Page 71 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 71
UM1N1CÁ, 21 OCTOMBRIE 1078 Pag. S 1
t x * .
«*
I artistice sau ştiinţifice. Dar FESTIVALUL
fUfiSE aţa şi opera Janusz Korczak a refuzat şi POEŢILOR POPULARI
i de data aceasta să se des — „DIN TOATA INIMA"
X partă de. copiii săi. Deşi ştia Ediţia din acest an a
foarte exact unde se va
! E a.)or şi la iudcmhni ori 7 ol reeo ce nu propagat sfîrşi acest drum. Sublima festivalului poeţilor popu
e óomici- cărui adevărat artist să-şi cărţile sale despre sau pen @ Colectivul întreprinderii dc materiale «îc con lari, organizată sub ge
ii foarte mulţi au făcut-o de tru capii a fost trăit nemij ambiţie dc a-şi transpune strucţii a hotărît să facă clin această duminică o zi nericul „Din toată, inima ',
viaţa
transpună
operă,
in
1
opera în viaţă el a plătit-o
locit. piuă la ultima conse
a adunat joi seara la De-
oilru co- altfel şi o vor ¡aer şi de cinţă, de el însuşi. Era ce un eu viaţa — căci, la urma de lucru suplimentară pentru recuperarea unor res ' va aproape treizeci de
t* Jai I)a- ji anim înainte, rcalizind aed urmelor, intr-un fel sau al tanţe. Sc estimează să fie recuperate : 400 mc B.C.A.
(cpisodul gen de literatură documen lebru ca pedagog şi me tul. acesta e preţul pe ca- Si 170 inc prefabricate, din care 20 mc panouri mari, I creatori populari din ju
i tară atît de gustat azi de dic, era celebra ca scriitor. rc-1 plătim toţi — ci dîn- 0,2 km tuburi şi 130 mc diverse structuri pentru hale I Caraş-Severin, Mureş, A-
deţele Botoşani, Galaţi,
Conducea un orfelinat la
public. E însă infinit mai du-şi viaţa in camera de industriale.
ifii © Pentru o cit mai bună aprovizionare a popu | rad. Sibiu, Gorj, Argeş,
Irici I greu să-fi transpiri opera în gazare, conştient că nu va laţiei din municipiu cu legume şi fructe, in perioada Harghita şi din judeţul
viaţă. Adică să trăieşti tu
avea parte de un mormînt.
lieal : însuţi, in conformitate cu t- Un om care — aşa cum de iarnă, I.J.L.F. a pregătit din timp o însemnată 1 nostru.
f „rezervă" de produse. în depozite se găseau, ieri „puse
U'.Á tica pe cure a conţine ope un recunoscut mari persona
î că ui o opera. Puţini au in lităţi ale culturii universale ' 1 200 tone cartofi, 700 tone mere, 400 tone ceapă
&iiitoarea ra ta, presapnrund, fireşte, la iernat" următoarele cantităţi (numai pentru Deva) :
— n-a prelins niciodată ni
V uscată, 70 Urne rădăcinoase şi altele..., garanţie sigură
calvarul tenţionat aşa ceva în mod mic pentru sine. Cu toate
;cüci¿Ltui- I programatic. Şi mai puţini Varşovia. în 1910, ocupan că la iarnă nu vor lipsi din magazine.
* astea, sau poate tocmai de
re viitor sint cei care na reuşit. Şi, ţii au mulat orfelinatul în acrea, efigia lui s-a impus © Manifestări culturale. închiderea Festivalului
I in definitiv, aici stă, foar .ghctto. Bălrînului scriitor i culturii şi educaţiei socialiste „Sarmis ’79" este mar
, ¿mi ele te probabil, secretul auten s-a oferit şatua opţiunii: tiu numai în conştiinţa con cată prin parada portului şi cin tec ului popular pe
temporanilor, ci şi a poste
iiiblio i ticităţii spre care aspiră ori putea să rămină hi „zona rităţii. Să medităm puţin a- străzile oraşului (orele 11,00), spectacole folclorice în
v.t>e u~ ce artist. ariană“. N-a rămas-. In supra acestui destin mai a- Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii şi în parc, iar seara,
Vrcmierá Mă gittdesc la toate as 1942, ghcUotd, cu copii cu în Piaţa Victoriei, carnavalul tineretului. © Reamin Reuniunea desfăşurată
OuuţJe* a l les atunci cînd sintern pe tim publicului devean că astă-seară, de la orele 18,00, în sala mare a Bibliotecii
tnericsiue tea incitat de destinul tra lot. a fost îmbarcat pentru cale să pretindem, cu mai Casa de cultură va găzdui concertul extraordinar tal judeţene a evidenţiat încă
î gic al eminentului medic, a lua drumul camerelor de mult sau mai puţin aplomb, prestigioasei formaţii corale „Madrigal", condusă dc o dată marea frumuseţe
pedagog şi scriitor polonez
gazare dc la 'Treblinka. Bă-
¡anus: korczak. pe care trinului scriitor i s-a oferit recunoaşterea noastră socia ilustrul dirijor Marin Constantin. a versului şi spiritualităţii»
locuitorilor satelor, care
lă, uitînd să ne pretindem
I i.XESCO l-a inclus printre ® Sport. ® Astăzi, la Sala sporturilor, de la orele cu pasiune şi talent sîr-
iml>4 încă o dată şansa opţiunii. in primul rînd nouă înşine 10,00, baschet, divizia B, fete : C.S.Ş. Mătase Deva ■—
marile aniversări ale anului Vutca să sc salveze .• nazis cele trei elemente fără de Comerţul Liceul „Bolyai" Tg. Mureş. ® Pentru guiesc asupra cuvîntului
1979. Venirii cu. Intr-ade mul a ai-ut, (poate din sno care talentul nu înseamnă iubitorii fotbalului : Mineral — Laminorul, la o-ra 11. scris, rontinuîiid frumoasa ,
JiicA Tv văr, cl e unul dintre puţi bism), o iutc-trcculoare reac nimic : cultură, etică, operă. tradiţie lirică a poporului
al nii care au reuşit sa-si ţie de ezitare de eîte ori Itublică realizată de nostru.
•o-ştiinţi- DOINA COJOCARI) Aplauzele publicului au
5 transpună opera în viată. sc afla în faţa notorietăţii RADU CIGBANU cu sprijinul corespondenţilor voluntari răsplătit creaţia cunoscuţi
i n : „Cei M tem** x M*** » jerrttn / <ww
. Kpi.so- lor poeţi Emilia Icrcoşan
(judeţul Arad). Ion Fru
moşii (judeţul Caraş-Seve
(Urmare din pag. 1) şi predat peste 1 000 kg de au adunat şi banii, toţi ba rin), Sînziana Moldova»,
n
măceşe şi s-au încheiat lu nii. Au adus şi piatra pentru Nicolae M. hac, Ioan Buş-
crările dc descoplesiri în fundaţie şi chiar mai inultă, tea, Maria Oprea (judeţul
cătune, a învăţat să lucre
Termocentrala Mintia — o stea primă ze cu maşina de spălat. Cu plantaţia puieţilor de răşi- tot cu căruţele, într-o singu Hunedoara), Ana Kaclar
(judeţul Mureş), precum şi
noaştem aici pe medicul Ve- iioase a Ocolului silvic Hu ră zi. Lucrarea nu poate în
Of) Radio- nedoara. S-a lucrat pc fi cepe pentru eă nu sînt ma a altor creatori prezenţi
i presei : mărime in constelaţia energeticii româneşti reş Gavrilă, şeful circum Ia festivul.
1 satelor; scripţiei, pe medicul stoma hectare. Este un motiv să teriale •— ciment, cărămidă,
urainical; tolog Dumitru Gudea, cu amintim că şcoala a cîştigat ficr-bcton, lemn. Nu sînt Vineri după-amiază,
tru tofi ; (Urmare pag. O Să consemnăm si lîţiva din în această toamnă circa pentru că nu se poate face poeţii populari au partici
13,15 Mc- tre cei mut destoinici lucră „Dacie" eu număr de Dîm pat la o întilnirc cu iubi- J
lansare ; tori de la C.'I.E. Mintia, au 10 000 lei sub această for aprovizionarea eu toate, ci
14,00 Por- în constelaţia energeticii r«*- boviţa şi cu soţia în prag mă, cu care au fost cumpă eşalonat, pe măsură ce se torii poeziei din Orăştioa-'
14,13 Top mâneşli. Dar intr-un deceniu tori de necontestat ai succe dc naştere la Tirgovişte, pc rate perdele, robinete şi re consumă unele, să vină al ra de Sus.
iernaţilor; selor noastre : Petru Popa, Io asistenţii Egon Hennes (în
• ; 17,00 dc muncă aici s-au petrecut zervoare dc apă, un aragaz. tele, de parcă la Meria (alti
ăncasc& ; multe lucruri noi, frumoase, vei Burza, Vasile I.uscu, medicină !), pe bărbosul Directorul şcolii ne spune tudine de 1 000 m) sc a- SPECTACOL DE SUNET
pentru demne dc consemnat. Zsok 'liber tu, Ghcorghe Gostieă, cum îi spun oame cu supărare că şcoala arc iunge pe asfalt. Dc la acest fjl LUMINA
iul ; 20,15 nii din sat şi pc Doina Chi- un contract cu cooperativa fapt aflăm, altul, anume că
Soi înre- Emoţionantă şi grăitoare este Ichim, Gheorghe Ştirbei, Ro
popu- evoluţia colectivului, a oame man C.ătanh, Mircea Dehel, ra, detaşată ca asistentă „Haţcgana“, din Haţeg, e- merienii cer dc mai mulţi i „20.70 de ani dc la crea
il melo- ¡namoşă de la Spitalul din vident, prin care s-a obligat ani să li se facă un drum rea primului stat dac cen
1,30 Con- nilor, creşterea lor în timp, Ştefan Manta, Papp luliu, tralizat şi independent'' o
ră <le ro- odată cu uzina, perfecţiona ioan I.abonţ, Mircea Eîrtat,
io jurnal ; rea lor, ridicarea continuă a fost tona reuşit ului. spec- '
sportiv ; huni Jula, Andrei Mărginea- iac ol de sunet şi înmiiră
ri ; 0,03— nivelului de conştiinţă politi tiu, Constantin Ncag, Liviu organizai la statuia lui
ieal iioc- că şi profesională. Majorita lintea, Uiorel Leaha, Szabo 1 Avram lancu din Brad.
tea lucrătorilor noştri sînt Martin, 7 iberiit Crăciun, Au fost prezenţii te filme
absolvenţi dc şcoli profesio Gheorghe Vasilescu, Ioan documentare din ciclul
nale, Iute de specialitate si Domşa, Nirolae Filipaş, Nico- „Atît de vii îmi par aici
şcoli de maiştri, alţii urmea !ae Pica, Mircea Birăn, Kiss eroii" şi an recitat ver
ză acum asemenea instituţii Pruncise, I.akalos Gaza, lo- suri Elena ¡ştirbii. Felicia
(Patria) ; de pregătire. Ei şi-au însuşit sif Moţ, laur Pasăre. '1 tifon, Adrian Andriţoiu
:■ (Arta); temeinic meseria, o fac cu Energcticienii de la Min şi Emil Făgăduit.
cinci zile tia dedică rezultatele deose
; Raían- , .'lyPpcre şi plăcere, obţin
I (Arta); frumoase rezultate in muncă. bite obţinute în acest an ce Drepturile şî
u!); PE- Si încă uu indicator : din nu lui de-al Nll-lca Congres al
arter şu
ii ; Clo- mărul total al personalului partidului şi, (ie ziua lor, se avantajele
i Nolcm- muncitor, o3 lu sută ii repre angajează ca piuă la apro
lackcnno
Miblica) ; zintă comuniştii. Avem o pu piatul forum al comuniştilor depunătorilor ia CXC.
UJamidel ternică organizaţie de partid români să-şi amplifice succe
ul, seriU sele in producţie.
:) ; VUL- care slăpîneşte ai înaltă com Casa dc economii şi con-
ericuloa- petenţă şi maturitate politică semnaţiuni, ca instituţie iinan-
Muncito- ROMAN ROMCEA ciar-hancară specializată in
poîl sc actul autoconducerii muncito maistru electrician,
PETRI- reşti, colective, care mobili relaţiile cu populaţia, are
nisip membru in consiliul de drept scop păstrarea econo
NOASA: zează dinamic masele la acti conducere al ziarului miilor băneşti ale populaţiei.
il (Mun- vitate responsabilă, fructuoa „Drumul socialismului" Pentru depunerile la. G.E.C.
I : Ulti- să.
norţii (7 Deva cetăţenii beneficiază de o sc
: Hercu- rie de drepturi. Unul din im
:la (Stea-
HABAR- Colectivul de ia l.R.E. Deva — portantele avantaje acordate
lomlnou- tuturor depunătorilor !a
ORAŞ- G.E.G. il constituie garanţia
belor — toţi indicatorii realizaţi statului asupra sumelor (irpu
; Detec-
lacăra) : se. Aceasta înseamnă că titu-
iţa mer- Cinstind „Ziua energeticianului“, colectivul de larii depunerilor şi persoanele
e eultu- muncă dc ia I.R.E. Deva este în măsură să raporteze ,i\ cp in imagine întregul efectiv al şcolii din Meria, în frunte cu dascălul Mlron.
pr in? i o succese de seamă în întrecerea socialistă. Producţia Scorobetc. împuternicite de aceştia por.
îpular) ; cere oricând restituirea totală
CAT-AN: globală — 110 la sută, producţia marfă — 96,4 la sută, sau parţială a sumelor depu
T (Casa economii — 76 160 MWh energie electrică. La consu Hunedoara. Ni se plîng oa .să facă cusături pentru 30 pînă în centrul dc comună, se, iar unităţile G.E.C. au o-
TIA: Un mul propriu tehnologic pentru transportul şi distri menii, pe bună dreptate, de de ii. Lucrarea a fost înche
ureşul) ; ci angajîndu-se să pună u- biigaţia să restituie imediat c-
acasă buţia energiei electrice de asemenea economiile sînt starea „sănătăţii" dispensa iată, iar cooperativa înlîrzie înărul. Li se răspunde cu cononiiilc solicitate.
: Iarna însemnate. în activitatea de exploatare şi întreţinere rului şi că acesta n-arc apă. să vină după „marfă". Sem promisiuni şi cam alîta. în în acelaşi timp statul nos
; GH£r planul este îndeplinit în procent de 109 la sută, iar în
-Iuncito- S-au hotărît măsuri care să nalăm, deci. ţelegem că acum este o ches tru asigură secretul privind
activitatea dc proiectare — 113,6 la sută. înlăture ce e rău aici. Se tiune de perspectivă, vorba numele depunătorilor şi a ope
Dintre lucrători se cuvin laude lui Fian Almăşan, aşteaptă acţiune concretă % Dezbatere. La şcoală a e ca aceasta să nu fie prea raţiunilor efectuate. Divulga
Ilie Munteanu, Csobot Fabian, Nieolac Moraru, Teodor din partea conducerii spita fost analizată activitatea îndepărtată. rea secretului privind numele
Oglijan, Ioan Jurca, Laurenţiu Olărescu, ioan Vurdea, lului din Hunedoara, care consiliului comunal de edu Un sătean reclamă că doc depunătorilor şi a operaţiuni
Ionel Munteanu şi alţii. patronează dispensarul. caţie politică şi cultură so torii dc la centrul de comu lor efectuate se pedepseşte dc
Irig. CORNEL MIRZA cialistă. A urmat apoi o dez nă vin rar aici. lege.
pentru inginer şef la I.R.E. Deva © Porumb în contul con batere pe unele probleme iz-
e : Vre- tractelor. La magazinul din vorîtc din documentele Con — Ni se scriu injecţii — Depunătorii la G.E.C., be
dar rece centrul comunei mare vîn- gresului al Xil-lca al parti ne spune interlocutorul, dar neficiază şi dc unele avantaje.
ai mult Printre cele mai importante
'la slab. Pregătim temeinic planii! pe anul viitor zolcală. Două autocamioane dului. cine să ni le facă ? Să faci
ominînd descarcă porumbul ce se va 12 kilometri pe zi pentru sc. numără dobin/âie şi câştigu
vinde locuitorilor în contul @ La Meria sînt unele rile în bani şi obiecte. Aceste
Personalul muncitor tic la II-a, le-am adus noi îmbună probleme. Pe uliţa principa fiecare injecţie... Dar dacă
ime vor contractelor încheiate şi o- avantaje vin să răsplătească
i G gra- centrala din Gurabarza de tăţiri în funcţionare. lă a satului este un perma trebuie să faci mai multe spiritul dc economie al depu
ie între pune eforturi perseverente In această perioadă punem norate cu statul. Aflăm că nent du-tc-vino de căruţe cu
leaţa sc pe întreaga comună numai © Chestiune de grijă. La nătorilor şi contribuie la creş
care pe pentru asigurarea bunei func la punct toate pregătirile ne 13 familii n-au contracte ; cai. Oamenii îşi aduc finul consiliul popular cade odată terea veniturilor acestora.
ţionări a agregatelor şi insta cesare pentru trecerea cu suc acasă. Zgomotul roţilor sc cu seara un om şi cere voie in acelaşi timp, este dc re
nala şl laţiilor, prin exploatarea lor ces a vîrfului dc iarnă 1979— sînt oameni bătrîni. în ace aude din noapte în noapte. ţinui faptul că operaţiile de
raţională, efectuarea în ter 1980 şi pentru îndeplinirea eaşi zi a sosit porumb şi la E destul să stai cîteva ore să dea un telefon la Haţeg. depunere şi restituire a eco
12 si 23 N’cgoiu şi la Lunca Cernii Se numeşte Solomon Scoro
se va men .şi dc calitate a lucră integrală şi în cele mai bune de Sus, şi la Meria, în to în sat, pentru a-i afla olu betc. \ rea să vorbească cu nomiilor băneşti la C.E.C.,
1 va ii rilor de întreţinere, revizii şi condiţiuni a sarcinilor dc rile. Dascălul şcolii, Miron precum şi dobînzilc şi cîşti-
ploua, reparaţii. De la începutul a- plan din anul viitor. tal fi camioane. Sc descărca, Scorobetc, ne duce pe tui Liceul din Haţeg, să ştie ce
ie rec c se cîntărca şi se livra, iar mai tace băiatul, cum şe guriîc acordate, inditerent de
asă. cu nului, am efectuat reparaţii oamenii sînt bucuroşi. platou mai înalt şi ne arată mărimea lor, sini scutite de
alocuri le capitale la cazanele de a- IOAN OPREAN că aici sătenii au săpat şan poartă la şcoală şi prin in impozite şi taxe. De aceleaşi
ţă per- bur 1,2 şi 3, în cadrul cărora secretarul biroului (?) Autogospodărire. Ele ţurile pentru fundaţia cămi ternat. încă sufla greu omul, drepturi se bucură şi transfe
le-am schimbat complet pre- organizaţiei de bază vii şcolii generale au strîns nului cultural, pentru care că venea de la lucru. rul depunerilor pe numele
încălzitoarcle — treapta a • pe centrală moştenitorilor.