Page 61 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 61
CT7
Proletari din toate ţârife, uniţi-vâ F
ANUL XXXI
NR. 6 827
VINERI,
19 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
La invitaţia tovarăşului Să întimpinăm Congresul ai Xll-lea al partidului
NICOLAE GEÂUŞESCU, ieri a sosit cu sarcinile îndeplinite ia toţi indicatorii
In ţara noastră, într-o vizită de
prietenie, tovarăşul T0D0R JÎVKOV DM CRONICA ÎNTRECERII SOCIALISTE
8 500 TONE OŢEL lii indicatori de plan înde
La invitaţia tovarăşului salonului oficial se aflau tat onorul. Au fost intonate PESTE PLANUL LA ZI pliniţi şi depăşiţi. La pro
Hicolac Ceauşcscu, secretar portretele tovarăşului Nicolac imnurile de stat ale Republi La cele două oţelării Sie ducţia unităţilor silvice —
general al Partidului Comu Ceauşescu şi tovarăşului To cii Populare Bulgaria şi Re mens Martin, ca şi la cele plus 159 000 lei, la investi
nist Român, preşedintele Re dor Jivkov, încadrate de publicii Socialiste România. două oţelării electrice ale ţii — 84 000 lei, exportul
publicii Socialiste România, drapelele de stat ale celor Cei doi conducători de partid C.S. Hunedoara se munceşte fructelor de pădure — rea
¡joi dimineaţă a sosit în Capita- două ţări. şi de stat au trecut, apoi, în cu intensitate sporită pen lizat.
3ă, într-o vizită de prietenie, La coborîrea din avion, to revistă garda de onoare. tru utilizarea tot mai bună ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI
'¡tovarăşul Todor Jivkov, prim- varăşul Todor Jivkov a fost Numeroşi bucureşteni, pre a cuptoarelor şi a realiza DE PLAN
secretar al Comitetului Cen salutat cu deosebită căldu zenţi pe aeroport, au ovaţio oţel mai mult, mai bun. Ra
tral al Partidului Comunist ră de tovarăşul Nicolae nat pe cei doi conducători portul oţelurilor este : 8 500 în perioada scursă din
‘Bulgar, preşedintele Consi- Ceauşescu. Cei doi conducă de partid şi de stat, acla- tone oţel peste planul la zi, acest an, colectivul I.G.C.L.
îiului de Stat al Republicii tori de partid şi de stat şi-au mînd pentru prietenia trai cantitate încadrată în sor Hunedoara a acţionat cu
Populare Bulgaria. strîns îndelung mîinilc, s-au nică româno-bulgară. Ei şi-au timentele cerute zilnic. hotărîre pentru îndeplini
Actuala întîlnirc dintre cei îmbrăţişat cu prietenie. manifestat profunda satisfac 13 000 TONE COCS rea şi depăşirea sarcinilor
'doi conducători de partid şi în întîmpinarea tovarăşu ţie faţă de noua întîlnirc plan de la începutul anu de plan, a principalilor săi
de stat reprezintă un nou şi lui Todor Jivkov se aflau, pe dintre tovarăşii Nicolae Cocsarii hunedoreni îşi lui. indicatori. Astfel, la pro
important moment al dialo aeroport, tovarăşul IIie Ver- Cea—-eseu şi Todor Jivkov, aduc o contribuţie însemna VOM ÎNDEPLINI ducţia globală industrială
gului tradiţional şi rodnic deţ, alţi tovarăşi din condu exprimîndu-şi convingerea că tă la succesele în produc PLANUL ANUAL se înregistrează un plus de
a-omâno-bulgar la nivel înalt. cerea de partid şi de stat. ţie ale colectivului — Erou peste 1 000 000 lei, la
Convorbirile pe care tovarăşii O gardă militară a prezen (Continuare în pag. a 4-a) al Muncii Socialiste. Aproa Colectivul ocolului silvic producţia marfă aproape
pe 13 000 de tone este can din Hunedoara se prezintă 600 000 lei, la prestări în
'Nicolac Ceauşescu şi Todor titatea de cocs dată peste
IJivkov le vor avea, în aces Convorbiri între Ia ora actuală cu principa construcţii — 612 000 lei.
te zile, înţelegerile la care
,vor ajunge vor marca, fără tovarăşul Nicolae Ceauşescu
îndoială, o contribuţie de cea ÎN INTERIORUL industria — principalul sector
mai marc însemnătate la ex şi tovarăşul Todor Jivkov
tinderea şi aprofundarea, în ZIARULUI : de economisire a energiei electrice
Joi, 18 octombrie, au avut
continuare, a colaborării mul loc la Sinaia convorbiri între La convorbiri au luat par
te persoane oficiale române
tilaterale dintre Partidul Co tovarăşul Nicolac Ceauşescu, şi bulgare. • Conferinţe ale orga
munist Român şi Partidul Co secretar general al Partidului în cadrul convorbirilor, to nizaţiilor orăşeneşti Spiritul gospodăresc economiseşte,
munist Bulgar, dintre Româ Comunist Român, preşedinte varăşii Nicolac Ceauşescu şi de partid pentru dări
nia şi Bulgaria, dintre le Republicii Socialiste Româ Todor Jivkov au exprimat de seamă şi alegeri
popoarele noastre, vecine şi nia, şi tovarăşul Todor Jiv stadiul dezvoltării relaţiilor mina largă risipeşte
prietene. kov, prim-secretar al Comi româno-bulgarc şi modul de ® Cum sînt primiţi şi
ce lucrări se încredin
Ceremonia sosirii înaltului tetului Central al Partidului realizare a înţelegerilor con ţează tinerilor absol-
oaspete a avut loc pe aero Comunist Bulgar, preşedinte venite cu prilejul întîlnirii veniţi la întreprinde ® în luna septembrie a.c.,judeţul nostru a economisit
portul Otopcni, împodobit le Consiliului de Stat al Re rea de lianţi Deva 28 806 MWh • De Ia începutul anului, economia de ener
sărbătoreşte. Pe frontispiciul publicii Populare Bulgaria, (Continuare în pag. a 4-a) © Semnal gie electrică se ridică la 76 160 MWh • Dintre cei 38
mari consumatori, 5 au consumat în luna septembrie a.c.
peste cotele repartizate 9 Trei mari consumatori — C. S.
Hunedoara, întreprinderea de bere Haţeg, „Refractara“
Baru — au depăşit consumul de la începutul anului, deci
mai au de recuperat • în toate unităţile industriale
există încă mari rezerve de reducere a consumului de c-
ucrgie electrică !
Privind primele două cifre este. Dar aceasta numai dato
de la începutul acestor rîn- rită unor unităţi economice
durl, sîntem tentaţi să cre în care colectivele muncito
dem că stăm bine cu con reşti dovedesc spirit gospodă
sumul de energie electrică, că resc, grijă şi răspundere în
judeţul nostru se încadrează utilizarea energiei electrice.
în cotele repartizate şi înre Un clasament al celor mai
gistrează chiar economii. Aşa buni gospodari arată astfel :
C.M. Valea Jiului 11 889 MWh economisiţi
I.L. Deva 2 502
G.Ş. Rîu Mare-Retezat 997
I.M. Barza 532
I.M. Hunedoara 352
I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni 148
(Continuare în pag. a 3-a)
Se apropie sezonul rece. Cum sînt pregătite sectoarele
zootehnice pentru a înfrunta cea mai grea perioadă a anului?
Privita de sus, de sub oraşului vorbesc intr-un fel
pădurea Chizidului, Hune deloc tainic despre cei ce Iureşul zilelor de vîrf ale durile şi saivanele pregăti lorifice cu foarte mare palme. S-a muncit efectiv.'
doara oferă spectacolul li i-au plantat, despre oameni. campaniei de toamnă s-a te corespunzător. Şi pentru chibzuială tot ceea ce pu Munca a fost organizată de
nei mări de lumini, în fun Drep(i şi foşnind de lumi domolit. S-ar părea că în a ne convinge de stadiul
dalul căreia ard nestinsele nă, statornicia lor în solul agricultură nu prea mai pregătirilor pentru iernatul tea constitui hrană pentru aşa natură îneît nici lucră
cuploare plămăditoare de bălrînei vetre este împru sînt multe de făcut. animalelor iată-ne prezenţi animale. Să nu mai vorbim rile din campanie să nu
o[cl şi furnalele fără somn... mutată, putem spune, lot de de transportul finului din sufere şi nici activitatea dl-n
în cîteva cooperative agri
Ceea ce impresionează în la oameni. Eforturile majo S-ar părea, am spus, pen cole de producţie din peri cîmp, de eliberatul terenu sectorul zootehnic să fie
acest anotimp în care soa re care se fac pentru de tru ’cu rămîne totuşi' un metrul Consiliului unic a- rilor (la vremea lor de împiedicată de campanie.
rele însuşi mai „dă şarje“ poluare, pentru diminuarea sector unde se lucrează la groindustrial Hunedoara. paie, de coceni) şi de de
peste plan, sînt pădurile •efectelor specifice zonelor „foc continuu“ — zootehnia. pozitatul în condiţii cores APA, paie şi... furaje
strămutate în cetate, prin pregnant industrializate, se Şi cum animalele nu prea DIN PRIMĂVARA punzătoare. Interesîndu-ne
efortul tenace si constant în relevă şi prin prezenta lor, sînt învăţate să rumege si şi de stadiul • pregătirilor O situaţie inadmisibilă
vreme al edililor... Mii şi prin tonifianta lor prezentă, tuaţii statistice, balanţe fu PlNA-N toamna... pentru iarnă, aflăm că prin am întâlnit la C.A.P. Te-
mii de castani, plopi, arfari, atît organismului cit şi pri rajere şi nici să se încăl partea locului au fost în liuc, unde unicul surplus
mesteceni, gigantic plămîn virii, sufletului, poeziei Ce zească în miez de iarnă cu au tot strîns cooperatorii cheiate demult. Toate adă realizat în balanţa furaje
pulsînd în pieptul citadelei tăţii. Consiliul popular mu indolenţa unor conducători fel şi fel de furaje. Pe aici, posturile sînt pregătite pen ră este la capitolul grosie
siderurgice ozonul învioră nicipal merită cele mai cal de unităţi agricole, măcar pe la C.A.P. Buituri şi Mî- tru a înfrunta iarna. Au re, adică la paie. Coopera
tor, mierea miresmelor ve de aprecieri. acum, în ceasul al doispre nerău iarna poate ţine... fost înlocuite geamurile tiva are depăşit cu vreo 20
getale. Filtre naturale, cum zecelea, să li se dea ce le două ierni. Nu sînt proble sparte, reparate uşile, ies
inspirai li se spune, arborii este de dat. Adică, să le me cu furajele. Există chiar tele, pardoselile şi acoperi DORIN CORPADE
fie asigurat întregul nece un excedent. Şi acesta- pen şurile. Dar toate acestea nu
sar de furaje, şă aibă graj tru că au ştiut să-şi va s-au realizat bălîndu-se din (Continuare în pag. a 3-a),
