Page 77 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 77
Proletar) din toate ţările, uniţi-vă!
ANUL XXXI
NU. 0 831
MIERCURI,
'24 OCTOMBRIE
197 »
I
4 pagini — .‘10 hani j
Sul) preşedinţia tovarăşului Nicolac 1980, activităţii desfăşurate în acest sens cu
Ceauşescu, secretar general al Partidului Co conducerile ministerelor, cu celelalte organe Decadă record in p
munist Român, marţi, 23 octombrie a.c., a economice centrale, cu judeţele, contribuţiei
avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv concrete la găsirea celor mai bune soluţii de
al C.C. al P.C.R. reducere in continuare a consumurilor energe \ CĂRBUNE peste pi,an Mihai Dudescu, cu un plus mele două zile ale decadei
f,a primul punct al ordinii de zi, referitor tice şi a celor materiale, valorificare superioa dc 390 tone cărbune. Spo record, sarcinile de plan au
la Raportul cu privire la principalele probleme ră a materiilor prime, ieftinire a lucrărilor de Apropierea evenimentu ruri cuprinse între 160—-180 fost depăşite cu o produc
şi măsuri pentru îndeplinirea Planului pe. anul investiţii, sporire a eficienţei producţiei şi a ¡ lui cu adinei semnificaţii tone au realizat şi brigăzi ţie în valoare dc. circa
1980, au luat parte şi membri ai Biroului Per exportului, înfăptuire a programului de creş ţ politice din viaţa poporului le conduse dc Constantin 10 000 Ici. în acest fel. an
manent al Consiliului Suprem al Dezvoltării tere a nivelului de trai al populaţiei. i nostru — cel de al Xll- Trcnchea. fjtclan Gantz şi gajamentul dc a obţine, iu
Economice şi Sociale. Comitetul Politic Executiv a hotărit ca pre 1 lea Congres al partidului Florin Şcrban. Dealtfel, clc această lună. o producţie
Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi a- vederile, planului pe anul 1980 să fie dezbă ţ — însufleţeşte şi bărbăteas- sînt constante în ritmicita suplimentară în valoare dc
probat măsurile stabilite, apreciind că ele a- tute la centralele industriale, in întreprinderi ţ ca muncă din adîncurile dc tea muncii, aportul lor fiind 100 000 ici sc realizează cu
sigură dezvoltarea in continuare, in ritm sus şi in toate unităţile economice in cadrul unor : cărbune ale Vulcanului, a- substanţial la succesele cu succes.
ţinut, a economici naţionale, a tuturor judeţe adunări generale speciale ale oamenilor mun 1 colo unde minerii depun e- care sectorul I întâmpină
lor ţării, creşterea nivelului de trai material şi cii, în scopul analizării şi stabilirii sarcinilor ţ forturi pentru ca indemnu- Congresul partidului : 9 -109
spiritual al întregului nostru popor — ţelul su şi măsurilor concrete de îndeplinire exemplară t rile date dc secretarul gc- tone de cărbune extras în ZI DE PRODUCŢIE
prem al politicii partidului nostru. a acestora. / ncral al partidului, tovară- MĂRITĂ I.A mina
Comitetul Politic Executiv a relevat că la Comitetul Politic. Executiv a cerut ministe \ şui Nicolac Ceauşescu, cu plus dc la începutul anu DEVA
baza planului pe 1980 stau sarcinile şi obiec relor, organismelor economice, conducerilor u- ţ prilejul vizitei dc lucru fă- lui. Primele două zile din
tivele stabilite de programul partidului pentru nităţilor industriale, să ia imediat măsuri fer i cută în vara acestui an în această săptămînă au lost Mobilizat de organizaţia
această perioadă şi au în vedere aplicarea con me in vederea pregătirii tuturor condiţiilor ne > Valea Jiului să fie matc- spornice şi pentru minerii clc partid, colectivul clc mi
secventă în viaţă a hotăririlor Congresului al cesare trecerii la îndeplinirea prevederilor pla ţ rializatc în producţii spori- din sectoarele 2 şi 5 dc la neri de la mina Deva ini
Xl-lca şi Conferinţei Naţionale ale partidului nului pe anul viitor, asigurării aprovizionării ^ tc dc cărbune cocsificabil. l.M. Vulcan, care şi-au de
privind trecerea de la acumularea cantitativă telinico-materiale necesare, realizării producţiei i Intr-o singură zi, luni 22 păşit sarcinile cu 73 şi. ţiază — în cinstea Gon-
la o calitate nouă, superioară şi, ca urmare, solicitate dc piaţa internă şi la export, acope 1 octombrie, minerii scctoru- respectiv, 184 tone cărbune gresului al Xll-lea al
mai buna valorificare a rezervelor de care dis ririi din timp cu contracte a produselor cc vor ţ lui I dc la l.M. Vulcan au cocsificabil. partidului — numeroase
pun industria, agricultura, celelalte ramuri ale fi importate. Din prima zi a anului 1980 să acţiuni în producţie, cave
economici naţionale, precum şi obţinerea unor se înceapă desfăşurarea normală, ritmică a ac i extras 133 lonc cărbune în IN PLUS FAŢA au drept scop extragerea a
rezultate economice superioare, prin ridicarea tivităţii dc îndeplinire a tuturor prevederilor ' plus, rotunjind astfel cifra DE PREVEDERI cît mai mult minereu iH-le
productivităţii muncii şi a nivelului tehnic al de plan, garantindu-sr astfel dezvoltarea în l producţiei realizate peste sa r ci ni Ic dc plan./ Astici.
producţiei, reducerea cheltuielilor materiale şi ritm susţinut a intrrgii noastre economii na l plan în această lună : 700 săptămînă trecută, numai
aplicarea in viaţă a cuceririlor revoluţiei telt- ţionale. ’ tone cărbune, Producătorii dc utilaj intr-o zi — declarată /i dc
nicrt-ştiinţifice, sporirea eficienţei şi rentabili Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat i Vrednicia minerilor dc minier din Crişcior, mobi producţie mărită — mine
tăţii întregii activităţi. Corespunzător progra încrederea eă organele şi organizaţiile de ţ aici a făcut, ca în zilele ce lizaţi dc organele şi orga rii deveni, intensilicînclu-şi
melor de dezvoltare in ritm continuu a eco partid, toţi comuniştii, oamenii muncii, fără i au trecut din această lună nizaţiile dc partid, rapor
nomiei naţionale, planul pe 1980 prevede rea deosebire de naţionalitate, întregul nostru J sporul dc cărbune să creas- tează şi ci rezultate demne ritmul clc lucru în subte
lizarea unei producţii nete şi a unei producţii popor, vor face totul pentru înfăptuirea obiec » că continuu. In frunte se de consemnat în întrecerea ran, au adus la lumină 259
globale cu 11,8 şi respectiv cu 11,6 la sută tivelor stabilite în planul pe acest an şi a ţ situează minerii din briga- socialistă cc arc ca obiec dc tone dc minereu extras
mai mare Heeît în 1979. Se asigură astfel un prevederilor pe anul 1980, a măreţelor sarcini i da condusa dc maistrul Mi- tiv întîmpinarea Congresu în plus. Ele se adaugă ce
ritm mediu anual de creştere a producţiei ce vor fi adoptate de Congresul al Xll-lea al 1 hai Ncştcanu, cu un plus lui al Xll-lea al partidu lor peste 300 dc tone ex
globale industriale în perioada 1976—1980 de partidului. V dc 889 tone cărbune, urmai lui cu rezultate cît mai bu trase suplimentar, numai de
11,2 la sută, laţă de 10,6 la sută prevăzut în In cadrul ..şedinţei, tovarăşul Nicolac j dc ortacii din brigada lui ne în muncă. Astlcl. în pri là începutul acestei luni.
plan, ceea cc va permite obţinerea, la finalul Ceauşescu a informat despre scurta vizită e-
acestui cincinal, a unei producţii suplimentare fectuată în ţara noastră, în zilele de 14 şi 15
de 100 miliarde lei. octombrie, la invitaţia sa şi a tovarăşei Elena
Comitetul Politie Executiv a dat o înaltă Ceauşescu, de secretarul general al Partidului Sporirea producţiei de piese de schimb
apreciere aportului direct al secretarului gene Democrat din Guineea, preşedintele Republi-
ral al partidului, tovarăşul Nicolac Ceauşescu.
(în elaborarea obiectivelor planului pe anul (Coniinuare în pag. a l-a) sarcină prioritară
Documentele Congresului al necesare reparaţiilor şi Imnu dc marc conplcxitatc care pi
ÎN INTERIORUL ZIARULUI^ Xll-lea, preţioasele ipdicaţii lui mers al agregatelor com ni nu dc mult erau confec
date clc secretarul general al binatului, aş sublinia faptul ţionate în întreprinderile
partidului, tovarăşul Nicolac că dacă pînă în anul 1973 M.j.G.M. O importanţă deo
• CONGRESUL PARTIDULUI — CONGRE Ceauşescu. în domeniul spori aproape 50 la sută din nece sebită se acordă recondiţiona-
SUL ÎNTREGULUI POPOR. Documentele rii producţiei de metalf pun sar era asigurat dc la între rii pieselor uzate care însu
înaltului forum — în dezbaterea comuniş un accent cu totul deosebit prinderile din ţară. în pre mează anual o cantitate (li
tilor, a oamenilor muncii pe . utilizarea cu randamente zent. peste 75 la sută din a- peşte 3 600 tone.
superioare a capacităţilor dc
atelie
în
ccstea
sc
execută
9 DEVA. Actualităţi producţie, prin exploatarea .şi rele proprii. Anual sînt asimi Jug. VIOREL CÄRMAZAN
O ,,Madrigal", sau inalta cotă a profesiona întreţinerea judicioasă a aces late aici piese cc înainte sc şef secţie prelucrătoare
lismului în artă tora. importau, a căror valoare a- C.S. Hunedoara
® Sport Vorbind despre, asigurarea junge în jurul a. 20 milioane
cu piese dc schimb şi utilaje lei valută, sc realizează piese (Continuare in pag. a 2-a)
SETEA o necesitate obiectivă
vom avea rinduială în toate
in
Munca muri ¡[¡ni mereu eă setea de muncă iii-e ma biectiv a esenţial noastre activitatea
vastă
ţării
pentru
componentele structurii noas re. La. noi rînd iei omul de in fiecare, an, incepînd cu dala dc 24 octombrie — instaurarea linei noi ordini
tre. \ c implică, nr anga la muncă, mai ales rînd e Ziua. Naţiunilor Unite, potrivit liotâririi Sesiunii spe economice şi politice, interna
jează. ne formează. Mai vreme bună de lucru, r in ciale a Adunării Generale a O.N.U., în întreaga lume ţionale, pentru instaurarea in
nil [el ne sini [aptele, mai stare să. plingă". se marchează „Săptămînă internaţională a dezarmării“, lume a unor noi raporturi
altfel simţămintele. Xe „Iii chiar e in stare să subliniindu-sc şi în acest iei necesitatea obiectiva a interstatale, eu adevărat de
bucurăm tind, la tot mai plingă ?" — am intri bal. realizării neîntîrziatc a acestui nobil deziderat al uma mocratice. Prin contribuţia
mulţi (Unire noi. vorba e după adunare, un grup de nităţii. hotărîtoare a secretarului ge
una eu [iiplu. t ind crezul t sălciii din Draht Mare“. neral al P.G.R.. preşedinte
curul, ¡nuri pul. Am nuzii, „D'apoi rum !" — nu rijili- le Republicii. tovarăşul
deunăzi, un miner cure o nil iii du junii. pună. pen Potrivit unor organisme dc taiă a întreprinderii dc*. ur Nicolac Ceauşescu, România
viafă şi-u onorul. bărbăteşti', tru itrinrrcdrrrii in vorbele specialitate americane, chel genţă a unor măsuri con s-a alirinat în eforturile in
meseria şi care. anim. la spuse de un om de-al lor. tuielile militare au atins re crete pc calea stopării ternaţionale pe planul dezar
anual
global
dc
cent
dc
totalul
vlrsla pensionării. şi-a de iui comunist. „La baci 42.> miliarde dolari. Uriaşele absurdei risipe .şi mijloa mării printr-o concepţie ori
materiale
umane,
ce
i schimbai doar laiul dc A ron, şi la noi loji, vorba răspunderea istorică cc re ginală şi unitară, lundamcn-
i muncă — aelîncul cu ziua e unu cu lupta. Selen de mijloace care se cheltuiesc tată ştiinţific, care arc drept
! •— vorbind despre huruit,ic. munca nc-o potolim cu pentru înarmare, in scopul vine guvernelor, facturilor coordonate principale o abor
j L-am auzii. zic. deunăzi, pe munca. Xe stă satul mărtu distrugerii oamenilor şi civi ele conducere din toate ţă dare principială, constructivă,
> >lro« Gherman clin Urtiltt rie". lizaţiei devin deci tot mai rile în realizarea unei cotituri de o mare putere mobiliza
în modul de abordare a a-
■ Mure. vorbind in tulii narea Muncii. desprinsă din uriaşe, iar cursa înarmărilor ccstci problematici cruciale a toare şi de convingere, rea
ţ de pariul a comunei Vuli- chingile asupririi, descătuşa — gravă sursă dc conflicte, con t cm p ora' îïc i t ă ţ i i. lismul căilor şi modalităţilor
l şoma:., „,Ş7 noi am ridicai tă. a. modificai şi modifică dc menţinere a subdezvoltă în politica externa a propuse pentru realizarea dc
£ salul în rbulul celor dc mereu componentele structu rii şi a situaţiilor complexe României socialiste stoparea progrese substanţiale pe calea
v frunte, am pus umărul Iu rii noastre — de ¡a parti din viaţa internaţională — cursei înarmărilor, înfăptui dezarmării.
construirea drumului. Iu e- cipare, angajare, piuă la tot mai aberantă. Aceste e- rea dezarmării generale şi. în In concepţia României,
, leclrifirare. Iu înfrumuseţa simţăminte. voluţii demonstrează din nou. primul rînd. a dezarmării nu
re. A rum ti intrat, şi auto Pestis. Votiert* din staţia do dacă mai era necesar, acuita cleare reprezintă o orienta C. ŢINTEA
buzul in sal. şi telefonul, şi LUCIA LICIU conexiuni oare a li mon loază o- tea stringentă a problemei re lundamcntală. înfăptuirea
l el arii lo şi turnătoriile Hune
doarei ou energie electrică. dezarmării, însemnătatea vi- dezarmării a devenit un o- (Continuare in pag. a 4-a)