Page 59 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 59
JOI, 18 OCTOMBRIE 1979 Pag. 3
„JUDEŢUL HUNEDOARA brica de proză a sondat în ŞTIAM...
ÎN ARTA PLASTICA“ universul românesc al pro *
La Galeriile de artă ale zatorului Ion Lăncrănjan \ ...că S.Ü.G.T. Hune- \
Fondului plastic din Deva („Suferinţa urmaşilor“), iar doara aparţine de l.U.G.T, i
Galaţi. Am scris aceasta
a avut loc, mărfi după- cea de poezie a adus de \ .................................. __ .
tl: „Calvarul“ amiază, vernisajul expozi butul Adinei Bendea cu (Urinare din pag. 1) lui curent, cum pregătiţi ţ şi în articolul apărui în \
ţiei dc artă plastică a mem „Emil Bolta — întunecatul producţia lui J9S0 ? i ziarul nostru din 22 sep- 4 I
brilor Filialei Deva-Pelro- April“ şi cronica Feliciei — Pe anul următor, ca 1 tembrie a.c. în seama } j
i şani a U.A.P. Avînd ca Neag, „Georgc Topîrceanu ridicarea nivelului calitativ dealtfel pe întreg cincinalul ^ l.C.S.II. puneam altceva : \ i
limbă fra n- temă „Judeful Hunedoara — Rapsodii de toamnă“. O al produselor şi ■ reducerea viitor, sarcinile I.C. Orăştic c asigurarea zilnică a celui î;
în arta plastică contempora Sărmis ’79, oferă siderur- admirabilă incursiune în u- permanentă a costurilor de I mai bun front de lucru i
pc glob: — nă“ expoziţia oferă vizita giştilor hunedoreni întîlni- niversul lui Scrghei Esenin 3 producţie, a cheltuielilor ma sînt deosebit dc mobilizatoa ^ pentru utilajele şi maşi-, V
torilor peste 30 de lucrări a oferit publicului Stela teriale, a consumurilor în ge re. Intre altele, va trebui să 1 nilc staţiei, urgentarea ii
>
turală de pictură, grafică şi sculp rea cu „Sărbătoare la re Stănescu. De notat cronica neral. Astfel, am realizat o dezvoltăm o capacitate dc / montării podului rulant în 1 1
;ri î vistă“, (Teatrul de estradă producţie dc 750 tone piese I hala de reparaţii utilaje- p
tură. din Piteşti), minerilor din dramatică şi fragmentul din staţie de regenerare a uleiu auto pe an şi alta dc extin i grele, lucrare pentru care \
linarea Con- Pelrila spectacole cu piesa Guilhermc Figueirede („Vul rilor utilizate la maşinile de dere a producţiei de poliure 1 staţia are comandă şi...' 1
pea şi strugurii“). prezen
injecţie — prin care recupe
il XII-1 ea al EXPOZIŢIE „La lumina zilei“ (Teatrul tate de Lucian Bumbca şi răm uleiurile uzate —, un tani — termoplaste, precum
Artiştii plastici amatori de stal „Valea Jiului“), iar şi o secţie de oxizi de fier 7 promisiuni de la I.C.S.II.
Btullli şi creatorii populari din devenilor momente dc re- Stratica Pelrişor. Cu . „Colo granulator cu ajutorul căruia-^ pentru ferite, care ne vor 1 etc. Am făcut precizarea
agricultură judeţul Hunedoara, premiaţi crecre în compania artişti nizarea spaţiului cosmic“, readucem în formă dc gra permite asimilarea unui mare i de faţă pentru că în răs-
toamnei în cea de-a ll-a ediţie a lor teatrului de estradă din „Redundanţa — informaţie nule resturile măcinate — şi, număr de produse şi tehno J punstti semnat de lovară-
— serial şti- Festivalului naţional „Cîn- localitate, care continuă şi negativă ?“ şi „Obiectele deci, le reintroducem în cir logii. în planul pe "anul vii şul Ilie Ştefăniţă, şef de
isoclul G zburătoare neidentificate“, cuitul productiv —, am mă i serviciu la I.C.S.II., nu se ş
tarea României“, sînt pre rul succeselor cu „Bună sea în realizarea lui Emili an rit numărul de mori pentru tor, avem de asimilat circa
zenţi cu cele mai valoroase ra, cîntecele mele“. Radovici, Kiss linie şi loan măcinarea materialelor plas 90 de reuere pentru autotu spune cum se acţionează ^
lucrări ale lor în expozi AGORA 34 Făgădui', rubricile de ştiin tice pe sorturi şi culori. De rismul de mic litraj OLTCIT, pentru soluţionarea aces
ţia, deschisă în aceste zile, 30 dc repere privind com tor probleme, ci că t
la Casa de cultură din Cel de-al 34-lea număr ţă au suscitat interesul par un marc folos în îndeplinirea pletarea setului dc piese pen S.U.G.T. aparţine de ţ
Deva. al revistei — desfăşurat în ticipanţilor. Coloana sono programului dc asimilări de l.U.G.T. Ştiam. Aşteptam ’
cadrul festivalului „Sarmis ră a numărului din septem produse ne este noua secţie tru autoturismul ARO 10, altceva ! \
SÂPTÂMiNA ’79“ — a evidenţiat preocu brie a fost asociată cu ima de poliuretani, pusă în func alte repere din materiale
I : 6,00 Ra- TEATRULUI... parea realizatorilor pentru gini „Pietre semipreţioase“ ţiune în acest an. plastice injectate pentru as
mineţii; 7,00 ...ce se desfăşoară de continua diversificare şi îm din colecţia lui Marcel 'Li piratoare, frigidere, maşini
,00 Revista — Există, aşadar, ma
rierul melo- luni, în cadrul festivalului bogăţire a manifestării. Ru beria Zavornic. te condiţiile ca planul dc spălat, tehnologii de fa
tin de ştiri; pe acesl^un să fie îndepli bricare a produselor din spu
ascultători- me poliuretanicc semiflexibi-
in de ştiri ; nit integral, exemplar. 1c, dc execuţie a matriţelor
zinul femei- — Realizările de pînă a- \
7reţi ai şla- pentru poliuretani şi de in
c: Margare- MIE PMTIM BE PrilM cuin, modul în care întregul jecţie a maselor plastice prin ^ „VIN IMEDIAT“
ï Atlas fol colectiv acţionează în pro matriţe, ciy culcie caldă etc. ^ Reproducem întocmai — i
ii in de ştiri; ducţie ne dau garanţia că
ştiri ; 12,05 vom încheia anul 1979 cu — toate conducînd la creş i cu greşeală cu tot — bile- ’
folclorului h 1ITÄTIEI terea productivităţii muncii, ) tul afişat în mod frecvent‘ ţ
atece ; 13,00 planul îndeplinit la toţi indi ridicarea nivelului calitativ al ) la unitatea tir. 13 a C.L.F. i
¡,00 Club u- PENTRU SANATATEA catorii şi chiar cu sensibile produselor, reducerea consu i Deva: „Vin Imediat“. De- | )
iadio jurnal; Folosind cu tot mai multă norat în bună măsură dato MINERILOR depăşiri. Sigur, însă, nu tre murilor dc materii prime, ’ spre frecvenţa acestui obi- | Ş
organizare pricepere baza tehnico-mate- riile asumate. buie să se înţeleagă că la noi
16,40 De la rială şi aplicînd tehnologiile Faţă de stadiul strîngerii re La dispensarul minei Lo- materiale, combustibili şi e- I cei vorbesc' cumpărătorii ’ ^
ile ansam- înaintate specifice culturii po nea este in curs de amena \ toate merg strună, că nu mai nergie electrică. Avînd în ve ) obligaţi să aştepte în ne-
coltei de porumb, ritmul li
17,00 Bule- rumbului, în acest an unită jare un cabinet înzestrat cu avem unele lipsuri şi nea dere faptul că — aşa cum se- i ştire în faţa unităţii, tw-[^
5 Universul ţile agricole din judeţul nos vrărilor la bazele de recepţie aparataj de impulsuri elec junsuri. Există încă unele ca prevede în Documentele celui beşte faptul că biletul • ^
•e dragoste nu poate fi considerat însă tronice şi diadinamice. Per renţe dc disciplină tehnologi respectiv nu este improvi- [ ^
special
medical
sonalul
in
»rele serii ; tru obţin recolte superioare, nici pe departe ca satisfă struit va efectua cu acest că şi a muncii, de neutilizarc de-al Xll-lea Congres al zal, ci confecţionat cu gri
i cîntecului care asigură onorarea exem cător. Deşi au predat canti aparataj tratamente mineri integrală a timpului efectiv partidului — în cincinalul jă in formă de prismă
flexelc tim- plară a prevederilor la fon tăţi însemnate de porumb, lor cu afecţiuni reumatis de lucru, dc calitate necores viitor un accent deosebit va
nţe sonore; dul centralizat al statului şi cooperativele agricole din Căs- male. punzătoare a unor produse. trebui pus pe modernizarea triunghiulară, pentru a 1
oră; 23,00 creează condiţii pentru spori tău, Jeledinţi, Ruşi, Şoimuş, şi înnoirea producţiei, 44 la avea... stabilitate. Ce în- \
; 23,30—5,00 rea veniturilor băneşti ale Rapoltu Mare, Simeria, Strei, DRUM -ASFALTAT Ne străduim să înlăturăm a- sută din valoarea producţiei seamnă mesajul indefinit i
U nocturn. C.A.P. Datorită organizării -S-a terminat asfaltarea ceste deficienţe, să ne per industriale .urmind a fi rea „Vin Imediat“, numai lu- ‘
judicioase a muncii la recol Deva şi multe altele conti celor 6 km de drum ce fecţionăm continuu activita lizată în 1980 pe baza pro crătoarea gestionară Aure- \
tea, să ne sporim succesele
reşedinţă
de
tat, o serie de cooperative a- nuă să se situeze cu însemna leaga centrul Tomcşti cu DN în muncă. în această perioa duselor noi şi rcproiectate, lia Muntean poate şti cu i
comunei
a
gricole au reuşit, pînă la a- te restanţe, îndeosebi la ono 76 Oradea — Deva, in dă întîrnpinăm unele greutăţi noi acţionăm de pe acum stă exactitate. înlr-o zi, a- ?
ceastâ dată, să strîngă şi să rarea datoriilor faţă de F.N.C. punctul Târnava de Criş. în aprovizionarea cu polieti ruitor în aceste direcţii. De coastă sustragere din ser- V
Inexplicabil de anemice sînt
înmagazineze fără pierderi în şi rezultatele înregistrate în SIMPOZION lenă de la Combinatul petro la începutul acestui an am viciu a durat de la orele 4
treaga producţie de porumb. realizat pe aceste căi aproa 10,10 pînă la 10,50. Iar r
0 (Patria); Concomitent, un accent deo cazul C.A.P. Bretea Streiului, „Permanenţe ale politicii chimic Piteşti, care ne gre cît va mai dura un ase- »
ite (Arta); Bobîlna, Boşorod, Sălciva, O- externe a României socia vează realizarea planului la pe 33 la sută din producţia 4 manea obicei, numai C.L.F. ţ
1 cinci zile sebit a fost pus pe livrarea liste“ a fost tema unui întreprinderii, ceea ce ne dă
i); Falan- cantităţilor de produse desti haba, Pcşteana, Rîu de Mori, simpozion, desfăşurat la produsele prelucrătoare din garanţia că vom atinge mai Deva este în măsură să {
-II (Arta); nate fondului centralizat al Livadea, Sălaşu de Sus, Aurel Casa pionierilor şi şoimilor mase plastice. Vom face însă precizeze.
>rul); PE- patriei din Vulcan. Organi devreme cifra clin directive.
Carter su- statului, pe crearea unui front Vlaicu, Vaidei, care încă nu zat de Consiliul orăşenesc totul ca să nu intrăm sub Anul 1980 ne va pune în
ea) ; Cio- larg de lucru pentru mecani au început transportul porum al organizaţiei pionierilor plan pînă la sfîrşitul anului. faţă şi alte sarcini cărora le UN DRUM UITAT... ^
(7 Noiem- zatori şi completarea balanţei bului la bazele de recepţie Vulcan, simpozionul a sub
Mackenna liniat contribuţia României —- în acest ~context, de venim de pe acum în întîni- Această soartă se pare ^
îpublica) ; furajere prin depozitarea cu sau au livrat, pînă acum, la soluţionarea marilor pro frumoase realizări, dc pre pinare, pregătind cu atenţie că o .arc vechiul drum t
Atlantidei operativitate a cocenilor la doar cantităţi simbolice. Se bleme ale contemporanei ocupări asidue pentru în şi răspundere condiţiile de dintre Orăştie şi Gel mar. • >
AN: Cum fermele zootehnice. tăţii.
t măgar impune ca organizaţiile de cheierea cu succes a anu- îndeplinire a lor. Este adevărat că pe aici ţ
)NEA: Ti nu se mai circulă intens t i
ll (Mine- ■ în toate anotimpurile.
Ultima
i (Munci- livrarea porumbului la ) Toamna însă, pe aici se 1
5A: Cind 4 transportă cantităţi apre- 4
at (K.
I: Fictra fondul centralizat al statului ] ciabile de produse agrico-! }
RAD: A- 1 le, ceea ce face ca mij- 1
caua ro i loacelc de transport să \
ii Mateaş 7 i fie supuse la grele încet- i
; ORAŞ- în privinţa preocupării pen partid şi, consiliile dc condu
or — se- tru onorarea în condiţii ire cere ale C.A.P. să se preocupe » cări din cauza gropilor de )
Detectiv ţ mare adîncimc caic s-au ţ
; GEOA- proşabile a prevederilor la cu întreaga răspundere dc î format. Poate n-ar fi lip- i
a de pe fondul de stat se detaşează^ impulsionarea recoltării po
(Casa de între altele, exemplul oferit rumbului, în vederea încheie J sit de interes ca prin co- ’
Talisman $ ţ laborarea unităţilor agri- ţ
Lebe- dp cooperativa agricolă din rii grabnice a acestei acţiuni, i cole din zonă să fie fă- l
AN: In- Mînerău, unitate care a su de organizarea judicioasă a ' j : ^ . j
(Casa de plimentat cu aproape 20 la transportului recoltei la baze J cui un efort pentru a rea- ^ ?
: Alear- duce acest drum intr-o *
să te sută cantitatea de porumb sta le de recepţie.
ILIA : bilită pentru livrări. în .ace •Neajunsurile existente în stare mai bună de... cir- *
(Lumi- laşi timp, merită relevat fap culaţ.ie.
Jezebel tul că şi în contul F.N.C. a privinţa organizării livrărilor VORBE, VORBE ..
şi folosirii mijloacelor de
fost predată cantitatea de 60 - transport au fost reliefate şi
tone porumb. De asemenea, în ziua de 16 octombrie a.c., Iată cîteva secvenţe din
cooperatorii au transportat la cind de la C.A.P. Petreni, Ra trista poveste a, unei ma
baza de recepţie şi partea poltu Mare, Cristur, Băcia, şini de tocat furaje, care
din producţie prevăzută pen Deva, Popeşti, Simeria şi Bîr- în loc să toace furaje
tru constituirea fondului de cea Mică, nu s-au predat la toacă banii cooperativei.
arii din întrajutorare.
baza de recepţie decît canti Prima secvenţă. Anul
în rîndul unităţilor care au tăţi cuprinse între 3—-10 tone 197S. Este cumpărată şi
12, 37,
acordat întreaga atenţie ono porumb (!). Şoferul Ion Mo- Ii radul — în elanul înnoirilor şi dezvoltării edilitare. Foto: VIRGIL ONOIU 4 adusă la C.A.P. dhPPricaz
, 21, 35, rării cu prioritate a sarcinilor raru de la C.A.P. Petreni ne y o maşină de tocat furaje.
asumate faţă de fondul cen spunea că el poate face 3—4 Scopul: toate furajele gro-
1 012 022 tralizat al statului amintim şi transporturi pe zi, nu doar \ siere să fie tocate şi ad-
cooperativa agricolă din Bir- două, dacă munca în unita De ce sînf aduse fa „numitor comun^ ţ minístrate preparate în
tin. Cooperatorii din această te ar fi mai bine organizată. y hrana animalelor. Mon-
unitate au livrat suplimentar De asemenea, contabila şefă i tajul maşinii a căzut
la baza de recepţie mai mult de la C.A.P. Simeria, Virgi- unele unităfi cu profil Jacfoveqefarian ? < în sarcina S.AÍ..A. Orăştie.
de 13 tone porumb în contul nia Nicula, era nedumerită .de A Directorul staţiunii, cind îl
fondului de stat, fabricii de ce pînă la ora 18 la baza de (Urmare din pag. 1) rile o dovedeşte „speciali tocmai asta nu convine u- i întreabă cei de la C.A.P.
pentru nutreţuri combinate şi fon recepţie sosise doar un trans tatea bucătarului“ — muşchi nor responsabili comozi. / de instalarea tocătoarei,
i: Vre- dului de întrajutorare al uni port de porumb, deşi la re Direcţia comercială jude cu ciuperci şi smîntînă, sau, Carnea nu cere muncă, dar ) răspunde: luna aceasta.
cu ce- tăţilor agricole. Cu deosebită ţeană a transmis tuturor u- cind lipseşte muşchiul, an- introducerea ei în preparat i După ce luna trece şi este
cădea coltat intraseră .de dimineaţă ţricot cu ciuperci şi smîn ridică preţul acestuia. Anti 1 iar întrebat răspunde:
ale în- răspundere au acţionat, de a- în lanurile C.A.P. trei com nităţilor de alimentaţie pu
îlectri- semenea, la livrarea cantităţi bine „Gloria“ ('?). Nici la blică un nomenclator, cu tînă. dotul acestui fel de a gîndi î luna viitoare o montăm
mode- lor de ppruirib JÎgbilitS pen-- CAP. Sjrgea .cel? două jiu mai puţin de 35 feluri Anihilarea specificului n-o e simplu : să se repartize \ negreşit.
ÏS iir’ întâlnim, din păcate, doar ze carnea în funcţie de L A doua secvenţă. Anul
'empe- tru constituirea fondului ceiî- âuiocamioarie închiriate de ae preparafe specific româ la unităţi din Deva. Ea are profil şi atunci probabil că , 1979. Anul eşti pe termi-
oseila tralizat al statului şi coope la I.T.A. nu fac dzcît cîte neşti, realizate din legume,
r tem- ratorii din Buituri, Cărăstău, două transporturi pe zi, ceea lactate, ouă. Din aceste 35, o motivaţie subiectivă pe şi la lactovegetarian vom 1 nale, dar maşina de tocat
tre 18 care, dealtfel, am dedus-o putea număra, din 24 de i furaje e toi nemontată.
ninea- Brad, Ţebea, Boş, Răcăştie şi ce este cu mult sub posibili restaurantul de clasă spe printre rînduri la lactove- preparate, trei pe bază de i Directorul S.M.A. a tot
iţă. altele. Din Conşjljul unig a- tăţile unităţii. Conducerile u- cială include pe lista me getarianul devean. („Din le- , carne şi 21 pe bază de le i spus' că o montează ba
niu 11, iar unitatea specia
iî ge- groiSutistrlal Dobra se deta nităţilor agricole şi consiliile lizată lacto doar trei. Este gume nu mai facem noi gume. în conformitate cu \ luna asta, ba luna cealaltă.
noros. şează exemplul oferit de coo unice agroindustriale au obli planul“). Preparatele culi specificul unităţii. Altfel se i A uitat, după cum se ve-
rse de perativele agricole din Lăpuş- gaţia să acorde maximă aten clar, sperăm, pentru orici nare pe bază de legume cer ajunge aducerea la ace s
eseăr- J de, să precizeze şi anul.
ul va nic şi Roşcani, unităţi care au ţie calităţii produselor livrate ne, că responsabilul Kris- mai multă muncă şi sînt laşi numitor a tuturor uni \ Poale că lucnnd aşa. în
ri de transportat la baza de recep la bazele de recepţie, cit şi tofor Panovici ca şi bucă mai ieftine. E normal, a- tăţilor şi nu e nici în inte 1 „perspectivă“, va reuşi să
ud şi ţie pentru fondul de stat şi asigurării forţei de muncă ne tăreasa unităţii nu sînt cu ceasta obligă la muncă pen resul consumatorului, nici î termine montajul prin...
fondul de întrajutorare întrea cesară la înmagazinarea re nimic interesaţi de profilul; tru a veni în întîmpinarea în intenţiile şi obligaţiile \ 2 001.
ga cantitate de porumb pre coltei. , de specificul unităţii res consumatorului cu produse comerţului de alimentaţie I
văzută, iar la F.N.C. şi-au o- N. TÎRCOB pective. Că aşa stau lucru multe şi diversificate. Dar publică.