Page 78 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 78
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 831 <
Pag. 2
COHSUl PARTIDULUI - CONGRESUL ÎNTREGULUI POPOR
In oraşul Uricani
Propaganda vizuală angrenată 15,00 Fotbal :
veşti
OocymerateS© îrtoStylui forum — Frankfu:
talea Cr
activ, mobilizator în îndeplinirea United,
directe
în d@zbol©rea comuniştilor* o ©omenilor muncii ieşti şi
economice 16,50 Curs de
17,10 Aspecte
ediţie a
folclor
Am căutat stăruitor şi, în tivelc muncitoreşti, în socie reţu“ —
bună măsură, aş putea afirma tate. Sporirea producţiei de piese sie seinii 17,25 Atenţie
că am reuşit să facem ca în Desigur, în activitatea de ţie î
treaga propagandă vizuală să propagandă vizuală mai sînt obţinerea unor maşini-unelte 17,10 Podiumu
răspundă mai bine cerinţelor neajunsuri, neîmpliniri, incon (Urmare din pag. 1) care trebuie să înţeleagă că mult asigurarea tchnico-matc- noi prevăzute în proiecte, sau 18,03 Săptămîr
majore formulate în documen secvenţe. Nu sîntem întotdeau rolul lor nu este numai de rială impusă. In mod liresc, pentru înlocuirea unora cu 18,20 A 34-a
O.N.U.
tele de partid, în cuvîntările na operativi, prompţi în pre Cu toate că această comple supraveghere ci şi dc ajutor programul lunar ar fi bi termenele de amortizare sub 18,30 Viaţa ra
secretarului general, tovarăşul zentarea unor evenimente po xă activitate s-a dezvoltat concret în rezolvarea proble ne să ajungă Ia ateliere cu stanţial depăşite, cu atît mai 18,50 1001 de
Nicolac Ceauşescu, într-un litice, unele ne scapă. Mem mult în ultimii ani, nu reu melor tehnice cc sc ivesc în cel puţin o lună de zile îna mult, cu cit uncie din ele sc 19,00 Tel ej urm
cuvînt, să contribuie prin mo brii unor colective de redacţie şim totuşi să asigurăm nece fiecare zi, dc îndrumător di inte dc perioada de plan. 19,20 în îutîm ]
dalităţile ce-i sînt specifice la dc la gazetele de perete nu sităţile, uneori stringente, ale rect al tinerilor muncitori. Co Totodată, sc impune şi din execută în ţară, cum ar fi greşului
buna îndeplinire a sarcinilor acţionează cu continuitate. A- secţiilor de bază din combi laborarea între maiştrii din partea mecanicilor şefi din strungul „Carusell“ de 3 200 partid ulu
economice, la creşterea pro pol caricatura, nota critică, e- nat. Există multe rămîneri acelaşi schimb şi dc pc ce secţiile beneficiare mai multă — 4 000 mm, maşini de ale 19,40 Noi, fem
ducţiei de cărbune. pigrama, forme mult căutate în urmă şi ncrcalizări în spe lelalte schimburi este o altă exigenţă în comandarea pie zat şi frezat cu diametrul de 20,05 Telecinen
şi de efect, lipsesc adeseori de latură deficitară asupra că selor necesare ; sînt încă si peste 200 mm. Aceeaşi cerin „Mari ac
Am orientat întreaga pro cial la sortimentul piese fini ra şi să;
la gazetele de perete. Nici reia acţionăm energic. tuaţii cînd sc comandă can ţă se impune la maşinile-
pagandă vizuală spre popu te, ceea ce se reflectă în în- tităţi de piese cu mult peste nnelte din import, unde exis mieră pe
larizarea şi cunoaşterea sarci consiliul orăşenesc de educaţie tîrzierca unor reparaţii. întrucît se mai semnalează necesităţile reale, ocupîn- tă strangulări în producţie, 21,35 Tel ej urna
nilor de producţie, a angaja politică şi cultură socialistă nu Pentru a face faţă cerinţe încă defecţiuni accidentale la du-se astfel un marc volum
mentelor asumate în întrece a analizat şi intervenit cu o- lor din acest domeniu' tre maşinile unelte, atît mecanice de lucru care ar putea fi cum sînt maşinile dc găurit Bgs= ,r ""¡@3E23SS!
rea socialistă. Perspectivele perativitate pentru înlăturarea buie să acţionăm ferm în di cit şi electrice, este necesar cu diametru de 70—80 mm, IlgADS
neajunsurilor manifestate în ca pentru anul viitor să ana prestat la confecţionarea prio maşini de mortezat, raboteza IKWiöiEEES
dezvoltării viitoare a oraşului, activitatea de propagandă vi recţia eliminării unor neajun lizăm cu mult simţ de răs ritară a altor piese. De fapt, de G 000 mm. Mari greutăţi
prezentarea experienţei înain zuală. Dacă mulţi secretari ad suri şi deficienţi existente a- pundere şi să îmbunătăţim de mulţi ani se vorbeşte dc BUCUREŞTI
tate în muncă, a fruntaşilor, tît în cadrul secţiei prelucră normative ¿e piese de întâmpinăm, de asemenea, în dioprogramul
juncţi cu probleme de propa programul reparaţiilor plani ceea ce priveşte asigurarea cu Radiojurnal; i
a iniţiativelor muncitoreşti va gandă, responsabili ai gazete toare — respectiv în atelie ficate la maşinile unelte, re schimb, dar pica puţine sînt presei ; 8,10 C
loroase au fost alte obiective lor de perete muncesc, depun rele mecanice, atelierul de paraţii caic trebuie executa secţiile care au acţionat eu S.D.V.-uri şi A.M.G.-uri fără diilor ; 9,00 Bu
în vizonii propagandei vizua strădanii, de la alţii aşteptăm construcţii metalice, la forjă, te la cea mai înaltă calitate. convingere în această direc de care nu se poate obţine 9,05 Kă.spundei
le. Avem mai multe panouri mult mai mult. Tovarăşul Ion cit şi în alte compartimente Totodată, pentru a imprima ţie. nici productivitate şi nici ca lor ; 10,00 B ul<
ţării
Din
i< 1
care prezintă chemări mobili Geană, de la I.M. Uricani, ale combinatului. în primul o înaltă ritmicitate muncii în lumina sarcinilor spo litate. Buletin c
zatoare, militante la îmbună Dacă vom acţiona lerm pc Microfonul pioi
Ilie Coandrăş, Iosif Moritz, rînd este necesară creşterea noastre consider că este ab rite cc ne revin din docu
tăţirea activităţii, realizarea Liviu Bota dovedesc iniţiati solut necesar să îmbunătăţim mentele celui dc-al XH-lea aceste direcţii şi fiecare om 'Avanpremieră
producţiei nete, cunoaşterea vă şi preocupare permanentă disciplinei de producţie prin actualul sistem dc programa Gongres al partidului, în di al muncii, indiferent de func 12.00 Buletin d
comoara
Din
noului mecanism economico- pentru ca propaganda vizuală eliminarea abaterilor, a ab recţia măririi capacităţilor de ţie, îşi va face din cerinţele nostru ; 12,25 O
financiar, ridicarea calităţii să cîştige în conţinut şi formă, sentelor nemotivatc, a fluc re a producţiei de piese, de producţie, cit şi pentru asi actuale o preocupare perma studio; 13,00 D
1«,:j0 şlagăre
cărbunelui, economisirea de să fie activă, de Ia Vasile tuaţiei existente. în această oarece, în prezent, programul gurarea calitativă a pieselor, nentă, vom obţine rezultatele 17.00 Buletin d
materiale, energie electrică, lovit, Ioan Zamora, Eugen direcţie un rol important îl lunar se primeşte la ateliere este necesar să se acţioneze scontate şi vom putea depăşi Odă limbii roi
combustibili. au conducătorii direcţi ai pro în ajunul lunii următoare, greutăţile cu care ne con Orele serii ; 20
Barbu, Iosif Florănesc aştep cesului de producţie, maiştrii, lapt ce îngreunează foarte cu multă fermitate pentru in gind şi Cap;
Ca formă specifică a pro tăm niult mai mult. fruntăm. clenţe sonore ;
pagandei vizuale, avem mereu în această perioadă ne preo tr-o oră ; 23,00
în atenţie activitatea gazete cupăm insistent să prezentăm zicale ; 23,30—5.
muzical noctun
lor de perete. Gazetele „Mine sarcinile economice ale anu Acţionăm pentru o nouă calitate şi In producţia zootehnică
rul“, „In vîrful piconului“, lui 1980, ale viitorului cinci Posturile no£
„Oglinda oraşului“. „Tinere nal. Pc mai multe panouri dio vor transrr
gramul I, aspe<
tul şi producţia“, „Faptul zi mari, sugestive vom afişa sar O prioritate ridicată la încă de pe acum la ferma nizării furajării, mulsului şi tralizat al statului cu 30 de tilnirile de fol
lei“, „Semafor“, cu unele ex cinile specifice mineritului pe rangul cel mai înalt în pro zootehnică a C.A.P. Sîntan- evacuării dejecţiilor, nc aflăm tone. drul cupelor eu
cepţii şi inconsecvenţe, au ţi care le va concretiza Congre cesul dc dezvoltare economi- drei se depun eforturi stărui într-o fază destul dc avansa Onorînd exemplar prevede tidele de la lî
Craiova vor pu
nut trează atenţia colectivelor sul al Xll-Iea al partidului. co-socială a României în cin toare în vederea ameliorării tă. Am construit un grajd rile la fondul de stat răspun täte, alternativ
respectjve în finalizarea sar In cartiere vom înfiinţa alte cinalul viitor o constituie efectivelor de animale pentru nou, unde procesele de pro dem grijii pe care o mani emisiunii care
accelerarea creşterii şi moder
jurul orei 14,50
cinilor ce le au în faţă. Ală gazete cetăţeneşti, la căminul nizării agriculturii. în această creşterea producţiilor medii. ducţie sînt complet mecaniza festă partidul şi statul nostru 20,25 se va ira
Nu putem vorbi de o activi
turi de prezentarea cu regu de nefamilişti vom amenaja ramură de bază a economici, tate eficientă în acest sector te. Se montează o moară de dezvoltării şi modernizării a- de la Notling
laritate a rezultatelor dobîn- un panou al fruntaşilor în următorul cincinal va marca furaje, iar pînă în iarnă noi griculturii, ridicării nivelului continuare ni
dite în muncă, lăudarea mine muncă. trecerea dc la acumulările fără a nc referi la îmbună nc străduim să terminăm în de trai al oamenilor muncii Nantes — Stea
rilor de frunte, au criticat, Nu greşesc dacă spun că cantitative la o nouă calitate, tăţirea bazei furajere. în a- întregime modernizarea fer din agricultură, al întregului TIMIŞOARA:
în multe cazuri cu asprime am cîştigat un plus de expe materializată prin creşterea cest context, noi trebuie să mei. Evident, în aceste con nostru popor. Desigur, orien litatea radio;
şi la obiect, aspectele nega rienţă în activitatea propagan creştem producţiile la hectar diţii, creşte şi productivitatea tările cuprinse în proiectul de lion Nicolae
substanţială a recoltelor şi a la toate culturile, în special muncii. Confruntări :
tive, faptele celor ce nu-şi în dei vizuale. De aici vom per directive al Congresului al adevărata ca.«
deplinesc sarcinile, se abat de severa, vom acţiona pentru a producţiilor zootehnice, pre la cele furajere, să extindem Avînd asigurate aceste con XH-lea al P.G.R., reprezintă râtul tărîm al f
cum şi sporirea eficienţei e- culturile duble şi să sporim diţii — baza furajeră şi me nu numai un motiv de de Romanţe; 1.9,(
la disciplina muncii. Mai cu o transforma tot mai mult în- conomice în toate sectoarele. producţia de masă verde pe canizarea tuturor lucrărilor pentru caselofoi
seamă gazeta „în vîrful pi tr-o pîrghic de influenţare ac Zootehnia, sector în care păşunile şi fîneţcle naturale. din lcrmă — vom putea rea plină satisfacţie, ci şi un im —20,00 Emisiuni
conului“, duce o campanie tivă la îndeplinirea exempla îmi desfăşor activitatea, îşi va O altă direcţie în care ac liza producţii de lapte şi car bold în muncă, în activitatea Creaţia şi de
poer
susţinută pentru depistarea ră a sarcinilor economice. spori ponderea în totalul pro ţionăm acum, cînd ponderea ne din ce în cc mai mari. noastră de zi cu zi pentru culturii. Moment
.
cazurilor de indisciplină, chea PETRU FAGAŞ ducţiei agricole globale la forţei de muncă ocupată în a- în acest an noi vom obţine continua sporire, îmbunătă t.-cat celui d
mă la întronarea unei opinii secretar adjunct cu gricultură continuă să se re o producţie medic de lapte ţire şi ieftinire a producţiei. Congres al P.C
sănătoase, intransigente împo probleme de propagandă, 45—4G la sută. Pentru a ne ducă, este extinderea mecani de peste 2 200 de litri pe cap
triva celor care nesocotesc re Comitetul orăşenesc aduce din plin contribuţia Ta zării în toate sectoarele dc dc vacă, iar la carne vom Ing. DUMITRU IIARIGA Biigy ■ MULWfmpBi p*
gulile comportării în colec- de partid Uricani realizarea acestui deziderat. activitate. In privinţa meca depăşi livrările la fondul cen şeful fermei zootehnice
a C.A.P. Sîntandrei
DEVA: Lovit
spate (Patria)
sălbatic ® Anti
De ce slut diminuate veniturile unităţii ? ta) ; HUNEDC
timul vals (Flac
e lege (Arta);
problemă de tii
Cooperativa agricolă din cluzînd totodată un nou post cum bine se ştie în acţiunea struetorul) ; PI
Sîntămăria-Orlca arc cuprin de transformare şi linia dc de redresare rolul hotărîtor Tînăr şi liber
Frumoasa şi be:
se în programul de redresare curent electric. De asemenea, îl are efortul propriu al coo iembrie) ; Acuari
economico-financiară pe acest s-a preconizat ca la adăpos peratorilor şi mecanizatorilor blica) ; LUPENI
an o serie dc obiective a că turile de la brigada din satul pentru punerea în valoare a tor in ploaie
Inocentul — s
ror realizare influenţează fa Balomir să fie construite rezervelor de creştere a pro (Muncitoresc) ;
vorabil soarta producţiei agri iesle noi şi realizată alimen ducţiilor agricole vegetale şi Leac împotriva l
cole vegetale şi animaliere şi, tarea cu apă. animaliere. Or, sub acest as citoresc) ; LONE
— seriile I-II
implicit, a veniturilor băneşti Nici una din aceste acţiuni pect la C.A.P. Sîntămăria-Or PETRILA : Cum
ale unităţii şi ale membrilor stabilite pentru modernizări lca există încă multe dc fă te un măgar (Mi
♦«operatori. Urmărind modul în sectorul zootehnic nu este cut. Faptul că în acest an ANINOASA: UI
(Muncitoresc) ;
«¿cm se materializează preve- însă finalizată. Contabila şe producţia medic dc cereale Cum se trezeşte
păioase a fost cu peste 1 000 (7 Noiembrie) ;
Prinţ şi cerşetoi
kg la ha sub nivelul preve
roşie); GURA BA
derilor, iar la cartofi (cultu zebel (Minerul);
ră cu pondere, care a ocupat A fost regăsită (
140 ha), recolta nu s-a rea Echipa de zidari .şamotori condusă de Mathe Karol munceşte cu migală Ia bateria 7-a (Patria) : Al
(Flacăra) ; GECb
derile, se poate aprecia că fă a unităţii, Magdalena Tri- lizat nici în proporţie de 80 de cocs nr. 1, de pe platforma Călan. Foto: VIlîGIL ONOIU Omul fără idem
organizaţia dc partid şi con că, nc spunea că există o e- la sută, a influenţat nega de cultură) ; H/
siliul dc conducere nu s-au chipă de constructori care lu tiv livrările la fondul de stat nărui din Istanl
Iar); BRAZI: Pi
preocupat în suficientă mă crează la mai multe obiecti şi veniturile băneşti. Serioase să-i atragem şi pc ci. Avem pilăriej mele; C;
sură de transpunerea în viaţă ve, dar pînă acum nu a reu restanţe s-au acumulat şi la Necazuri,,, edilitare însă un marc necaz cu ca bclLscul (Casa dc
a programului dc redresare, şit să încheie nici o lucrare, producţia de lapte marfă, mi nalul respectiv. SIMER1A : Valsul
ţilor (Mureşul) ;
deoarece uncie acţiuni mai în ccca cc priveşte partea de nusul fiind de peste 600 hl plozic în Marea
stau încă sub semnul între electricitate, interlocutoarea faţă de planul perioadei. în Constantin Avram de pe îndeplinim. în acest an, fa — Care anume ? mina); TELIUC:
ureche neagră (D
bării. La capitolul obiective afirma că s-a plătit o parte trei trimestre, ferma zooteh strada Matei Corvin din miliile Lazăr şi Bota, ca şi — Podul căii fcralc, ca
finalizate am notat înfiinţa din suma de bani necesară, nică nu şi-a onorat dccît 50 Deva a venit într-o zi la Ionel Taina?) Nicu Coro- şi cel al şoselei sînt înfun
rea în primăvară a unei plan urmînd probabil ca în luna Ia sută din prevederile pla redacţie şi ne-a adresat in bca, Grigore Martonoş, Ele date, astfel că apa stă în
taţii de căpşuni pc o supra noiembrie (dc ce tocmai a- nului anual de livrare a lap vitaţia de a face o vizită capătul de jos al canalului.
faţă de S hectare, precum şi tunci oare ?), I.R.E. Deva să telui (!). Fireşte, nerealizarea pe strada amintită. Am dat Şi încă ceva : dincolo dc
alinarea solului pc 58 de .realizeze instalarea postului fondului de stat are repercu curs invitaţiei. cele 2 poduri, G.I.G.C.L. Timpul proba
hectare. în structura progra de transformare. Deoarece siuni negative şi asupra veni — Uitaţi-vă, ne-a zis C. s-a apucat de amenajarea ziua de 24 octoml
mului dc redresare însă. care timpul calendaristic este mult turilor băneşti, care sînt cu Avram, pe strada noastră na Şina, Virgil Paicu, Tra- unui canal, dar săpăturile mc în general răc
cerul noros. Vor
însumează valoric peste înaintat, se impune un ritm peste 700 000 lei mai mici dc trece acest canal de scurge ian Bălan, Teofil Abrudca- sînt puţin adinei şi lucră ploi slabe locale,
400 000 lei, ponderea o deţin mai susţinut dc execuţie la cît cele planificate. Iată o si re a apelor care izvorăsc nu şi foarte mulţi alţii au rile au fost abandonate. Am turilc minime v<
prinse între 3 ş
acţiunile de modernizare în toate lucrările, astfel incit tuaţie care îndeamnă la seri dincolo de şoseaua naţiona muncit zile în şir Ia cură dori să ne ajutaţi, adică să iar cele maxime
sectorul zootehnic. Concret, prevederile din programul de oase reflecţii şi la măsuri c- lă. Noi, cetăţenii, avem o- ţarea canalului. E adevărat reamintiţi consiliului popu 15 grade. Dini inc
este vorba despre construcţia redresare să fie materializate ficicnte pentru folosirea cu bligaţia să curăţăm acest că unii cum sînt Constantin lar municipal şi G.I.G.C.L. se va semnala
La munte, vrem
unui siloz Ia suprafaţă cu o punct cu punct. randament ridicat a bazei canal în fiecare an, de cîte Ţîru, Aurel Voinea, Ioan dc strada noastră şi dc ca să, cu cerul noro'
capacitate de 1 200 tone fu în strînsă legătură cu rea tehnico-materialc şi punerea ori e necesar. Oprcan şi Ioan Popa nu nalul cu pricina... dea precipitaţii s
raje însilozate, dc construcţia lizarea sarcinilor din progra în valoare a tuturor rezerve — O obligaţie firească. prea participă alături dc noi do ploaie şi lapo
unei bucătării furajere, unde mul de redresare a unităţii se lor de creştere a producţiei E chiar scopul pentru ca tul va prezenta ir
do 40—G0 km/h
trebuie instalată moara de află, fireşte, situaţia venitu agricole. . — Bineînţeles, pc care o la această lucrare, dar o re am scris aceste rînduri. est.
preparare a nutreţurilor, in- rilor băneşti ale C.A.P. După N. TÎRCOB