Page 67 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 67
I SÎMBATĂ, 20 OCTOMBRIE 1979 \ Pag. 3
r i »- m iii-- ■ - m ............................-■ •i«-* 1 1 ■ ’•||Ţ ■
rizi! i CORNELIU RADULESCU: santă şi de mare efect li ecranizat două povestiri ce tilă a bucuriei pure, senti
mwmmmn terar arta cu care Corneliu lebre şi deosebit de frecven ment pe care îl posedă doar
mînuieşte
firele
tate ale lui Jack London:
cei ce (ca să-l parafrazăm
Rădulescu
„Zidul în care s-a acestei naraţiuni. Cine a „Mihail şi Jerky" şi „Mi- pe admirabilul om de tea
fost femeia ? Cum o che hail, cîine de circ“. Cineas tru, Max Reinhardt) au iz
tras cu puşca“ ma ? Fiecare martor ocular tul fusese întotdeauna atras butit să-şi păstreze dispozi
mbii gcrma-
interogat îi dă un alt răs de subiectele pitoreşti, or ţia de a se juca, de a trăi © Orarul de iarnă al unităţilor comerciale. In ideea
mbâ spanio- Privită sub aspect tema puns, îi dă un alt nume, îi prozele lui Jack London a- senzaţia înminunării, „ascun- folosirii luminii naturale în perioada de iarnă, ma
tic, cea (le-a treia carte a creionează o altă fizionomie. bundă în acest element deo zîndu-şi şi copilăria într-un
rici : ABC... prozatorului Corneliu Rădu- Se trece astfel de la întîm- sebit de fructificabil din buzunar“. gazinele vor funcţiona după următorul program : ali
ie (I) lescu, „Zidul în care s-a plări petrecute aievea la le punct de vedere cinemato mentarele, ca şi pînă acum, zilnic între orele 6,30—20,30,
leton: '„Cei tras cu puşca“, nu se deo în coproducţia Casei de iar unităţile de produse nealimentare, luni 15,30—1.8,30,
lor“ — rc- gendă. grafic. Astfel se face că filme 5 şi a firmei Lele marţi—sîmbătă de la 9,30—18,30, şi duminica închise. Ma
iodului 5 sebeşte vizibil de primele Fascinant acest „Bocet Sergiu Nicolaescu a avut la München este cu lotul re gazinul „Ulpia“ este deschis zilnic între orele 8,00—19,30,
teca sale cărţi, majoritatea pa marcabilă sensibilitatea cu iar duminica între 8,00—-12,00.
.. infinit ginilor din acest recent vo care se analizează delicatul
¡,00 — Fot- lum fiind fixate în acel te © Bibliobuzul bibliotecii judeţene — care se bucu
Baia Mare raport ce se stabileşte între ră de multă apreciere în rîndul cititorilor -—- se depla
tatea Craio- ritoriu familiar autorului — om şi prietenul său patru sează astăzi, între orele 9,00—13,00, în mijlocul munci
A). Trans- Valea Jiului. Scriitorul
rectă de la poartă cu sine şi ne trans ped. Relatarea peripeţiilor torilor de la Chişcădaga. Amintim şi programul celorlalte
mite şi nouă nostalgia ne- pentru Ion Zăpadă“ ! Duios dispoziţie pentru scenariul lui Mihail, protagonistul ad două zile, cînd acesta funcţionează în oraş : luni, la Ter
îretului alterală şi nealtcrabilă a cîntcc de viaţă şi moarte. filmului său o materie epi mirabil al filmului, priete mocentrala Mintia (orele 13,00—15,00) şi în cartierul Da
politică spafiului geografic în care Ion Zăpadă este un „mo- că foarte elastică, în măsu nia sa cu sleward-ul Dag cia (la complexul comercial, orele 15,30—19,00), joi —- în
trăieşte şi munceşte de a- mîrlan“ a cărui spiţă se ră să se transfigureze în- şi cu Kwague este înduioşă cartierul Bejan (la complexul comercial, orele 12,00—
proape un sfert de veac. pierde în negura vremii. în tr-un decupaj dinamic, în toare. Prin intermediul a- PJ, 00 ).
larca Con- Piesele de rezistentă ale venturilor lui Mihail, Nico © Şi în săptămîna care se încheie, astăzi, C.A.P. a
XII-Iea al văluit din toate părţile de care primează acţiunea a- avut „ajutoare de nădejde“' ; elevii în practică, zilnic
volumului, care-i dau per civilizaţia industrială, Ion lertă, de o incontestabilă laescu are prilejul să plim
comuniştii ! sonalitate şi consistenfă, Zăpadă îşi apără fiinţa cu spectaculozitate. ' Avînd sla- be obiectivul inspirat al lui cîte 400—500. în ultimele zile, ei au lucrat la adu
nat şi sortat rădăcinoase — morcovi, pătrunjel, ridichi •—-
: Dallas — sînt, fără îndoială, primele argumente care ţin de în tutul de autor atotprézent, Nicolae Girardi prin deco şi la încărcat porumb. Pentru munca şi hărnicia lor,
petrolieră două: „Nenumăratele o- săşi istoria noastră milena Nicolaescu şi-a materializat rurile de o atmosferă spe
■ odul 9 glinzi ale memoriei“ şi „Bo ră. cială a porturilor, să treacă felicitări !
manieră
ac simbătă cet pentru Ion Zăpadă“. „Zidul în care s-a tras gîndurile într-o grijă ca O Astăzi, în a doua zi a festivalului-concurs interjude-
captivantă,
avînd
„Nenumăratele oglinzi ale cu puşca“ este o carte care pelicula să n-aibă timpi în revistă o tipologie uma ţean „Stelele cetăţii“ pentru solişti vocali de muzică uşoară
nă diversă, căreia îi dau
memoriei“ porneşte de la un ne dezvăluie un prozator a- morţi, ci să solicite, pe tot viaţă actori ca : Michael şi folk, se desfăşoară în sala „Arta“, de la orele 18,00, spec-
eveniment real, petrecut în f lat'în plină maturitate ar Karl, Ernest Mafiei, Vin tacolul-concurs şi microrecitalurile soliştilor Irina Soroiu,
1929, în timpul grevei mi tistică. parcursul proiecţiei, atenţia Puiu Faur şi Magdaleiia Popescu.
nerilor din Lupeni: o fe IONEL AMARIUŢEI încordată a publicului. cent Osbotno, Anthony • Pentru cei ce iubesc florile, florăria „Codlea“
meie anunţă greviştii că în Subiectul filmului este în Chinn, Ileana Popovici, Arn- I — bine aprovizionată, ca de obicei —, desface astăzi...
gară a sosit un batalion de „Mihail, deobşte cunoscut prin me za Pcllea, Ion Besoiu, Co nu mai puţin de 4 500 bucăţi de garoafe, trandafiri, ger-
jandarmi. dierea lecturii. Este mai in lea Răutu şi Sergiu Nicola bera şi altele. în afara acestora, unitatea mai arc şi peste
: 6,00 Ra- După scurgerea unei ju cîine de circ“ teresant modul în care Ni escu. Clinele Fluffy este o 300 ghivece cu diverse flori şi plante ornamentale, iar cele
nincţii; 7,00 mătăţi de veac, autorul por colaescu reciteşte povestirile atracţie de prim rang în 3 lucrătoare de aici — Aurica Giurgiu, Maria Costea şi
10 Revista neşte să reconstituie istoria Nu este întîmplălor fap lui London. Optica regizo textura acestui film. Leliţia Grişan — confecţionează la solicitarea cumpărători
ierul melo- acelor zile. Foarte intere AL. COVACI lor buchete de mireasă, coşuri sau cutii cu flori, jerbe sau
in dr s» f tul că Sergiu Nicolaescu a rală este dublată de o len- coroane.
dio ; 10,00
; 10,03 Re © Numai astăzi mai poate fi vizitată la galeriile de
to ; 10,40 artă ale fondului plastic, expoziţia de pictură, grafică şi
; 11,00 Bu- sculptură care conţine peste 30 de lucrări ale plasticieni-
11,05 Atlas Pentru continua C.T.E. Mintia. Aspect din
Discoteca sala maşinilor. lor hunedoreni.
remieră ra- Ziua Rubrică realizată de
Bulctin de îmbunătăţire a calităţii fontei Foto 1 VIRGIL ONOIU DOINA COJOCARU
că de pro-
s la 1 la 3; energeticianului
ut cu mi- (Urmare din pag. I) mare parte a propagandei vi
ah ritmic ; zuale este axată pe această
; 20,00 Ro "I
dé voie ţirca calităţii fontei sînt Ale temă, ca şi articolele gazetei SESIUNE \ ATENŢIE, PĂRINŢI ! ^
în Romă- xandru Hăşdăţean, Mihai A- de perete, care cheamă şi mo DE COMUNICĂRI
e sonore ; ciobăniţei, Ion Cheşcheş, Gri- bilizează oamenii muncii la o V 3
al ; 22,30 TEHNICO — ^ In zona în zona cartierului Be- Icartierului tic- !
,00 Buletin gore Cercelariij Ion Boldea, exigenţă maximă, faţă de ca ) jan, în apropierea bloca- ţ
Non stop Vasile Burciu, Vasile Filipes- litatea muncii, care se reflec ŞTIINŢIFICE rilor 12, 15, 25 etc., se
cu, Nicolae Gros, maiştrii Ion tă de fapt în calitatea fontei. pot vedea zilnic copii jn- J
Pîrlea, Ion Munduca şi alţii. Nu puţem să 'nu arătăm că Ieri, la Termo
«nan««« cîndu-se cu fel de fel de \
Problema calităţii a făcut în activitatea noastră au exis centrala Mintia a avut improvizaţii pe rotile, rul s
obiectul de analiză în adună tat şi unele deficienţe, unele loc o sesiune de comu menţi, care conturbă liniş
rile generale de partid, în greutăţi inerente procesului de nicări tehnieo-ştiinţifice, tea locatarilor în orele de
şedinţa de activ la nivelul co producţie, aşa cum au fost organizată de comisia odihnă şi expun copiii la
> (Patria); mitetului, unde au fost stabi opririle accidentale şi uneori Inginerilor şi tehnicieni diferite accidente de cir
te (Arta); lite măsuri şi sarcini concrete mersul deranjat al furnalelor,
cinci zile fapt ce a impus o mobilizare lor din întreprindere în culaţie. Deci, atenţie, pă
); Falan- repartizate pe membrii de cadrul manifestărilor pri rinţi !
II (Arta); partid de la posturile cheie totală a factorilor de răspun
irul); PE- ale procesului de producţie. dere, a conducătorilor proce lejuite de sărbătorirea
larter su- sului de producţie, pentru a Zilei energeticianului.
ia); Cio- Dintre măsurile adoptate a-
(7 Noiem- mintesc: dozarea din silozuri diminua şi elimina cauzele Prin comunicările pre
Mackenna dispersate, în vederea unei care au condus la deranjarea zentate de ing. Ieronim jl
ipublica) ; furnalelor.
Atlantldei mai bune omogenizări a aglo Rusan, directorul I.E.C. 11
împotriva meratului şi minereurilor ; fo Mai sîntem încă confrun Deva. ing. Florea Bereş,
); VUL- losirea concomitentă a două taţi cu o serie de probleme,
periculoa- r turi-^de cocs la fiecare fur- de greutăţi în ceea ce pri director adjunct tehnic CAM VRAIŞTE
(Munclto- şi de producţie, şi ing.
apo" =,e . *i în parte ; punerea în func veşte calitatea cocsului, a a- La depozitul de furaje
; ANI- ţiune a ciurului pe banda nr. glomeratului fondant şi a Dumitru Burdeţi, şef al C.A.P. Băieşli dezordi
din is- 99 de minereuri bulgări. Ca asigurării cu oale de fontă secţie automatizări, ma
esc) ; Il gi zgură goale. nea se află la loc de cin
uziilor — sarcini concrete, zilnice avem nifestarea a oferit parti ste. Pe lingă faptul că şi
embrie) ; în vedere menţinerea nivelu Aş mai sublinia că acţiu cipanţilor un util schimb rele de baloţi şi furaje
cucereşte rilor de încărcare stabilite; nile întreprinse pe linia ridi
■oşie); O- de experienţă pe teme sînt clădite anapoda, ceea
obelor — menţinerea constantă a tem cării nivelului de pregătire ale ştiinţei şi tehnicii ce duce la deprecierea nu
i; Detec- peraturii aerului insuflat; res profesională, a popularizării treţurilor, o mare risipă se
llacăra) ; pectarea graficelor de evacua experienţei pozitive între moderne din domeniul
.aţa mer- energeticii — cu exem mai face şi în jurul aces
le cultu- re a fontei şi a zgurii; întreţi schimburi şi formaţii de lucru, tora.
prtnzi o nerea şi exploatarea corectă între furnale, dezbaterile în ple din vizitele efectua în apropiere, se găsesc
'opular) ; a utilajelor etc. colectiv a unor greutăţi în te de titularii comunică
cAlan: aruncate vraişte cantităţi
II (Casa La propunerea comitetului tâmpinate au avut drept scop rilor la firme de profil apreciabile de clolomită,
RIA: Un de partid, indicatorul calitate îmbunătăţirea calităţii fontei din Uniunea Sovietică, care trebuia administrată
Iureşul) ; a fost inclus ca criteriu de ba elaborate, ridicarea eficienţei Anglia şi Grecia.
acasă pentru corectarea acidită
1 : Iarna ză al întrecerii socialiste, o economice. ţii soluhji. Dacă tovarăşii
I. din conducerea C.A.P. nu
văd aceste deficienţe, de
O preocupare de căpetenie ce ele nu sînt sesizate de
a organizaţiei de partid (se iama bate ia usâ. Construcţiile ciarul arc şi aici numai cu Consiliul popular Pui ?
cretar Nichifor Crainic) şi a vinte de laudă la adresa con Dar nu numai sesizate... \
structorilor Dumitru Vărmă-
conducerii Oficiului de îmbu s
nătăţiri funciare şi proiectări zootehnice sînt pregătite jan, Iosif şi Petru Balint, Va DILEMA
erii din sile Fadei, Miluţă Burada,
în construcţii agricole (direc GOSPODINELOR...
tor Traian Simina) a consti Ion Rotaru, Ion Alba, Ion
4, 8G, 3, sâ adăpostească animalele ? Fufezan — să amintim doar
tuit-o şi o constituie mo cîtcva nume. Ei au materia ) în ultima vreme, o par- i
14, 30, bilizarea . eforturilor între ştrucţii sînt deja date în folo lizat deja investiţii de peste ţ te din gospodinele hune- i
gului colectiv de lucră Important de reţinut • este asigura front de lucru con 10,0 milioane lei din preve l dorene şi devene sînt puse 1
: 703006 tori ai unităţii la devansarea sinţă cu 2—3 sau chiar mai că o însemnată pondere în structorilor pe timpul iernii. ) la g'rca încercare în ce |
termenelor de punere în func multe luni mai devreme. Din structura elementelor de con- Subinginerul Mircea Popa a derile de 11 milioane, cît în i priveşte asigurarea unei ţi- l
sumează valoarea totală a o-
ţiune a construcţiilor zooteh partea beneficiarului nu exis strucţii-montaj o deţine pro ţinut să remarce şi aportul biectivului, calitatea lucrări l nule îngrijite a soţilor lor, »
nice. Acest deziderat major tă nici o obiecţiunc privind ducţia industrială proprie tineretului la efectuarea unor lor efectuate fiind, de aseme I a membrilor familiei. Si \
s-a desprins şi din raidul e- calitatea lucrărilor efectuate, (grinzi, grătare, confecţii me- lucrări de construcţii şi sti- nea, ireproşabilă. \ aceasta din simplul motiv 1
fectuat pe şantierele de la conlucrarea strînsă cu proiec vuirca materialelor aduse pe i că în unităţile cornercia-
Teiu, Ilia, Beriu şi Vaidei, tantul şi constructorul consti şantier. La acoperirea- şi în O vie activitate am întîlnit I le de specialitate din 'mu- ţ
unde unitatea respectivă are tuind o garanţie a succesului. chiderea celor trei grajduri şi pe şantierul de la Vaidei. \ nicipiile amintite găseşti
pentru Ca urmare, unul din grajduri lucrează zilnic cîte 20—30 Constructorii Sebestyen An
: : Vre- în execuţie adăposturi pentru i mai repede un minicalcu-
se ră- cîte 680 vaci cu lapte şi 400 a fost deja populat cu aproa Raid-anchetă constructori. drei, Cloos Gheorghc, Aspri- .' lalor electronic decît ba-
varia- capete tineret femei, care pe trei luni mai repede decît La Asociaţia economică in- ţoiu llie, Ana şi Ion Bele, ) naiul fier de călcat.
ploua s-a stabilit iniţial. Construc tcrcooperatistă Beriu, un adă Szabo Ecaterina şi mulţi al
Ia mo- aparţin asociaţiilor economice 4 Verificînd sesizările pri-
nordic. intercooperatiste din localită torii Grigore Bodea, Banyay post pentru 400 capete tine ţii dau bătălia să finalizeze ) vitoare la această dilemă ,
ne vor Edmund, Kugliş Iosif, Mihai ret taurin a fost dat în folo în devans o parte din adă ) a gospodinelor, vînzăloa- A
2 şl 7 ţile amintite. Dar să vedem Chihaia, Traian Costea şi talicc, agregate de balastie sinţă încă din luna ianuarie posturile în care animalele
oborîte, care este stadiul fizic şi va alţii s-au situat în fruntea ră). Şeful lotului ne spunea, ţ rele din reţeaua magazi- î i
laxime, loric la aceste obiective, care a acestui an, deşi termenul să poată intra pentru perioa i nelor cu articole electr o- f ?
. Local întrecerii pentru devansarea fapt pe care l-am constatat de punere în funcţiune este da de stabulaţie. I casnice de la Hunedoara j
t
roduce- Îac parte integrantă din pro termenului de punere în func şi practic, că o parte din luna decembrie. Maistrul Si- Pe toate şantierele vizitate ^ şi Deva ne-au i răspuns la (
gramul judeţean de dezvolta ţiune. Cînd am vizitat şantie mion Ormindcan afirma că în
re a zootehnici. forţe sînt concentrate şi la există un ritm alert de mun ( unison : „Acest :csl articol /
rul, forţele constructorilor decada a treia a acestei luni că, un climat bun de acţiune, ’ (fier de călcat — n.n.) lip-
— n.n.) lip- 1
Pe şantierul din Teiu, am erau concentrate la finaliza construirea adăposturilor de constructorii de aici vor ple
:ece cu la Ilia, unde termenul de pu ordine şi disciplină — ele ) seşle de luni de zile!...“. ^
os. Pe reţinut din discuţia purtată rea lucrărilor la grajdul pen ca pe şantieruhl de ia Vaidei, mente hotărîtoare ale succe Drept care adresăm accas- i
jrecipi- cu ing. Margareta Giora, şe tru tineretul bovin, Ia mater nere în funcţiune este tri unde se simte nevoia impul
3 lapo- ful punctului de lucru, şi cu nitate, sursa de apă, platfor mestrul III al anului viitor. sionării lucrărilor pentru a sului în materie de construc , lă sesizare Direcţiei co- *
Constantin Mocăniţă, şeful mele interioare, filtrul sanitar Se acţionează însă la închi putea popula în devans o ţii agrozootehnice. \ merciale judeţene. ţ
lotului nr. 4, că o serie de con- şi platforma de dejecţii. derea unor spaţii pentru a parte din adăposturi. Benefi N. TlRCOB