localităţi V
nostru ; voltarea imaginaţiei, a ob aia judeţ. Consemnăm des- ţ
»eretii — Matematica, fizica se valori chiderea celei de a IV-a e- i
i 1 la 3; servaţiei în natură, unde ei fică în practica comasată pe în ultima zi a manifes ' „GHINDA“
lor; 16,00 sînt stimulaţi să-şi exprime care elevii din clasele a IX-a tărilor din cadrul „Salonu ditfii a „Salonului de toam- i POD ÎN LUCRU ?... 1 UN NOU SORTIMENT
Coordo- gîndurile despre mediul în nă al umorului“ la caro y \ DE BERE ? !
,00 Bule- o efectuează pe şantierele de lui hunedorean al cârtii“, De la începutul lunii
s aU
^ . P ţ ^9 ,f i
Oda lini- conjurător, să se, convingă de construcţii sau în alte între la Casa de cultură din De- ~ - ■ ^ nscr s es c e \ Din păcate cam mulţi i
>in fono- adevărurile pe care le con prinderi. va cititorii s-au întîlnit, în lucrări apartinmd artiştilor , iulie a.c., la intrarea in
registrări feră construcţiile socialismu cadrul zilei „Editurii Mili- din aproape toate ]adelele ) llia există un semn aver- l cititori au fost nevoiţi să >
,45 M-am Dezbaterea documentelor 7 aducă la cunoştinţa redac- ţ
i; 18,00 lui — de la uzine pînă la lo programatice ale celui dc-al tare“, cu scriitorul Ion Gre- tuni. . Pentru expoziţia des- i tizator care spune că pen \ ţiei — împreună cu... ţ
.
chisă cu acest prilej, juriul <
‘-atru ra- cuinţe şi şcoli, valorificînd a- cea cu prilejul prezentării . « •• /'¡iic/r rit trrref hnln nt-rurl }
».nţe so- ceste, adevăruri în cadrul lec Xll-lea Congres a relevat ne celei de a treia edilii a vo- a selecţionai un număr de\ tru a ajunge în salul Bre l corpul delict —căîn inul- t
tr-o oră; ţiilor. La clasele a IV-a şi a cesitatea aprofundării relaţii de tea Mureşană, cu maşina; . te sticle de bere de Haţeg 1
muzical lor interdisciplinare, a cola turnului. „La porţile Severi- ‘‘icran. \ l se găsesc cele mai diverse ţ
V-a se lărgeşte sfera dc in nului“. Afişul săptăminii mai i trebuie făcut, un ocol prin
terese, se aprofundează no borării -c . întreprinderile şi In cadrul acţiunilor din conţine un „festival al tea- , satul Sîrbi. De ce ? Fiind
ne-a cerut să găsim noi po
ţiunile cîştigate, intervine sibilităţi prin care să creăm ,,Săptămîna literaturii şi fii- trelor“. expoziţii de artă 1 că din acea vreme au în \
prompt relaţia învăţător-pro- mului“, un grup de membri plastică, fotografică şi artă ţ
) Actua îesor în două sensuri : aco copiilor convingeri privind ai cenaclului literar „Rit- populară, concerte simfoni- i ceput lucrările noului pod \
li) „Aşa modarea elevului în procesul munca, valoarea ei pe ter peste riul „Valea băt ri
muzică men lung. în acţiunile pe muri“ din Deva au pârtiei- ce, treceri în revistă ale ) \ mm
heta ră de predare cu mai mulţi pro pat la o reuşită înlîlnirc cu brigăzilor artistice, un fes- \ nă". Că au începui se ştie.
ii tra ti mu fesori şi se valorifică, prin care le vom întreprinde în elevii şi cadrele didactice tival al poeţilor ţărani, l
călători acest scop vom mobiliza pe dar de terminal ?... (T. i impurităţi. Cea mai reccn-
15 Reci- discuţii interdisciplinare, di acei părinţi care la locurile de la Şcoala generală din spectacole folclorice ş.a. Iliasă, corespondent). / tă descoperire într-o sticlă. 1
Mogoş; ferenţele de nivel cu privire I cumpărată în 4 octombrie '
caseto- la programele şcolare. în a- de muncă sînt fruntaşi şi care
¿0» Emi cest scop, se organizează in- prin exemplul lor personal « de la bufetul din plata l
terasistenţe mai ales la lim pot influenţa nu numai op / Devei, a fost o ghindă ca- ţ
1 re nu mai voia să iasă din
ţiunea copilului pentru mese
ba română şi matematică. La rie, ci şi educaţia luii \ sticlă: Se umflase de a- '
clasele a V-a, în cadrul lu ţ tîta băutură... Ce „sorti- (
crărilor practice, le sînt pre Prof. IOAN ZAVOIANU i meni“ urmează, tovarăşi ;
date elevilor clementele cu directorul .* dc la linia de spălare-îm- ’
caracter tehnic, care se axea Şcolii generale nr. 1 > buteliere a I.B. Haţeg ? ! *
ză pc îndeletnicirile căpăta Hunedoara
li raj uliu
ii e în- ATENŢIE
HUNE-
zile de ’ E vremea cînd bunele
:ost re- ţ gospodine îşi chivernisesc ţ
-a (Ar- Frumoase succese în producţie
(Con- l cămările pentru iarnă, i
)ŞAN1 : } Prin aceste rinduri facem '
îtiv (IJ- Membrii cooperativei meş fondul pieţei şi 118,5 la sută ţ apel la dumnealor, să fie \
ră cap teşugăreşti „Retezatul“ din la producţia globală. La a-
(7 No- l> atente -ce aruncă în o- ,
ploaic Haţeg, îndrumaţi şi mobili ceste rezultate şi-au adus o / biectele sanitare din locu-
Ml : Al zaţi de organizaţia de partid, marc contribuţie cooperatorii Xinţe pentru a nu ajunge >
Itural) ;
seriile au încheiat luna septembrie din secţiile bobinaj., reparaţii ^ în situaţia celor ce loca- .
VUL- a anului curent cu frumoase obiecte electrice de uz casnic, i iese în blocurile D3. D4 '
îşte un > şi Dă din Micro 6 llunc- I
; LO- succese în producţie. Astfel, confecţii pentru femei nr. 1,
stanbul planul a fost realizat în pro lenjerie, confecţii seric, con l doara, cărora li s-a în- l
: Ulti- ţ fundat canalul de scurge-
morţli porţie dc 118,1 la sută la fecţii din piele, blănărie, ar- re deoarece unii locatari ’
OASA: producţia marfă, 107,7 la su găsitorie etc. (Nicu Sbuchea,
seriile -erioscutul meşter Văiean Borza din Obirşa (dreapta) face cu greu fafă cererii cumpă au aruncat în el lot felul ţ
URI- tă la. livrări de mărfuri către corespondent). rătorilor şi colecţionerilor ceramicii hunedorenc. Foto: VIIiGIL ONOIU 1 de obiecte şi resturi ne- .
nbrie) ; y dizolvabile. Reparaţia a '
liniştit ' necesitat săpături, înlo- ^
ABAR-
1 (Mi- Cofetăria „Nufărul“ din lor desfăşurare aducînd l cuiri de tuburi, astfel că i
:eau să ţ oamenii au avut de sufe- /
re se respectă, avea — are GR! III «Ul «l IÍCIÍMR T«Mfl
riarhat Petroşani, ca orice local ca mîncare şi băutură — ce , rit mai multă vreme din )
-BAI : lelalte lucrătoare ale cofe
i Piat- şi acum — un mic birou tăriei n-au sesizat faptul ţ cauza apei uzate ce a dat i
ltură); 1 afară din canal. Deci, ?
(Popu tinde se află o masă, cî- nicăieri. Dacă ar fi făcut-o , încă o dată, atenţie. ’
le săl- teva scaune şi în care se ne, în afara gestionarului tauranl şi adu ceva de min Sibiu unde, de asemenea, la timp, delapidarea Ilenei
îcredi- ţin actele unităţii. Ilenei şi a celor aflaţi în subor- eare şi de băut. • aveau loc mese, petreceri, H. n-ar fi ajuns atît de ^ DUPĂ regulile J
cultu- dinea lui, să intre în locul lot pe banii „Nufărului“.
leargă Heintz, fosta responsabilă a Discuţiile, care uneori ră măre. E bine ca din acest i DE COMERŢ, NU DUPĂ \
prind cofetăriei, îi plăcea tare de păstrare a bunurilor, pri bufneau pînă în local, erau Despre „discuţiile“ ce aveau fel de păţanii să tragă fie l CUM VREA ŞEFUL
nburii mult să se retragă acolo. Şi mea oaspeţi, cu care avea lungi, deşi se desfăşurau în loc în biroul responsabilei, care învăţămintele ce se cu
TE- o făcea des, căci de apro discuţii foarte interesante. fum de ţigări scumpe. Am- despre drumurile ei prin vin, să procedeze astfel in ) DEPOZITULUI ! ’
e I-II
vizionarea cu marfă nu se ţară a început să se audă cit la avutul obştesc, al nos \ Depozitul de combusti- i
prea ocupa, la servire nu-şi şi la birourile I.C.S.A.A.P. tru, al tuturor, să nu poată \ bil şi materiale de con- V
aducea ' cine ştie ce contri şi mulţi au început să bă- atenta nimeni. Legea nr. i strucţie din Simeria este |
buţie. Ce făcea I.H. în bi nuic că Ileana Ii. ar umbla 2211969 privind încadrarea ’ gestinoat de Ioan lordate. i
rou ? Medita ? Nu prea, la banii proveniţi din vin- în funcţie a gestionarilor, \ Intre altele, depozitul li- J
deşi ar fi avut. la ce, căci zările unităţii. Bănuiala s-a la articolul 23, precizează : 1 vrcazăi şi ciment la popii- \
avea familie, un copil, iar adeverit cu prilejul unui „încălcarea dispoziţiilor le J lafie. Dirilr-un transport l
tentru munca de conducător de u- inventar care a reliefat că gale cu privire la gestiona 1 de la Chişcădaga la de- J
Vre- Pentru a le ridica la ran l fibzit, eu încuviinţarea şe- \
fiabil. nitate comercială nu e de fitrioana se dovedea dar din gestiunea cofetăriei lip rea bunurilor atrage răs
slabe. loc o joacă. Citea ? Nici gul şi, probabil, la eficien nică în ce-i priveşte pe mu sesc peste 60 000 lei. Au in punderea materială, disci J i {ului de depozit, o anumi- i
. mo- asta n-o făcea, deşi, cum ţa dorită, le stropea cu co safiri. Sigur, în această si trat pe fir organele de cer plinară, administrativă, pe § I tă cantitate a fost vîndu- ?
:mpe- tuaţie, retribuţia şefei de u- cetare şi Ileana II. a fost ^ tă pe drum, la cunoşlin- I
oscila ziceam, cu timpul liber stă niac „Tomis“ şi şampanie, nală sau civilă după caz“.
r cea tea destul de bine. Altceva le împăna cu fripturi şi nitate nu se dovedea sufi luată la întrebări, simţind E bine ca toţi cei care ad I ţe. Cum mai existau re- ^
15 de I clamaţii pentru servirea i
făcea, I.H. în birou: în mici. Cum primea un mu cientă, aşa că I.H. a înce gustul amar al faptei sale ministrează bunuri materia
câlcind H.C.M. nr. 2230/ safir, I.H. o chema pe una put să vîre mina în tej reprobabile. Mai curios însă le să revadă atent actele \ „pe sprinceană“ de la a- Ţ
1969 cu privire la gestio gheaua cofetăriei. Azi aşa, este faptul că — deşi ştiau normative citate şi să le i cest depozit, faptul acesta y
narea bunurilor materiale, dintre felele din subordine mîine aşa, I.H. trăind pe a atras sancţionarea şefu- i
caldă şi zicea: de petrecerile ce aveau loc respecte întocmai. ţ lui dc depozit conform ar- /
it va care la art. 16 prevede că picior mare, începuse să în biroul cofetăriei, ba une l ticolnlui 71, litera g din ]
este interzis oricărei persoa- ■— Ia dă o fugă la res- facă drumuri pe la Cluj şi le participau direct la buna TRAIAN BONDOR i^Lcgea nr. 3/1972. ^