Page 66 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 66
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 828
IN PREGĂTIREA CONGRESULUI AL XII-LEA AL P. C. R
tafmţe ale organizaţiilor de partid pentru dări de seamă şi alegeri 8,30 Teleş'cio:
9,40 Curs de
nă
10.00 Curs de
Joi, la Casa de cultură a Eugen Plrvu, de Ia I.P.I.C.C.F. pera din. restanţele la pro din care peste 700 sînt fe Apreciind în mod pozitiv procesul de producţie şi, aşa !ă
avut loc conferinţa dc dare şi alţii că în aceste unităţi se ducţia dc ciment şi a asi mei, iar 1 314 provin din munca desfăşurată şi rezulta cum am spus, mai ales în ac 10.30 Şoimii
de seamă şi alegeri a organi vor prelua noi sarcini în do gura realizarea planului în rîndurile uteciştilor. Peste 80 tele bune obţinute nu putem tivitatea din subunităţile izo in curcii
zaţiei municipale de partid meniul producţiei de energic trimestrul IV şi în cursul a- la sulă din comuniştii nou trece cu vederea şi uncie lip late. Este necesar, tovarăşi, 10.30 Roman
elin Mc
Deva. electrică, mai ales pe bază de nului viitor. Aceleaşi efor primiţi sînt muncitori. suri care s-au manifestat în să acţionăm cu fermitate luarea
Din darea de scamă, din cărbune, sporirii producţiei de turi stăruitoare li s-au cerut O atenţie deosebită s-a a- diferite sectoare de activita pentru policalificarea perso 11,23 Telccine
cuvîntul cald al fiecărui par minereu cuprifer şi alte mi şi comuniştilor de la I.M.C. cordat şi se acordă promovă te. Critici îndreptăţite au fost nalului şi polidcservirca ma 13.00 De la /
ticipant la discuţii s-a des nereuri, a materialelor de con Deva, care cauzează deja rii femeilor. La recentele a- adresate de conferinţă între şinilor, trecerea personalului La ora
prins aprecierea încărcată dc strucţii, ceea ce va asigura mari greutăţi în asigurarea dunări şi conferinţe au fost prinderii dc lianţi Deva, în auxiliar în activitatea' direct bal : F
— Univ
cea mai profundă satisfacţie depăşirea angajamentelor a- şantierelor din judeţ cu pa alese 260 dc femei în comi treprinderii clectrocentrale productivă, în scopul creşte va (Div
şi- adezieme a comuniştilor sumate_ în acest cincinal cu nouri mari şi alte prefabri tetele de partid şi 576 în bi Mintia, I.M.C. Bîrcea şi alto rii mai accentuate a produc misiune
Baia M
din oraşul de reşedinţă. â "ju peste 500 milioane fef,~ăclică cate, Comitetul municipal de rourile organizaţiilor de ra, unde nu se folosesc la ca tivităţii muncii. 17.30 Clubul
deţului, în gînd înaripat şi în total cu cel puţin 1 mi partid nou ales trebuie să bază. Există, de aseme pacităţile lor utilajele din Nu am putea spune că nu 18,33 Săptăm:
simţăminte dc înălţătoare co liard lei. acţioneze cu fermitate pentru nea, o preocupare permanen dotare. a existat preocupare pentru 18.30 1001 de
muniune cu sentimentele în depăşirea în scurt timp a si tă pentru promovarea femei Este necesar să acţionăm realizarea investiţiilor pe te
In efortul colectiv pentru 19.00 Tclejun
tregii ţări, privind realege creşterea eficienţei economi tuaţiei create în unele unităţi lor în munci de conducere, pentru crearea condiţiilor în ritoriul municipiului. Ţrcbuic 19.30 In întir
rea în înalta funcţie de se ce, un accent deosebit s-a pus economice, mai ales că a- la ţesătorie, în şcoli, co vederea realizării produselor să recunoaştem însă, cu toa greşului
cretar general al partidu în acest an pe reducerea ceasta impietează — pe a- merţ, sănătate, agricultură, fizice conform planului des te aceste realizări, că mai pârtiei ui
lui a tovarăşului Nicolae locuri — aplicarea hotărîrii consiliile populare şi în alte facerii, să nu vindem popu avem capacităţi de producţie 19,50 In irun
cheltuielilor de producţie, în
Ceauşescu, garanţia înfăptui privind reducerea săptămînii domenii. laţiei producţie globală, ci restante, nepuse în funcţiu 20,13 Film sc
special a cheltuielilor mate compun
rii cu fermitate revoluţionară de lucru. Toate aceste rezultate a- produse de care arc nevoie. ne ; nu mai vorbesc de lo
riale, energiei şi combustibi Ewing.
a Programului partidului dc S-a discutat în conferinţă rată că organizaţia munici Acesta trebuie să fie scopul cuinţele nerealizate. Este
făurire a societăţii socialiste lilor. In industria oraşului şi despre modul cum se va pală dc partid se preocupă căruia unităţile noastre, co timpul ca tovarăşii care se 21.00 Intilnire
s eara
multilateral dezvoltate şi de cheltuielile la 1 000 lei pro acţiona pentru termoficarea dc selecţionarea, creşterea şi muniştii, toţi oamenii mun ocupă de construcţia de lo 21,35 Telejuri
înaintare a României spre cuinţe să analizeze propriile
comunism. minusuri cu spirit de răs
Comuniştii din municipiu! Deva in îaţa unor pundere şi să ia măsuri pen
PE UN LOC IMPORTANT tru eliminarea acestora. Rac
ÎN EFORTURILE în continuarea cuvînlului
PENTRU ÎNFĂPTUIREA mobilizatoare răspunderi şi sarcini economieo-sociale său, primul secretar s-a re
PROGRAMULUI ferit la aplicarea fermă a
SUPLIMENTAR noului mecanism economico- BUCUREŞ3
AL PARTIDULUI financiar, la dezvoltarea au- elioprogramu
ducţie marfă au fost reduse oraşului, precum şi pentru promovarea cadrelor. Dar în cii trebuie să subordoneze în Radiojurnal;
în acest an cu 24,6 lei la ma rezolvarea problemei asigură acest domeniu s-au manifes treaga activitate. Să acţio toconducerii muncitoreşti. A •'resei ; 8,10
Alături de întregul popor, năm pentru realizarea unor fost, de asemenea, abord: 'Şt; 9,00 I
oamenii muncii din munici teriale, ceea ce echivalează rii alimentării cu cantităţi tat şi o seamă de lipsuri, dc problemele agriculturii, t, . j Audienţ
cu o economie totală de 52,5 suficiente de apă potabilă, abateri de la disciplina de programe de asimilare a buletin de
piul Deva s-au angajat să de pieselor de schimb în primul specialiştilor din acest dome.J
pună eforturi intense pentru milioane lei. Aceasta repre problemă mult discutată în partid, de la normele eticii niu, precum şi ale dezvoltării vis ta literari
Legendă şi
zintă, după cum se cunoaşte, municipiu, prin trecerea la şi echităţii socialiste, care au rînd în atelierele proprii ale
realizarea unei producţii su unităţilor economice. sectorului zootehnic. Ietin de şti
plimentare în cincinalul ac cea mai substanţială econo deschiderea unor ample lu cerut luarea unor măsuri disci cultural ;
mie pe judeţ la cheltuielile crări dc aducţiune de la plinate la întreprinderea de Deşi există preocupare în Aţi reţinut din documen „U“; 11,33 A 1
tual de 500 milioane lei. Mo- tele prezentate sarcinile ce dio-tv. ; E
de
lianţi,
judeţean
trustul
bilizînd întregul activ de materiale de producţie. Rîu Marc. construcţii, B.J.A.T.M., O.J.T. sensul îmbunătăţirii activită revin municipiului Deva pe ştiri ; 12,45 1
partid, organizaţiile de masă Potrivit programului de in ţii pe linia disciplinei mun perioada anilor 1981—1985 menadă ; 13,
vestiţii s-au dat în folosinţă, ÎN CENTRUL în alte unităţi şi chiar în cii, starea disciplinară în u- 15.00 Fotbal
şi obşteşti, consiliile oameni PREOCUPĂRILOR — nele unităţi şi instituţii în — a spus în încheiere vorbi nut • 17,00 A
lor muncii, muncitorii, maiş în anii 1977—1979, pe lîngă PERFECŢIONAREA cazul unor membri ai birou municipiul Deva lasă încă de torul. Este necesar să facem 18.00 Orele !
trii, tehnicienii şi inginerii la o scamă de obiective indus STILULUI ŞI METODELOR lui comitetului municipal de dorit — a arătat în conti lotul ca unităţile economice manţe şi ci.
bună; 20,30
partid.
îndeplinirea sarcinilor econo triale, un număr de 2 554 a- DE MUNCA, nuare vorbitorul. Numeroase să-şi realizeze sarcinile pe a- nia; 20,40 C
însem
Rezultate
partamente.
mice şi a angajamentelor asu cest an, ca o condiţie hotă- 22.00 Radie
nate s-au obţinut şi în dez A ACTIVITATII DIRECŢII PRINCIPALE cazuri de indisciplină sînt în Ring de dan
mate, organizaţia municipală rîtoare pentru abordarea pla
voltarea agriculturii, a apro POLITICO-EDUCATIVE DÉ ACŢIUNE special la unităţile oare sînt de ştiri ; 0,0.
de partid, a reuşit să asigure nului pe 1981 —1985. încc- muzica! ir
vizionării populaţiei, a asis izolate de întreprinderea ca
realizarea sarcinilor de plan întreaga activitate politi- re le coordonează. în unele pînd din -20 octombrie ur
pe cei 4 ani ai cincinalului cu tenţei medicale, învăţămîn- co-organizatorică a comitetu în încheierea dezbaterilor mează ca toate unităţile e- msj* "vwwsir
tului, în încadrarea în mun conferinţei a luat cuvîntul to unităţi izolate am constatat
82 de zile mai devreme, ob- lui municipal de partid •— varăşul Ion Ciucu, prim-se- că tovarăşii nu ştiu nici cine conomice să-şi dezbată indi
ţinînd un spor de producţie că a femeilor şi absolvenţi sublinia darea de seamă şi în cretar al Comitetului jude este director al unităţii şi catorii de plan pe anul viitor.
de 950 milioane lei, concre lor de licee şi şcoli profesio cuvîntul tovarăşilor Marin ţean de partid, care a apre nici secretar de partid, iar Rog organizaţiile de partid,
tizat în depăşirea planului nale. Ştancu, Zoe Zaharia, Elena ciat că organul municipal de starea în care muncesc lasă comuniştii, să analizeze indi DEVA: Or
perioadei cu 1,4 miliarde kWh In acest an, industria mu Drozd, Petru Barna, Florin partid, oamenii muncii din de dorit. catorii de plan şi să creeze Viaţa merge
energie electrică, 300 tone de nicipiului Deva a realizat Niculescu, Margarina Jurca, municipiu au muncit bine : Aş atrage atenţia asupra toate condiţiile demarării în HUNEDOAR
zinc în concentrate, 2030 to planul şi la producţia netă. Elena Gros şi alţii — a ur planul producţiei industriale absenţelor foarte multe de bune condiţii a anului 1980. de casă (F
sterul — ser
ne cupru, 3 500 tone prepa Dar acest indicator principal mărit creşterea continuă a pe primii patru ani ai actua boală, mai mult sau mai pu într-o atmosferă de pu Cobra (Con?
rate şi conserve din carne, al noului mecanism econo- rolului conducător al organi lului cincinal a fost încheiat ţin justificate, precum şi a ternic entuziasm partici TROŞANI: I
perdetectiv
alte produse fizice. Aceste mico-financiar a fost serios zaţiilor de partid, sprijini cu 82 zile mai devreme. numărului mare de personal panţii la conferinţă au I colată cu r
realizări, precum şi angaja afectat, a dus la o depăşire rea cu atenţie a sectoarelor Să -mi permiteţi — a spus indirect productiv. Nu se ac adresat o telegramă G.C. al brie); Aurul
mentele formulate în cadrul minimală de nergalizarea şi domeniilor unde s-au ivit vorbitorul — ca pentru aces- ţionează cu mai multă fermi P.C.R., tovarăşului NICOLAE — seriile I-
conferinţei dau certitudinea producţiei fizice la ciment, té rezultate, în numele Bi tate în întreprinderi pentru CEAUŞESCU. LUPENI: Li
(Cultural);
că sarcinile actualului cinci la ţesături de mătase, 'la greutăţi, sporirea răspunderii roului şi Secretariatului Co a elimina situaţiile de nefo- ★ fricii (Munc.
nal vor fi depăşite şi mai panouri mari, la alte produ comuniştilor faţă de realiza mitetului judeţean să vă CAN : Urm;
substanţial în economia mu se. Conferinţa a obligat or rea sarcinilor, îmbunătăţirea transmit dumneavoastră, or losire a forţei de muncă şi în prima plenară, Comite c ă — seriile
toate
în
este
nu
repartizat
nicipiului. S-a reţinut din cu ganizaţia de partid şi consi muncii de primire în partid. ganizaţiei municipale de sectoarele personalul TESA tul municipal de partid Deva resc, i,ONf
(M
revoltă
vîntul tovarăşilor Iulian Do- liul oamenilor muncii de la De la conferinţa preceden partid, tuturor comuniştilor care să acorde asistenţă teh a ales ca prim-secretar pe to NOASA : 3
ţa, de la E.M. Deva, Icronim Chişcădaga să acţioneze ferm, tă, organizaţiile de partid şi oamenilor muncii din mu nică corespunzătoare pe varăşul Circo Leru, iar ca se tanbul (Mi
RICANI : Ci
Rusan, de la I.E.C. Mintia, să facă totul pentru a stopa din municipiu au primit nicipiul Deva calde felici schimburi. Sînt formaţii de cretari pe tovarăşii Aron seriile I-II
Corneliu Arsin, de la I.P.E.G., rămînerile în urmă, a rccu- 1 846 noi membri de partid, tări. lucru fără conducători în Pîrva, Elena Rad, Ioan Ti- BRAD : He
beriu-Zaha şi Elena Drozd.
Atlantida (S
RAŞTIE : D.
seriile I-II
Lucrările forumului co păşirea planului anual la pro la investiţii — ceea ce nu ne dc partid nu se poate măsura comuniştii Petre Constantin, tiv particul.
muniştilor din Lupeni au ducţia netă de către I.F.A. mulţumeşte. Vom acţiona mai după numărul şedinţelor (ca Erou al Muncii Socialiste („să mari restanţe la activitatea de GEOAGIU-B
purtat pe tot timpul desfă „Vîscoza“ Lupeni, sporirea insistent pentru a ne înde ro sînt încă prea multe), ci se urgenteze termoficarea Văii investiţii, ca şi la producţia ge înainte
ră) ; HAŢEt
şurării lor amprenta an lună de lună a producţiei de plini toate prevederile de numai după rezultatele prac de cărbune la I.M. Bărbăteni stea căzăto
gajării revoluţionare, a auto- cărbune la I.M. Bărbăteni, în plan“'. (Rodica Tatulici, di tice obţinute în înfăptuirea Jiului, deci şi a oraşului Lu şi la unele sectoare de la I.M. BRAZI: Ret
exigenţei şi răspunderii pa registrarea altor succese în rectoarea I.F.A. „Vîscoza“ politicii partidului, în primul peni“), Ioan Pîrvulescu („să Lupeni. Se constată, de ase Clipa — se
în
realiza
neajunsuri
de cultură)
menea,
triotice, evidenţiind şi dc a- sfera transporturilor, comer Lupeni). „Trebuie să învăţăm rînd după felul în care se ne îngrijim ca în viitoarele rea productivităţii muncii şi om in lodc
ceastă dată puternica anga ţului, învăţămîntului şi cultu şi să muncim mai bine cu îndeplineşte planul, unii par blocuri de locuinţe să asigu în calitatea unor produse, in ILIA : Into:
jare a comuniştilor, a mine rii, sănătăţii, bunei gospodă utilajele moderne, de mare ticipanţi la dezbateri, între răm şi spaţii comerciale co clusiv a cărbunelui, se mai (Lumina) ; 1
bobocilor (i
rilor Lupeniului pentru în riri a localităţii. randament, să le întreţinem care Sabău Ghizela, Gheor- respunzătoare în locul celor manifestă dezordine şi indis
făptuirea exemplară a poli în darea de seamă şi în şi să le exploatăm raţional. ghe Lcoveanu, Vasile Pupă- din zona estică supusă dez
ticii partidului şi statului, a cuvîntul participanţilor Ia Lucrînd cu un complex me zan, Nicolae Ionaşcu, Traian afectării pentru valorificarea ciplină, capacităţile de pro
indicaţiilor şi sarcinilor date ducţie şi timpul, efectiv de
dc secretarul general al parti lucru nu sînt folosite integral,
dului, tovarăşul Nicolae raţional, cu maximă eficienţă,
Ceauşescu, cu prilejul vizi Climat fertil de muncă, angajare unanimă pentru cheltuielile materiale prezintă Rezultatele
telor de lucru efectuate la depăşiri faţă de plan, proble 19 octombrie
Lupeni. Conferinţa a eviden amplificarea realizărilor în producţie ma recrutării, pregătirii şi per Extr. I : f
ţiat forţa organizaţiei orăşe manentizării cadrelor are încă 40, 80, 65, 4
neşti de partid, climatul fer multe necunoscute. Extr. a
til dc acţiune şi conducere într-o atmosferă de însufle 58, 53, 7. „
colectivă a întregii vieţi eco- dezbateri s-au exprimat an canizat, brigada pe care o Morar, Victor Corpadea au cărbunelui din pilicri“), Oli ţire şi entuziasm, participanţii Fond de
nomico-sociale, munca politi- gajamente însufleţitoare de conduc a extras peste plan de adus critici îndreptăţite şi au viu Crîsnic („să insistăm cu la conferinţă au adresat o te lei.
co-educativă concretă, varia participare mai susţinută la la începutul anului 32 000 to recomandat noului organ a- mai multă ferrbitate pentru legramă C.C. al P.C.R.,
tă, eficientă desfăşurată de înfăptuirea vastului program ne de cărbune. Ne angajăm les să acorde o atenţie spo realizarea construcţiilor şco tovarăşului NICOLAE
majoritatea organelor şi or de transformare şi moderni ca pînă la Congresul al XII- rită productivităţii muncii, lare şi pentru asigurarea ba CEAUŞESCU, prin care se
ganizaţiilor de partid de pe zare a oraşului Lupeni. lea să mai dăm 1 000 de to ritmicităţii şi calităţii pro zei necesare modernizării în angajează să depună toate e-
raza oraşului. „Avînd în vedere condiţiile ne în plus“. (Constantin Lu- ducţiei, consultării mai largi văţămîntului“), Cornel Vasian, forturile în muncă', să mate
Aducînd în prim-plan cî- materiale şi sociale create de pulescu-, şef de brigadă, sec a maselor în vederea actu Nicolae Aldica, Victor Braşo rializeze exemplar orientările Timpul
teva din realizările colecti partid şi posibilităţile existen torul IV al I.M. Lupeni). „Şi lui de conducere şi dc deci vean. date cu prilejul vizitei din a- ziua de 20 <
vului de oameni ai muncii din te. la mina noastră, realizările la noi se poate organiza şi zie, îmbunătăţirii activităţii Luînd cuvîntul în cadrul cest an în Valea Jiului şi la mea va cor
Cer
ceaşcă.
Lupeni de la începutul aces de pînă acum nu ne satisfac conduce mai bine munca. Să de control şi îndrumare. Alte lucrărilor conferinţei, tova Lupeni, să asigure cărbune bii. Pe ale
tui an, au fost consemnate pe deplin. Ne angajăm ca fim însă ajutaţi mai mult de lipsuri şi neajunsuri mani răşul Gheorghe Vasiu, secre mai mult şi mai bun pentru slab. Vîntu
cele aproape 52 000 tone de pînă la sfîrşitul anului să ex „mina soră“ Lupeni, dc festate în domeniul investiţii tar al Comitetului judeţean ţară, să facă din oraşul Lu derat din
cărbune peste plan date de tragem peste sporul de pro C.M.V.J., de ministerul de re lor, al prestaţiilor şi gospo de partid Hunedoara, a apre peni un centru minier modern Temperatul',
cuprin:
fi
I.M. Lupeni, realizarea unei ducţie Ia zi încă 5 000 tone sort. Pînă la Congres, briga dăririi oraşului, în reţeaua ciat rezultatele bune obţinute şi prosper. grade, izolr
producţii nete suplimentare de de cărbune“ (Ioan Sav, secre da mea va adăuga încă 200 comerţului şi cooperaţiei, a de organizaţia orăşenească de iar tcmpei
15 milioane lei şi obţinerea tarul comitetului de partid de tone dc cărbune la cele 400 sănătăţii, învăţămîntului şi partid, de colectivele de mun tăt între 12 şi
vor fi cond
unor economii de 9 milioa la I.M. Lupeni). „înregistrăm dc tone pe care le-am extras culturii, ca şi necesitatea dc că din Lupeni, dar o insistat Conferinţa a ales noul co ie a brunn
ne lei la cheltuielile mate în plus de la începutul anu a se munci mai intens şi mai mai ales asupra măsurilor şi mitet orăşenesc de partid. în
riale de producţie la aceeaşi unele rezultate bune la pro lui“. (Nicolae Oprea, miner ordonat şi în aceste sectoa acţiunilor ce trebuie între funcţia dc prim-secretar a fost
ducţia netă, la productivita reales tovarăşul Horia Toma,
unitate, reducerea conţinutu şef de brigadă la I.M. Băr re, de a se da un ajutor mai prinse pentru continua îmbu La munte
lui dc cenuşă în cărbunele tea muncii, la costurile de băteni). consistent dezvoltării lor —• nătăţire a muncii şi amplifi iar ca secretari au fost aleşi cerul temp
alocuri
voi
preparat şi mărirea siguran producţie, dar şi nerealizări Comuniştii din Lupeni nu avînd în vedere apropiata carea succeselor în viitor. Pe tovarăşii Aurel Angheluş, Au taţii şi sub
ţei în exploatarea instalaţii la alţi indjeatori, carenţe la se mulţumesc însă cu puţin. metamorfoză a oraşului —, ansamblu! oraşului, a spus rel Colda şi Meszaros Ioana. viţă şi nin
lor la preparaţia Lupeni, de calitatea produselor, restanţe .Conştienţi că eficienţa muncii au fost aduse în discuţie dc vorbitorul, se înregistrează DUMITRU GIIEONEA