Page 79 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 79
CURI, 24 OCTOMBRIE 1979 Pag. 3
Pentru realizarea şi depăşirea
C.S.H. a concursului pro
pagandei vizuale, gazetelor
de perete, gazetelor „Tine
planului de desfacere retul şi producţia“, gazete
lor satirice. După o anali
ză atentă, juriul a stabilit:
ÏUCU- Ia propaganda vizuală, locul
raçht I — laminorul 050 mm, lo
versi SIMPOZION cul II — Uzina cocso-chi- Lucrătorii Inspectoratului silvic au recoltat pînă acum
fy eeds raică şi laminorul de benzi.
isiuni „Zarandul în contextul âs- Jocul III — aglomeratorul 10 tone ghindă dc gorun, care se seamănă în pepinierele
3 uc 11- torico-geografic al judeţu II, gazele de perete : locul ocoalelor silvice în vederea creării de material săditor pen
lui, continuitate şi unitate I — laminorul de benzi, lo
Pe primele 9 luni din acest bazare. De asemenea, am asi manifestate în viaţa mate tru realizarea planului de împăduriri în anii următori. De
iS ii cul II — secţia furnale II şi asemenea, s-au mai recoltat 1000 kg seminţe dc brad, ce
an, planul de desfacere al u- gurat recartarea periodică în rială şi spirituală a moţi aglomeratorul II, locul III
prima lor™ a fost tema unui a- vor fi folosite tot ca material săditor.
ui <le nităţilor cooperaţiei de con tre cooperative a diferitelor preciat simpozion, desfăşu — Uzina cocso-chimieă.
Lâtă- sum din judeţul Hunedoara a asemenea produse, iar o parte rat. duminică, la căminul Gazetele „Tineretul şi pro © La subccntrul de recoltare şi conservare a sîugclui
u cultural din Baia de Criş. ducţia“ : locul I — gazeta Deva s-au prezentat, de la începutul anului pînă acum.
fost depăşit cu aproape din mărfurile greu şi lent comitetului U.T.C. pe com
»aten- Comunicările „Trecut isto binat, locul II — laminorul peste 1 500 donatori onorifici, lată cîţiva dintre cei care ău
1 500 000 lei. Cu acest suc vandabile au fost vîndute prin ric şi perspectiva luminoa
ces şi cu altele asemănătoare tarabe şi tonele în tîrguri şi să a comunei Baia de Criş, de benzi. Gazete satirice : ' donat de foarte multe ori sînge pentru viaţă : Cornel Bal.şan,
lor în lumina documentelor locul I — laminorul de Ioan Sabău şi Cătălină Guiaş. O menţiune în plus pentru
ni ei realizate în sectoarele de a- bîlciiiri. Am reuşit astfel ca la programatice ale- Congresu benzi, locul TI U.G.C. cocsi soţii Bălăceanu, „donatori de-o viaţă“, care, însă acum nu
chiziţii, export şi în alte com sfîr.şitul trimestrului III din ficare. Primilor clasaţi li
e a lui al Xll-lea“ (Aron Me- se vor înmîna premii. mai pot dona sînge întrucît au depăşit limita de vîrstă.
partimente întîmpinăm cel acest an volumul acestor măr drea, primarul comunei), (VASILE GRIGORAŞ, co
de-al Xll-lea Congres al parti furi să înregistreze o-scădere „Unitate şi continuitate în respondent) . Tuturor, felicitări pentru faptele lor pline de umanism.
© Mîine, arc loc „Ziua bibliotecarului“ închinată Anului
dului. de peste 7 la sută faţă de a- ţinutul Zarandului“ de (prof. internaţional al copilului, organizată de Biblioteca judeţea
„File
Cristea),
N.
lite
în toată această perioadă ceeaşi perioadă a anului tre ratură inspirată din viaţa O NOUA nă la secţia de copii din str. Eminescu, lingă Casa pionie
Cern am acţionat pentru asigurarea cut. moţilor“ (prof. Maria Lă- ÎNGRAŞATOIîIE
ea al Aş aminti şi faptul că la zăruţ) ca şi montajul lite- rilor şi şoimilor patriei. în cadrul acestei acţiuni, la care
din timp a unui fond dc mar rar-muzical „Scînteia din DE BOVINE sînt invitaţi bibliotecari din bibliotecile publice şi sindicale
fă corespunzător, atît ca vo uncie manifestări tradiţionale, străbuna vatră“, susţinut de din municipii şi oraşe, ai cooperaţiei meşteşugăreşti şi bi
lum, cît şi ca cerinţă a popu cum ar fi „Tîrgul de fete“ de pionierii şcolii, au fost La Haţeg a fost dată în
Ciclul la muntele Găina, „întîlnirea primite cu interes şi căldu folosinţă o nouă Ingrăşă- bliotecari şcolari din municipiul Deva, vor avea loc discu
?Tacă- laţiei hunedorene. Aceeaşi a- ră de sutele de participanţi. torie de bovine, cu o ca ţii despre semnificaţia Anului internaţional al copilului, ex
Pre- tenţie am acordat-o dcfalcă- tineretului cu istoria“ la Cos- pacitate de 3 20(1 locuri, ca puneri, activităţi şi demonstraţii practice.
re aparţine de abatorul din
rii fondului de marfă pe coo leşti. Festivalul „Sarmis“ sau PRIMII CLASAŢI localitate al întreprinderii © Magazinul auto-moto dc pe B-dul Dr. Petru Groza
perative, în raport' cu impor la alte manifestări organizate de industrializare a cărnii s-a mutat intr-un spaţiu comercial nou din cartierul
tanţa economică şi structura anual, unităţile cooperaţiei De la tovarăşul Vaslle Deva. o parte din ingrăşă- Bejan, la parterul blocului B, str. Eminescu. Cu o su
adjmict
populaţiei fiecărei localităţi. de consum desfac un mare Dragomir, secretar comite torie a fost deja populată prafaţă de desfacere mai mare, mai bine amenajat şi apro
cu
animale,
asigurîndu-so
la
propaganda
cu
La depozitele cu ridicata ale volum de produse alimentare astfel înfăptuirea unui im
wm şi nealimentare, fapt ce con tul de partid din C.S. Hu vizionat cu... de toate pentru posesorii de autoturisme,
MiC.I., care aprovizionează nedoara, am aflat : portant obiectiv cuprins în magazinul îşi aşteaptă de ieri cumpărătorii în noul local.
) Ra- unităţile cooperaţiei dc con tribuie de asemenea la reali — La clubul „Siderurgis- programul judeţean de dez
i; 7,0(1 sum s-a urmărit, de către zarea şi depăşirea planului de tul“ s-a desfăşurat faza pe voltare a zootehniei. DOINA COJOCARU
evista vînzări.
melo- dispeceratul U.JC.C., onorar
şliri; rea comenzilor făcute de coo Acţiunile întreprinse în pe
tâlori- perative, livrarea la timp în rioada celor 3 trimestre din
ştiri ; unităţi a, partizilor dc mărfuri anul în curs au dovedit că
ilisie ;
; 11,05 cu / ..„nun tul. Pentru măr există posibilităţi ca lucrătorii id“, sau io site cotă a profesionalismului in artă
; li,35 furile la care necesarid nu era cooperaţiei de consum să do-
>-tv. ; acoperit prin contracte am bîndească rezultate şi mai bu
; 12,03
orului apelat la alte surse printr-o ne în munca de aprovizionare
«ire in strînsă colaborare cu diverşi şi desfacere. Totul este să nu — Se afirmă că Ia ora actuală sîn- niţa, ori locuitorii oraşului Zinmicea,
la 3 ; furnizori din ţară. Cum era şi slăbim ritmul în care am lu teţi cel mai invidiat dirijor din Româ Intcrviu cu Artistul Emerit, unde am concertat a dona zi după cu
neşti ; nia. Dc fapt, cine sînteţi dumneavoastră, dirijorul MARIN CONSTANTIN tremurul acela nefast, şi de care sin- 1
; 17,05 firesc, am acordat prioritate crat pînă acum. în acest scop tem legaţi cu toate fibrele fiinţei noas
18,00 asigurării mărfurilor neaiimen- am luat măsuri pentru urmă stimate Marin Constantin ?
patria tare — în specia! confecţiilor, rirea decadală a realizării- sar — Sînt fiul unui lăcătuş mecanic pe tre.
i0 Ca trolist de pe. Valea Prahovei, care, din — Concertele „Madrigalului“ înseam
zi in încălţămintei, materialelor de cinilor de plan. Membrii bi nă totdeauna evenimente artistice de
ii mu- construcţii, bunurilor de folo roului executiv al U.J.C.C. păcate, a murit intr-un accident pe
l stop sinţă' îndelungată. La aseme răspund personal de cite un cînd aveam'vreo patru ani şi jumătate, mare răsunet. în ce constă marele suc
nea produse, primite priii grup de cooperative, avînd în lăsînd in urmă încă două surori şi un ces al „Madrigalului“ ? •
frate. Asta se petrecea în anul 1929. Pe — în afara unui repertoriu variat,’
e ra- I.C.R.M., I.C.R.T.I. sau do datorirea dc a lua măsuri e-
pro- la alţi furnizori, precum şi la nergice atunci cînd observă atunci nici nu puteai cuteza să visezi pe care ne străduim să-l prezentăm la
la in că, plecînd din satul Urleta, vei putea o cotă foarte înaltă şi variată — muzi
ii ca- articolele de larg consum rea vreo deficienţă. că veche şi contemporană românească,
. Par- lizate la secţiile de producţie în perioada ce urmează vom ajunge prea departe. Distanţa pe care
.i şi ale cooperativelor din judeţul' am parcurs-o o datorez mamei mele şi preclasică şi contemporană universală,
ascitl- nostru (mobilă, confecţii,, tri acorda o atenţie sporită intră vieţii pe care a parcurs-o poporul nos lucrări' vocal simfonice — cred că dă
-drul rii în folosinţă a noilor obiec tru în cele trei decenii şi jumătate de ruirea de care românii sînt capabili în
in cotaje etc.), am făcut o lar tive comerciale aflate în con
a ora gă popularizare prin magazi strucţie la Roşcani, Gertej, Os la Eliberare. în 1944 am terminat o momentele de mare concentrare artis
jocul şcoală pedagogică, deci sînt învăţător. tică, dăruire ce e o rezultantă a sim
ar în ne şi prin diferite forme acti trov, Beriu, Orăştioara, Ilia Apoi am ajuns licenţiat în filozofie, biozei traco-daco-rornane, grefată pe op
F.C. ve de comerţ. şi altele. Pentru aceasta solu psihologie şi pedagogie, şi diplomat al ţiunile spirituale ale membrilor forma
O acţiune specială a fost ţionăm operativ problemele ce Conservatorului . „Ciprian Porurnbescu“ ţiei. Este interesant că dacă se vorbeşte
organizată cu prilejul Anului apar în legătură cu asigura
ictua- din Bucureşti. De 30 de ani sînt cadru astăzi de „Madrigal“ ca de un miracol
Weda- internaţional al copilului,toa rea materialelor şi a forţei de didactic universitar. în 1956 am primit românesc, este că formaţia îşi exercită
18,30 te cooperativele fiind aprovi muncă. Ţinem,, de asemenea, titlul de Artist Emerit şi sînt deputat arta şi prospeţimea — calităţi ce se de
zionate cu articole pentru co o strînsă legătură cu furnizo
devă- în Marea Adunare Naţională, reprezen- gajă de fapt din spiritualitatea tuturor,
: 18,45 pii, jucării, rechizite, cărţi, rii pentru livrarea utilajelor. tind circumscripţia Solea din dulcea celor ce au contribuit în ultimii ani la
imuri în unităţile cooperativelor din Ne vom intensifica efortu
; 19,30 Orăştie, Haţeg, precum şi în rile astfel incit pînă. la Con Bucovină. Surorile, una soţie de miner, ridicarea patriei noastre. Mai precis
rară : cealaltă de strungar, muncesc în C.A.P. spus, viaţa noastră e legată de orienta
ismul localităţi mai mari cum sînt gresul al Xll-lea al partidului şi respectiv, în cooperaţia meşteşugăreas rea dată în domeniul artei de către
dulce Ilia, Dobra, Vaţa, Băiţa au şi în continúan;, lucrătorii
de- fost ci 0 uiîizato expoziţii cu cooperaţiei de consum din ju că, iar fratele meu e strungar la Ate partid-, de secretarul nostru general, to
II-lca lierele mecanice din Cîmpina. Pretutin varăşul Nicolae Ceauşescu.
articole specifice copiilor. Toa deţul nostru să obţină noi suc- deni în lume, mulţi se întreabă cum de rivalului, reprezintă o chezăşie a mer — Cîteva amănunte despre „Madri
te cofetăriile din judeţ sînt efese, atît în sectorul comer a fost posibilă o asemenea evoluţie. Aş sului ferm înainte. gal“. Cîtc piese muzicale arc forma
bine aprovizionate cu prăjituri, cial cît şi în toate celelalte fi fericit dacă Marin Constantin ar — în cadrul turneului pe care l-aţi ţia în repertoriu ?
produse zaharoase şi băuturi compartimente de activitate, servi ca imbold tinerilor, la încrederea întreprins în judeţul nostru aţi prezen — în jur de 800 de piese. într-o
răcoritoare. pe măsura întregii hărnicii şi în viaţă şi la posibilităţile de' afirmare tat un concert Ia Termocentrala Mintia, singură stagiune rulăm aproximativ
Concomitent cu aprovizio a perseverenţei de care sînt ce le .sînt deschise astăzi, pe care socie un omagiu de mare ţinută artistică fă două sute de piese muzicale.
e la capabili.
'eslql narea cu mărfuri am urmărit tatea noastră socialistă le deschide tu cut cnergeticienilor hunedoreni de ziua — Dacă nu e un secret, „de fabrica
(Ar- diminuarea stocurilor lent sau HERMAN DEZIDERIU turor, - lor. în legătură cu aceasta, care este ţie“, cîte ore de repetiţie prestaţi zilnic ?
Ul- greu vandabile. Astfel, am vicepreşedinte — Aţi făcut parte, ca preşedinte, din părerea dumneavoastră privitoare Ia uti — Nu e secret. Zilnic repetăm în jur
-egea
mplă concentrat desfacerea' unor a- al Uniunii judeţene juriul republican, secţia coruri a Festi litatea unor asemenea întîlniri directe, de patru ore.
(Con- semenea mărfuri în unităţi Hunedoara a valului naţional „Cîntarea României“. la locul de muncă, ale artiştilor cu oa — „Madrigalul“, condus de profeso
A.NI : sau raioane - specializate, în cooperativelor dc consumi Cum judeţul nostru a fost bine repre menii muncii ? rul Marin Constantin, a străbătut lumea
-ea)
No- zentat Ia acest gen artistic, ne-ar inte — Ca vechi luptător pe tărîmul cul în lung şi-n lat. Ne puteţi spune în cîtc
iepu- resa să aflăm ce vi s-a părut semnifi turii în România, ca martor permanent ţări ale lumii aţi reprezentat arta corală
recă- cativ în domeniul mişcării corale româ al întregii evoluţii social-economice, şi românească ?
ral) ;
I-II 0 sugestie pentru D.J.P.îs. neşti, impulsionată de marea întrecere mai ales , cultural-artistice, pot să afirm — Cam în 55 de ţări pînă acum.
'AN : a muncii şi creaţiei. că nu există satisfacţie mai mare pentru Practic, am concertat pe toate conti
Mini — O mai mare diversitate reperto un artist decît atunci cînd constată ma nentele. Aproximativ cincizeci la sută
mii et întrucît mai mulţi bol difuzare a presei să gă
rul) ; rială, o mai clară concepţie stilistică, rca sensibilitate, setea de frumos şi de din repertoriu reprezintă piese din
Ineş- navi internaţi în spitale sau sească modalitatea de a di un real progres tehnico-interpretativ. Aş adînca înţelegere a actului artistic. în- creaţia românească. Asta face parte din
csc) ; în complexele balneare dc fuza presa la zi şi în aces mai adăuga şi entuziasmul redării fie tr-o uzină sau .într-un sat, sper să nu secretul succesului ! Sincer vorbind, do
vals la Geoagiu-Băi, care nu au
\NI : te unităţi prin difuzorii Vo cărei lucrări. Fără îndoială că sîntem fiu greşit înţeles, am înregistrat bucurii resc colegilor mei de profesie, profeso
ai«.esă posibilitatea să se deplase pe un dram mai aproape de început şi succese la fel de importante, poate rilor de muzică, dirijorilor, să se bucu
ÁD : ze, ne-au semnalat că le luntari sau gestionarii unor decît de capăt, dar strădaniile compe chiar mai profunde decît în marile săli re şi ei de asemenea succese !
;eaua chioşcuri din apropiere. Ar
Je- lipsesc ziarele şi revistele, tente ale celor ce susţin conceptual, or de concerte ale lumii. Martori ne sînt
sugerăm Oficiul judeţean de fi un gest omenesc. ganizatoric sau artistic manifestările fes- sătenii din Ilideaga, muncitorii din Ple- CAROL DROZD
lia a
zero
3AI :
Casa
Ti-
opu- popice (echipe) — I.C.M.M.
co- Corvinul Datia Deva sau dorinţa de realizare nul mers al lucrurilor. Fete Joi, in Cupa României Petroşani ; individual — Hel
le se antrenează în condiţii
tenis
(219
p.d.);
Osvald
ră) ; deosebite în Sala sporturilor berg masă (individual) Nicolae.
de
ven- a unui vis: promovarea în Divizia  Joi, cu începere de ia ore Caţavel (I.M. Petroşani), volei
Ex- Deva, beneficiind de o atcnlăi le 14, se va desfăşura o nouă (băieţi) — I.M. Livezeni ; (fe
(lAl- îngrijire, antrenorul Itdiit etapă în „Cupa României“, te! — Paringul Petroşani.
Bim Sîntem în faţa unei echipa nul trecut. Are o marc forţă re, ne spunea secretarul sec Naghi fiind mereu în ajuto- în întreceri au fost antrenaţi
O. care încearcă ceva ce nu s-a de atac prin Eugenia Marcti, ţiei, Ioan Deac. rul echipei. In aceste condiţii, care programează în judeţ peste 6 200 de tineri şi tinere
reuşit încă în sportul de sală meciurile : Minerul Deva — din întreprinderile municipiu
acum
echipa
intr-adevăr,
ES3 devean — promovarea în pri Caiinca Fărîmă (căpitanul e- are 3 victorii, două obţinute precum şi în cele practice — Şoimii Sibiu şi Victoria Călan lui. (Aurel Slăbii, C.M.E.P.S.
chipei), Anica Şut'eu; are în
Petroşani).
mul eşalon al ţării. O echipă Ani Mirca (venită tocmai de cele trei victorii — toată su •— I.C.I.M. Braşov.
Ü în ■ deplasare, una acasă. A flarea deveană doreşte ridi
întinerită, o echipă bine for la Constanţa) şi Sorina 'Tîrţ învins în prima etapă la Cis- carea pentru prima dată a u-
ntru tificată în acest sezon, doreş două fine tehnicicne şi con Cupa „Sarmis" Alte rezultate
Vre- te şi trebuie să fie aproape ducătoare de joc. Lingă aces
i, cu de această performanţă a vo tea, un lot omogen de fele E5S BASCHET. e.S.S. Satu
idea Duminică a avut loc în Pe Mare — Jiul Ştiinţa Petroşani
era- leiului devean. La conduce provenite de la profesorul troşani etapa municipală a (m) G6—67.
„Cupei
fes
cu- rea echipei — un nume care Mircea Rusncac (antrenorul tivalului Sarmis“, în cadrul „Sar HANDBAL. Utilajul Ştiin
cultural-artistic
ade. dăinuie de 20 de ani, antre junioarelor): Popa Sofia, Do mis ’79“, între asociaţiile spor ţa Petroşani — Universitatea
0 şi nudie cu 3—0, acasă cu 3—1 nci echipe de volei pe prima Craiova (m) 12—17. Constructo
Au
11
ocal norul htliu Naghi, un mare rina Sîncelean, Mariana Bol pe Armătura Zalău şi dumi scenă a ţării. Ar fi o revela tive sindicale. sindicale. participat în rul Hunedoara, — Sparta Me
După
selecţionate
sufletist, care doreşte să atin ta şu. nică, pe G.I.G.C.L. Braşov, ţie şi o mîndrie pentru locui treceri frumoase, locul I si diaş (f) 28—9. S-a încheiat cam
roa- gă apogeul activităţii sale, trofeul au revenit Asociaţiei pionatul judeţean masculin.
că- Felele joacă volei după pe terenul acesteia. torii Devei, care, sîntem con sportive „Constructorul minier" Primele 3 locuri : 1. Metalul
rmă prin promovarea echipei in programid de muncă, loalc Preşedintele clubului Corvi vinşi, vor sprijini echipa pen (I.C.M.M.). Hunedoara ; 2. Cimentul De
v^în- prima divizie. fiind încadrate la G.I.G.C.L., nul Dacia Deva, Gheorgke Ceilalţi câştigători : cros va : 3. Sportul studenţesc Hu
cări tru atingerea măreţului dezi (1 500 m) — Ilie Diaconu (Grup nedoara.
prd- Echipa arc în acest mo una.fiind elevă.-Cu această Cicoş şi preşedintele secţiei, şcolar Petroşani) ; fotbal — ^ VOLEI. G.I.G.C.L. Braşov
ment ceva în plus, ceva mult echipă lînără şi puternică e- Marin Bălescu, au o susţi- derat. (Voicu Lăzăruţ, cores I.C.P.M.C. Petroşani : handbal — Corvinul Dacia Deva (f)
schimbat în bine, faţă dc a- xislă mari şanse de califica nulă preocupare pentru bu pondent). (băieţi) — Utilajul Petroşani ; 2-3.