Page 63 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 63
VINERI, 19 OCTOMBRIE 1979 Pag. § ' j
Spiritul gospodăresc economiseşte, Cîştiguri suplimentare
CORUL „MADRIGAL“
;»ünk ia tragerea ia sorţi — LA DEVA
i886ESK8S8ZiE8 mina largă risipeşte Prestigioasa formaţie a
a obligaţiunilor CE.C. Conservatorului „Ciprian
(Urmare.' din pag. 1) cele mai mari cantităţi de c- de producţie, prin creşterea Pommtiescu“ din Bucureşti mmmm
:emporaná răspunderii fiecărui lucrător Casa de Economii şi Con- — corul „Madrigal“, condus
jiergie electrică economisită se semnaţiuni acordă la tragerea de ilustrul dirijor Marin clubului muncitoresp aî
in limba Aceasta îa- luna septembrie la locul său dc muncă, risipa Constantin, va fi, stm- sindicatelor Simeria.
a.c. Dc ia începutul anului, cir prezintă, in ordine : putea,.fi prevenită, era posi la sorţi a obligaţiunilor C.E.C. bitti şi duminică, oaspetele
Onorînd
bil dc realizat chiar economii. pentru luna octombrie, lună judeţului nostru, festivalului PREGĂTIREA
manifestările
La alte unităţi industriale în cadrul căreia se organizea „Sarmis“, prestigioasa for CĂMĂRII
C.M. Valea Jiului 210J6 MWh din judeţ care, adevărat, nu ză între 25—31 „Săptămîua maţie corală va prilejul — PENTRU IARNA
G.Ş. Rîu Marc-Rctezat 8 695 » şi-au depăşit cotele repartiza ceonomiei“, noi cîştiguii su în prezenţa profesorilor de Slntem în perioada pre
rea Ccm- te, există mari posibilităţi de plimentare. Astfel, pe lîngă muzică — dezbateri meto gătirii căinării pentru pe
xn-lw al I.L. Deva 0 742 St • reducere în continuare a con- cele 9 825 cîştiguri iii valoa dice. demonstraţii practice, rioada tic iarnă. In acest
I.M. Barza 1 414 re dc 9 260 000 lei, care se recitaluri, iar duminică sea scop, prin magazinul C.I..F.
¡ cultură ” sumuxîlor de energie electrică. ra Casa de cultură din «lin Ilia, K-au vindut în ulti
C.'M. Deva (unităţi I.I.L. Simeria, Fabrica de acordă la fiecare tragere la Deva va găzdui un spec mul timp peste G0 tone dc
: „Locnin- tacol extraordinar.
\ tí . Pre- interne) 1 142 încălţăminte Hunedoara, „Mar sorţi lunară, în luna octom ardei, gogoşari, vinete, cea
or
ai*ă. Pro- I.M. Hunedoara 1 064 mura“ Simeria, I.F.E.T. De brie se \ acorda suplimen pă, cartofi, etc. Aceasta do
vedeşte
o
aproviziona-'
bună
tudiourilor O tar un număr de 607 cîşti EXCURSIE re', interes pentru servirea
„Ipsos“ Călan 939 1# va, I.C. Orăştic. I.M.M.R. Si populaţiei. (MIRON TIC,
creaţie îl- I.C. Orăştic 864 ir meria, „Vidra“ Orăştie, I.M.C. guri, în valoare dc 700 000 „Să ne cunoaştem patria, corespondent).
Deva sînt cîteva dintre ele. lei. trecutul de luptă, realiză
Pentru această lună şi în Se acordă, astfel, un cîştig rile şi frumuseţile ei" esto CHIOŞC ALIMENTAR
continuare repartiţiile de e- în valoare de 20 000 lei, două genericul sub care s-a des In sala de mese de la îl
Mai sînt însă unităţi indus utilajelor, maşinilor, instala jicrgie electrică ale unităţilor a 10 000 lei, 4 a 5 000 lei, făşurat excursia de două I.M. Uivezcni s-a des chit:
a-
triale în care nu se acordă ţiilor, unităţi risipitoare. Sînt industriale sînt deosebit de 100 a 2 000 lei, 200 a 1 000 zile (14 şi 15 octombrie a.e.) zilele trecute un chioşc gă Î!
minerii
organi
atenţia cuvenită bunei gospo unităţi care trag înapoi reali mobilizatoare. Pentru a se în lei şi 300 a 800 lei. în noru-estnl ţării, poiitlco-th- limentar. Aici dulciuri, ră
sesc
conserve,
cercul
zată
do
dăriri, prevenirii risipei dc c- cadra în cotele stabilite şi a Reamintim totodată celor rlstic «Un cadrul Universi coritoare, alte produse a-
nergie electrică, reducerii con zările întregului judeţ, econo realiza economii, a preveni interesaţi că obligaţiunile I tăţii cultural-ştiinţiflce a li meu tare. I
sumului tehnologic pe tona miile obţinute. Astfel, în luna
G,on Ka- orice căi de risipă, colective C.E.C. se vînd în tot cursul
neţii; 7,oo de produs, perfecţionării pro septembrie a.c., au consumat le de oameni ai muncii, spe lunii octombrie la valoarea
Revista ceselor de producţie în direc mai multă energie dccît li se nominală.
rul milo- cialiştii, conducătorii procese Dacă nu ne ajutaţi,
i de ţitJri; ţia evitării mersului in gol al repartizase : lor de producţie, membrii co
icuttitori- misiilor energetice sînt che Un nou adăpost
de ştiri ; pentru îngrăşarea mi ne încurcaţi! PENTRU !ţ
-
ric ; 10,3« „Refractara“ Earu ' MWh maţi să găsească şi să aplice INFORMAREA A
10,45 Mu noi măsuri dc economisire, de tineretului taurin
re ea Mo Ţesătoria de mătase Deva 21 reducere a consumurilor spe La I.A.S. Mintia sînt ter în repetate rînduri Auto CUMPĂRĂTORILOR
de ştiri; „Sere“ Sîntandrei 15 baza călători Deva nu asigu
i radio- I.U.M. Petroşani 14 cifice de energic electrică pe minate lucrările de construc ră, transportul muncitorilor Mai mulţi cetăţeni po
de ştiri; tona de produs. ţie, în execuţia O.I.F.P.C.A. sesori de biciclete ne-au
folcloru- întreprinderea dc tricotaje Spiritul gospodăresc, de c- Deva, lă un nou adăpost pen navetişti la punctele de lu
)e la l la Hunedoara conomicitate se impune sta cru, aşa cum are convenţie întrebat de unde pot cum
lub; 16,00 tru îngrăşarea tineretului tau cu unităţile de construcţii, păra camere şi anvelope
Coordo- tornicit pretutindeni la marii rin, acesta avînd 800 locuri Unul dintre cazurile nedori pentru vehiculul lor pe
16,40 Şla- Tocmai faptul că aceste dă printr-un plus de inte- consumatori industriali — sec pe fiecare scrie. După în două roţi. 'Trebuie să le
rin tlece- depăşiri riu sînt mari deinon- torul dc bază în economisirea cheierea lucrărilor de ali te a avut loc în ziua de 10 spunem tuturor că ne a-
de ştiri ; res jn organizarea şi condu- energiei electrice. mentare cu apă se va face octombrie a.c., la lotul 25 Si
e ; 18,00 ?.ă fără putinţă de tăga- cerea proceselor tehnologice GH. I. NEGREA popularca noului adăpost. meria, al şantieruhlui îl De jlăm în faţa unei situa
interi — va. Convenţia acestui şantier ţii obiective. Fabrica res
ilar; 20,ÎS cu Autobaza călători Deva pectivă a fost afectată de
I ; 20,15 prevede ca un număr de calamitate naturală în va
¡2,00 O zi Cum sînt primiţi şi ce lucrări se ra trecută şi nu şi-a putut
Bijuterii
achita obligaţiile contrac
00 Nun tuale pe lunile cit a fost h
trn. încredinţează tinerilor absolvenţi afectată, Direcţia comer i
cială judeţeană ne asigu
1,10 Sirbe la întreprinderea de lianţi Deva ră că pe trimestrul IV %
00 Ac-
18,30 Fo- două autobuze să transporta contractul va fi onorat in- \
tegrul şi că din primele
Câminele Anul acesta, întreprinderea men de şase luni. Pînă atunci constructorii de locuinţe la \
colective de lianţi Deva a primit un supraveghează instalaţiile pe Simeria, cu plecare diminea intrări de anvelope şi ca
listă. Cu ţa din Deva, la ora 6,30 şi mere de biciclete vor fi
atelierele grup de 21 proaspeţi absol flux, întreţinerea lor, se ocu satisfăcute cu prioritate
jarate c- venţi ai liceelor industriale de. pă cu curăţenia la locul de înapoiere seara la ÎS,15, din
>g cu us- materiale de construcţii. Mai muncă (la această ultimă o- Simeria. în ziua de 10 oc cererile magazinelor să
juridic ; precis, 14 fete şi 7 băieţi tombrie în loc de două ăulo- teşti.
estradă ; peraţie participă chiar şi ingi
columna şi-au început activitatea pro nerii...). Absolvenţii lucrează buze şi-a făcut apariţia nu
îitinuă ¡1 ductivă într-unul din noile o- în două schimburi, iar băieţii mai unul singur, cel cu nr.
ealizarca biectivc industriale ale jude Sl-HD-6021, de 40 dc locuri.
a vieţii care au depăşit vîrsta de 18 Şi acesta, la ora 7,05, în loc
ituaie — ţului nostru. ani lucrează şi în schimbul
tanistă a în general, absolvenţii au trei. Realitatea este că toate de 6,30. Au fost nevoiţi să
ictive ale fost repartizaţi la locuri de absolventele 'vor să lucreze la se urce 120 dc muncitori în
t-Iea ai singurul autobuz. întrebăm
sonalităţi muncă conforme pregătirii lor laborator sau camera de co
! — Nf- profesionale — operatori mandă. Dar acolo avem ingi pe această calc conducerea UN „ETALON“
1,45—20,00 lianţi. Cei cu care am stat neri şi subingineri. Cînd au I.T.A. Deva: cum consideră NEDORIT )
ine ţară'-
de vorbă — Aurica Sălăşan, venit absolvenţii la noi, li s-a sprijinirea unităţilor de con
Gheorghe Dănilă, Zina Ghib, spus că au şanse să ajungă strucţii ? Dorim să se înţelea | Chioşcul de difuzare a
sau, maiştrii acestora, Carol la camera de- comandă, dar gă că numai în ziua respecti presei amplasat în apro
Gsaszar, Alexandru Mihăeş, asta numai după ce vor cu vă, prin întîrzierca amintită, pierea cofetăriei „Aida“
Constantin Dragomir ne-au noaşte procesul tehnologic. A- s-a produs o pierdere de 70 din noul cartier hunedo-
confirmat faptul că s-au in cum şîntem în perioada cînd ore/om muncă, nemaisocotiud rean de pe dealul Chizid
tegral repede în procesul mun se cere multă muncă necali poale fi considerat un „c-
(Patria); cii. eă lucrează în domeniul întirzierile mai mici din alte
' (Arta); ficată şi multă curăţenie la zile şi nici faptul că trans talon“... al lipsei de spi
;inci ziie- care s-au pregătit în locul de muncă“. portul într-un singur autobuz rit gospodăresc. Uncie vi
; Kriăn- „.. ccului. — Aţi avut cazuri cînd ab trine n-au sticle, iar cele
(Arta); DinColo de acest aspect po s-a făcut total necores
al); PE- solvenţii au stat cit au stat punzător. Peste numai intacte nu etalează nici o
irter su- zitiv şi demn de remarcat, am şi apoi au plecat în alte între revistă, ziar, ilustrate ci
); Cio- întîlnit şi situaţii mai puţin prinderi ? două zile, 12 octombrie a.c., au devenit depozite de
Noicm- fericite. La atelierul cuptoare, 40 de constructori de locuinţe
ackexma — Da... De pildă, am avut de la Simeria îniirzie 45 de praf. în plus de aceasta,
ublica) ; Delia Chicinaş şi Verginica absolvenţi ai Şcolii profesio lucrătoarea dc aici (chioş
tlantldei Nieula ne relatează că de nale dc mecanici şi conducă minute. în 17 octombrie la cul nu are afişat numele
npotriva aproape două luni de la re ţel. Este o situaţie ce nu mai acesteia, orarul dc func
Z t
; VUL- partizare continuă să mîmnas- tori auto dc la Brad. De ase poale fi tolerată. Pe această
iriculoa- menea, şi unii absolvenţi dc ţionare şi nici numărul
Uuncito- că lopata. Au şi ele califi la Bicaz. Avem şi probleme cale poate vom fi auziţi, în- unităţii), obişnuieşte Ai
)oii se carea de operatori, lianţi, dar Oru. de desen la grădiniţă. Cu penelul şi culoarea ţeleşi şi sprijiniţi. (FLOREA' nu mai dea restul cumpă
PETM- „nu ne facem meseria pentru în legătură cu cazarea. Unii copiii îşi recompun frumuseţea copilăriei.' BĂRBULESCU, constructor,
atieră a locuiesc în căminele pentru Foto: VIRG1L ONOIU rătorilor cînd este vorba
; ANI- care ne-am pregătit“. O altă nefamilişti ale T.C.H., ale şef dc brigadă, lotul 25 Si de 20—40 de bani, dccît
ri -e un absolventă, pe care o întîl- meria).
ic) ; U- nim la laboratorul centralei Fabricii de mătase Deva.' în cazul în care aceştia in
ziilor — în ancheta întreprinsă la r / mmm a m*** - \ sistă. Tocmai dc aceea in
mbrie) ; termice, Luana Vasiic, ne sistăm şi. noi pe lingă o-
ucereşte spune că înainte de a lucra întreprinderea de lianţi Deva ficiul de difuzare a presei
şle); O- aici a dat şi ea la lopată, dar nu o dată am auzit afinnîn-
belor — du-se că aici condiţiile de S@ apropie sezonul rece. Cum sînt să facă... curăţenia cuve
Detec- din motive medicale şi după nită la acest chioşc.
acăra) ; multe insistenţe a fost mutată muncă nu sînt chiar ca cele
tă raer- la laborator. „Gînd am fost dintr-o farmacie. Asta aşa e, pregătite sectoarele zootehnice ?
î cultu- şi nici nu mai c necesar să PAŢANIA
irinzi , o repartizată la această între „ AVOCATULUI“
pular) ; prindere un maistru ne-a spus demonstrăm de ce c aşa. Dar
lALAN: că stagiul durează şase săp- o realitate vremelnică nu se (Urmare din pag. 1) din eie se mai află şi acum dru, Cinciş, Izvoarele,, nici neîntrebat ‘
C (Casa poate transforma într-un ar în cîmp. Inginerii din a- acum grajdurile şi saiva
IA: Un tămîni... Mai tîrziu au auzit ceste unităţi sînt încă opti O treabă anume prin
treşul) ; că trebuie să dai la lopată gument de justificare perma dc tone necesarul. La sucu- nele nu sînt curăţate şi sala de aşteptare a gării
acasă vreo zece luni“. Şi maistrul nentă a lipsei unor condiţii e- mişti. Mai cred şi acum că dezinfectate. Cu toate aces
: Iarna lcmentare — sală de inesc, lente planul este de 300 to „aşa rău cum se prezintă tea, Olivia Toma, preşe din Simeria nu avea
; GHE- Carol Csaszar : „Se greşeşte vestiare, băi ş.a. ne şi nu s-au realizat de situaţia la ei, e încă bine“. Gheorghe Feier, tînăr de
luncito- prin repartizarea fetelor la cît 30 tone. Inginera şefă a dinta C.A.P. Nandru şi 19 ani din llanpoloc. îl
fabrica dc ciment. Este greu Cît priveşte absolvenţii, cooperativei, Slivia Luca, S-or fi uitat prin curtea Cornel Pătescu, inginerul minaseră intr-acolo porni
să se lucreze la noi, pe flux“, practic, ce înseamnă muncitor se lamenta că unitatea nu vecinilor, pe la cooperati şef al unităţii, brigadiera rile de „cuceritor de
în plus, la această secţie lip în formare ? Este el muncitor are fin suficient pentru e- vele din .Pestişu Mare, zootehnică de la coopera
sesc vestiarele, duşurile, sală calificat sau nu ? Şi dacă va fectivul de animale. Este a- Nandru, Zlaşti ? în aceste tiva din Cinciş, Maria inimi " cu metode dc ma
de mese (muncitoarele se e- mînui lopata timp de nouă devărat, la această coope unităţi s-au degradat mari Vlad, nu întreprind nici un halagiu. Şi astfel s-a agă
chipează în strimtul birou al sau zece luni în baza „argu cantităţi de fîn în cîmp fel de măsuri pentru re ţat dc o persoană pe care
pentru maistrului Constantin Mărcu- mentului“ că se cere multă rativă s-au depozitat doar pentru că n-a fost trans nu o văzuse îa. viaţa lui.
! : Vre- curăţenie la locul de muncă, 90 tone de fîn. Alte 50—60 portat la timp. Dar nu nu medierea situaţiei. Ce i-o fi zis femeii, ce
. Cerul lescu). de tone au rămas în clăi, Neajunsurile semnalate i-o fi răspuns aceasta, ştie
cădea Tovarăşul Petre Păli van, din ce „materie“ va da exa mai fîn. Şi paiele au fost
va su- şeful biroului personal-învăţă- men ? Şi-apoi, pentru un ab pe cîmp. După cum apre compromise. Şi cînd te gîn- trebuie să fie grabnic în cl. Destul că după. un
rd-vest. mînt-rctribuire încearcă să ex solvent statul investeşte sume cia interlocutoarea, coope deşti că de la bun început, lăturate- în care scop, Con schimb dc cuvinte s-a nă
i va fi- ratorii ar avea nevoie mai siliul unic agroindustrial şi pustit cu picioarele asupra
grade, plice situaţia. „Timp de nouă considerabile nu pentru ca. a- adică de la stabilirea nece
3 şi 18 luni, absolvenţii liceelor in cesta şă presteze o muncă ne mutt de o săptămînă ca să sarului de. furaje, conduce conducerile C.A.P. au da ei, lovind-o şi înjurînd-o.
dustriale de materiale de con calificată, ce nu necesită nici transporte finul în întregi rile C.A.P. cunoşteau fap toria să acţioneze energic La. apariţia organului de
strucţii sînt încadraţi în ca măcar şcoala primară. me. tul că balanţa furajeră nu şi cu hotărîre pentru asi ordine, s-a găsit şi un a-
tegoria I bază, ca muncitori Iată deci cîteva probleme De asemenea, la coopera poate fi acoperită ! gurarea necesarului de fu părător care să-i ia par
n răcl- în formare. După această pe asupra cărora factorii răspun tivele agricole. din Pestişu raje în toate unităţile, şi tea : consăteanul său No
’or că- zători din întreprinderea de Mic şi Izvoarele, deşi exis IARNA SA VINA LA... pentru finalizarea acţiunii adei Valean. Au împăr
oaie şl rioadă, ei vor fi supuşi unui tăşit frăţeşte aceeaşi soar
itul va examen dc trecere în catego lianţi Deva ar trebui să me tă suficiente resurse fura VARA de pregătire a adăposturi
rd şi ria a Il-a bază. Cei ce nu diteze cu mai multă seriozi jere, acestea n-au fost lor pentru iernatul în bu tă: cîlc 500 lei amendă
fiecare.
vor reuşi să treacă examenul tate decît pînă acum. transportate şi depozitate în La vară, pentru că la ne condiţii a întregului e-
vor mai beneficia de un ter C. DROZD totalitate. Cam o treime cooperativele agricole Nan- fectiv de animale.