Page 69 - Drumul_socialismului_1979_10

ANUL XXXI

NR. 6 829

DUMINICA,
21 OCTOMBRIE

1979

4 pagini — 30 bani

Vizita de prietenie In ţara noastră I *

1 mmîail
a tovarăşului Todor Jivkov > 1 1 s

1 INDUSTRIA
încheierea convorbirilor dintre Plecarea
din Capitală i > construcţiilor
tovarăşii Nicolae Ceauşescu DE MAŞINI —
Sîmbătă la amiază, tovară­ 1
şi Todor Jivkov şii Nicolae Ceauşescu şi To­ 1 1 O IMPETUOASA
dor Jivkov s-au întors în Ca­
pitală, venind dc la Sinaia. s DEZVOLTARE
Sîmbătă dimineaţa s-au în­ şi Bulgaria, în domeniile po­ La plecarea de la castelul 1
cheiat la Sinaia convorbirile litic, economic, tehnico-ştiin- Pcleş — reşedinţa rezervată s In intervalul de timp
dintre tovarăşul Nicolae ţific şi cultural, precum şi în primului secretar al C.C. al care a trecut de la cel
Ceauşescu, secretar general al alte sectoare de interes co­ P.C. Bulgar, preşedintele Con­ \ s de-al Xl-lea Congres al
Partidului Comunist Român, mun. ' siliului de Stat al R.P. Bul­ partidului şi pînă în pre-
preşedintele Republicii Socia­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu garia pe perioada şederii în s 1 zent, industria construcţii-
liste România şi tovarăşul şi Todor Jivkov au reafirmat ţara noastră —, cei doi con­ lor de maşini din ţara
Todor Jivkov, prim-secretar hotărîrea Partidului Comunist ducători dc partid şi dc stat 8 1 noastră a asimilat şi inclus
au fost salutaţi cu deosebită
al Comitetului Central al Român şi a Partidului Co­ ti în fabricaţie peste 5 000
Partidului Comunist Bulgar, munist Bulgar, a României şi căldură dc Ion Cîrcei, prim- 1 dc produse noi sau mo-
preşedintele Consiliului de Bulgariei de a acţiona şi în secrctar al Comitetului jude­ dernizate. în nomenclato-
Stat al Republicii Populare viitor pentru transpunerea în ţean Prahova al P.C.R. Un 1 rul acestei ramuri de bază
Bulgaria. viaţă a măsurilor stabilite în grup dc pionieri a oferit to­ comandă a economiei naţionale au
Nicolae
varăşilor
Ceauşescu
Cei doi conducători de cadrul acestui nou dialog ro- şi Todor Jivkov buchete de bloc, Termocentrala Mintia. Aspect din camera de urmăresc \ s apărut în această perioadă
de
unde
serviciu,
din
tura
termoencrgcticienii
partid şi de stat şi-au expri­ mâno-bulgar la nivel înalt, flori. şl reglează funcţionarea puternicelor agregate energetice Ia produse de mare comple-
mat, încă o dată, satisfacţia măsuri care corespund intere­ La sosirea pe aeroportul parametrii nominali. Foto : VIRGIL ONOIU ! xitate tehnică, cum sînt
deplină pentru rezultatele selor fundamentale ale celor Otopcni, împodobit festiv, N instalaţiile de foraj pentru
Todnicc ale convorbirilor pur­ două popoare prietene şi ve­ conducătorii de partid şi de 3 adîncimi de 8 000—10 000
tate, pentru, hotărîrile conve­ cine, construcţiei socialiste din stat ai celor două ţări au „Ziua encrpticianuiui“ > m, platforma de foraj ma-
nite cu acest prilej, subliniind cele două ţări, cauzei gene­ fost salutaţi de tovarăşul Ilie i i rin, convertizorul de 150
tone pentru oţelării, mo-
că acestea vor stimula extin­ rale a socialismului şi păcii Verdeţ, alţi tovarăşi din con­ toarele termice dc 7 000 şi
derea şi adîncirca relaţiilor în lume. ducerea dc partid şi de stat. A devenit o tradiţie ca în fiecare an, în cea de-a s * 20 UOU CP pentru navele
dc strînsă prietenie şi cola­ treia duminică a lunii octombrie, să se sărbătorească maritime, petrolierul de
borare activă dintre România (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a) „Ziua energetici anul ui“. i
în acest an, „Ziua cncrgeticianului" este sărbă­ 150 000 tdw, locqmotivele
torită intr-un cadru de puternică emulaţie, entu­ | electrice dc 4 000 CP şi
î cele hidraulice de 2 400
ziasm şi angajare muncitorească, stimulate de marele
*
forum a! comuniştilor români — Congresul al Xll-lea CP, excavatorul hidraulic
partidului,
al
fsă întîmpinam Congresul al Xll-îea al partidului! inir-G perioadă de intensă pregătire a 1 pe pneuri, autobasculanta
condiţiilor de înfăptuire exemplară a mobilizatoarelor *» Diesel dc 100 tone, echi-
\ ou sarcinile îndeplinite la toţi indicatorii ! sarcini de plan pe care colectivele'¿“..muncă din în­ s pamentul electronic „Eca-
rom“, pentru controlul şi
treaga ţară le au în 1980 — ultimul an al cineins'u! 11 .-!
revoluţiei tehnico-ştiinţificc. 1 supravegherea automată a
i Avans Ia cincinal tre succesele muncitoreşti pe „Ziua energeticianului“ prilejuieşte consemnarea 1 procesului' dc-.producţiei- şi
care le raportează cu mîn- rezultatelor obţinute în perioada care a trecut din 1 altele.
j Colectivele de muncă de dric colectivul muncitoresc acest an, angajarea fermă pentru majorarea lor, pen­ 1 *
f la E.M. Deva întîmpină dc la I.V. Călan. tru asigurarea economiei naţionale cu cantităţi sporite de la centrul de
^ Congresul al Xll-lea al Beneficii de energie electrică, necesară dezvoltării sale impe­ 1
i partidului cti depăşiri _sub- tuoase. Şi, spre mulţumirea noastră, energeticienii din > FIZICA PAMINTULUI
’ stanţiale la principalii indi- suplimentare judeţul Hunedoara se prezintă de ziua lor cu rezul­ 1
t catori de plan. Semnificativ tate deosebite în producţie. ŞI SEISMOLOGIE
^ în acest sens este că, faţă Colectivul I.M.M.R. Sime-
\
dc sarcinile la zi prevăzute ria, în frunte cu comuniştii, ) Termocentrala Mintia *—■ o stea de primă % Centrul dc fizica pămîn-
se înscrie lună dc lună cu
* în cincinal, minerii dc aici rezultate tot mai bune în 1 tului şi seismologie comu-
»1 au deja un avans de o lună activitatea cconomico-finan- mărime in constelaţia energeticii româneşti * 5 nică :
■ şi jumătate la minereu cx- In ziua de 20 octom-
ciară, în îndeplinirea tutu­ bric 1979, la 07 h 43’ 13“,
’ tras, cîte două luni la cu­ ® Trimestrul l 1980: „Steaua de fie Mureş“ se va 3
ror indicatorilor dc produc­
lt pru şi zinc în concentrate. îmbogăţi cu al 6-lea turboagregat, care va ridica puterea % s-a produs în regiunea
^ La producţia netă planifi­ ţie şi eficienţă. In acest instalată a termocentralei la 1260 MW. 1 i Vrancea, la adîncimea de
cată pe primele trei trimes- context este dc subliniat că ® De la primul paralel şi pînă astăzi, C.T.E. Mintia circa 80 km, un cutremur
i- tre din acest an, colectivul Călan îşi intensifică efortu­ valoarea producţiei nete a a pulsat în sistemul energetic naţional 48,3 miliarde kWh 1 cu magnitudinea 4,2 (sca-
^ dc aici a obţinut o depăşi- rile în muncă, pentru a în- sporit faţă de plan cu 7,7 energie electrică, ceea ce reprezintă de 49 de ori producţia 1 ra Richtcr). Intensitatea
\ re de 7,71 la sută, în timp tîmpina cu realizări de pres­ lei, iar beneficiul total la de energie electrică a României din anul 193S. % cutremurului în zona epi-
. ce beneficiile suplimentare tigiu cel de-al Xll-lea Con­ 1000 lei fonduri fixe cu 12,8 @ Acordînd maximă alenfie reducerii consumurilor de J centrală a fost dc circa
' au ajuns la peste 7,3 mili- gres al partidului nostru. lei peste prevederile dc combustibil gazos, mai mult de 30 milioane. kWh din * IV grade (scara Mercalli).
ţ oane lei. Peste 7 000 tone semicocs, plan. Această activitate e- sporul de producţie din acest an a fost realizat pe bază 1 Nu s-au produs nici un
ficientă se concretizează în de cărbune. i fel de pagube materiale,
^ Argumentele 9 000 tone cocs de fluidiza­ realizarea unui beneficiu Am consemnat doar cîteva cifre, care vorbesc elocvent I cutremurul nu a fost sim-
S hărniciei în muncă re, peste 1 100 tone maşini suplimentar, în primele 9 despre mărimea şi luminozitatea „Stelei de pe Mureş“ 1 ţit Ia Bucureşti.
şi utilaje pentru industria luni ale acestui an, dc a- «
^ Siderurgiştii de la I.V. metalurgică sînt cîtcva din­ proape 5 milioane lei. (Continuare în pag. a 3-a) (Agerpres)
1
Timp rotit dealul Albina. Cîţiva ani a- rău la transportat. La gura tier începe şi se încheie la U.MT.F.-ului, care nu pentru
pe
translator
©
Antena
ne
de
Lă-
forestieră
exploatare
15 septembrie. Acum lucrăm
prea
maşini
trimite
dunaţi într-o zi, astfel ar turoasa, cunoaştem pe mais­ pentru anul 1980. Avem oa­ transportul lemnului. Vedeţi,
în vreme putea fi exprimată dorinţa trul Silviu Şeroni (Silviu^ meni buni şi puteţi să daţi aici sînt peste 200 mc de
locuitorilor de pe o rază lar­ cum îi zic consătenii), care în ziar măcar cîţiva dintre lemn fasonat, care ar trebui
gă din jurul comunei Lun­ să fie în depozit.
Lună a mijlocului de muncile cîmpului, ale cule­
toamnă, lună sărutată dc sului de porumb şi de le­ ca Cernii de Jos de a ve­ ® Dispensar, fapte şi
brumă şi de apa dimine­ gume. Drum împins spre dea programele televiziunii controverse. Intrăm în cir­
ţilor reci, de zborul nesecat semnul de flacără şi vis al române. In acea zi, antena cumscripţia sanitară a co­
al luminii. jerbelor de mere. a trecut maiestuoasă prin munei. Aici, te izbeşte un
Octombrie, timp rotii în Octombrie — vreme de a- comună şi s-a îndreptat, ca sentiment contradictoriu : în
vreme, rostogolire peste ier­ şezare în pinlecul pământu­ o mireasă, purtată pe hraţe saloanele „mamei sănătăţii“
buri buimace şi frunze pa­ lui a seminţei dc grîu, a lungi de metal, spre vîrful întîlneşti expresii ce infirmă
lide. noului rod al piinii. Peste Albina, unul dintre cele mai idealul lui Esculap. Pereţi
Octombrie — ochi încăr­ aceste locuri adevărate şi înalte ale comunei. Apoi a gălbejiţi, scorojiţi, tavane
cat de culoare, de solzii lim­ curate, tremură curcubeul făcut acelaşi drum, pe un umflate şi pe alocuri găuri­
pezi şi strălucitori ai izvoa­ viilor. Strugurii cu aerul trailer, cabina cu aparatajul. te, prin care cade apa ploi­
relor, de foşnetul pădurilor dulce, curgător ne farmecă Pînă în această zi, locuitorii lor, sobe prin cămăşile că­
şi al plopilor elegiaci. şi ne sărută, gura. comunei au făcut drumul, rora ies şuviţe de fum. O
au săpat şi turnat fundaţia.
Octombrie — poală a Octombrie — şoaptă den­ Peste cîteva zile releul de atmosferă destul de grea.
cîmpiei, privelişte grea de să pământului, geamăt şi pe vîrful Albina va trimite Curăţenie este, căci femeia
bogăţie. La fiecare atinge­ trudă şi bucurie peste spa­ în comunele din jur.undele de serviciu de aici, soţia
re, sufletul ni se umple de tiile lungi ji late ale tim­ luminoase şi binefăcătoare ne spune lucruri bune de­ ei : Mardan Petru, Cloţolan conducătorului şaretei cu ca­
mândrie, de mîndria pămân­ pului înăl[ător. ale programelor televiziunii spre cele 6 parchete pe care Dumitru, Ionescu Ion, Ba- re sînt transportaţi medicii
tului bun şi îmbelşugat. Octombrie — semn de e- române. Se încununează ast­ le conduce : ran Petru, Vîrtopean Lazăr. şi asistenţii la intervenţii în
Octombrie — drum răsfi­ galilale între zi şi. noapte, fel un efort şi al lucrătorilor — Noi ne-am îndeplinit cele mai îndepărtate sate şi
rat în toate părţile, pe care cîntec pentru totdeauna în direcţiei din Timişoara a sarcinile de plan pe anul Cu ei am dat peste plan 400
se aude umbletul grăbit al inima Patriei, R.T.V. mc buşteni, 20 mc celuloză CORNEL ARMEANU *
ţăranilor, îndreptat spre MIRON ŢIC # Tăiat, fasonat, dar mai forestier, cu o depăşire de 13 şi 50 mc P.F.L. Ne cam în­ (Continuare în pag. a 3-a)
la sută. Ştiţi că anul fores­
curcă coloana din Teliuc a