Page 81 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 81
A
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ!
ANUL XXXI
NR. 6 832
JOI,
25 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Să întîmpinăm Congresul al Xll-lea al partidului La invitaţia
tovarăşului
eu sarcinile îndeplinite la toţi indicatorii N1C01AE CEAUŞESCU
r- tovarăşul
Rezultate de prestigiu in decada record 10SIP BR0Z TITO
CU PLĂNUI, depăşească planul cu 578 va efectua o vizită
DEPĂŞIT RITMIC tone de cărbune energetic.
Cea de a patra zi a săp- CREŞTERI in ţara noastră
tămînii record în producţie SUBSTANŢIALE
20—31 octombrie s-a în LA PRODUCŢIA La invitaţia tovarăşului
cheiat la întreprinderea DE FONTA Nicolae Ceauşescu, secretar
„Victoria“ Călan cu rezul ŞI LAMINATE general al Partidului Comu
tate concludente la princi în cadrul decadei record nist Român, preşedintele Re
palele produse. La iontă, de în producţie, organizate în publicii Socialiste România,
exemplu, în 23 octombrie cinstea Congresului al XII- tovarăşul Iosip Broz Tito,
planul a fost depăşit cu CONGBtESn lea al partidului, mctalur- preşedintele Republicii So
130,0 tone, la semicocs cu giştii din secţiile Combina cialiste Federative Iugoslavia,
40 tone, iar la cilindri de tului siderurgic Hunedoara, preşedintele Uniunii Comu
laminor cu 8,3 tone. mobilizaţi de organizaţiile niştilor din Iugoslavia, va e-
de partid, obţin zi de zi noi
COLECTIVUL fcctua o vizită oficială de
MINEI ANINOASA şi importante sporuri la prietenie în ţara noastră, la
A TRECUT trul IV cu planul depăşit. producţia fizică. Astfel în începutul lunii noiembrie a.c.
LA RECUPERARE. După ce a reuşit în prime zilele dc 22 şi 23 octom
le două decade ale acestei brie furnaliştii au elaborat
Colectivul minei Aninoa- luni să stopeze rămîncrile în plus 475 tone de fontă,
sa, care luni de zile a di în urmă, în zilele de 22—23 colectivele laminoarelor dc
minuat realizările pe bazin, octombrie, în cadrul deca 750 mm şi 650 mm 480 to
acţionează cu energie pen dei record în producţie de ne şi, respectiv, 200 tone mm tara
tru a trece în rîndul colec dicate Congresului al XII- dc laminate, ale laminoa
Platforma siderurgică Călan. O parte din echipa de fierari tivelor Văii Jiului caic sînt lea al partidului, minerii PESTE 500 NOI
ftctonişti condusă de Aurel Neacşu execută armătura meta relor de sumă peste 600 to- I
L J DE PRODUCŢIE
lică. Foto : VIRGIL ONOIU hotărîtc să încheie trimes- din Aninoasa au reuşit să-şi CAPACITĂŢI
IN INDUSTRIA
Pe şantierul rcoîi eacseri! de fa Colan ■. 25 Octombrie-Ziua CONSTRUCTOARE
MAŞINI
DE
în cadrul amplului pro
De motivări şi justificări să se Armatei Republicii ces de dezvoltare, pe care
de
industria
construcţiilor
maşini l-a cunoscut în
treacă la faptei Socialiste România anii cincinalului actual, au
fost puse în funcţiune mai
mult dc 500 noi capaci
Greu de lucrat pe şantier tombrie a.c. obiectivele reţele — Staţia de reparat vagoa Ziua Armatei Republicii maniei liitlerisle, i-a fost im tăţi, dotate cu tehnică
«.irul plouă, aşa cum era în termoenergeticc ş! expediţie ne o terminăm pînă la 15 no Socialiste România este săr pus Dictatul fascist de la modernă. Lărgirea bazei
ziua raidului nostru. Aseme cocs, dacă beneficiarul ne a- iembrie a.c. La sfîrşitul lunii bătorită în fiecare an, la 25 Viena, din 30 august 1940, materiale s-a accentuat,
nea zile vor fi însă mereu mai sigura condiţii — spunea şe octombrie finalizăm canalul octombrie, ca un omagiu adus prin care partea de nord-vest îndeosebi în cadrul ra
dese de acum înainte. Dar cit ful lotului, Gheorghc Avram. colector al platformei. Conţi- de poporul nostru tradiţiilor a României — străvechi pă- murilor dc vîrf, fapt re
a. fost timp bun de lucru s-a înaintate ale armatei române, mînt românesc — a fost smul flectat în însăşi rata su
.făcut tot ce se putea ? Nu eroismului ostaşilor săi în să din trupul ţării. La puţin perioară de creştere a
r-rea ! Cauze ? Multe. Reale lupta pentru înfăptuirea, îm timp (septembrie 1940), în producţiei Ia o serie dc
şi... găselniţe. Cu care însă preună cu întregul popor, a România a fost instaurată familii dc produse dc ma
noua uzină cocsoclumică de revoluţiei dc eliberare socia dictatura militară fascistă re importanţă pentru eco
îa Călan nu poale fi termi lă şi naţională, antifascistă şi care a înrobit ţara Germa nomia naţională — echi
nată în timpul stabilit. IMTÏÏTOfTOITO'ÆmTMiïl UHU anti imperialistă, contribuţiei niei. IIitleriştii şi dictatura pamente dc tehnică de
aduse la înfrângerea Germa militară fascistă au aruncat calcul, maşini-unelte ş.a.
ÎNCĂ NU-S — Să dăm vina mereu pe niei naziste. România, în iunie 1941, îm Concludent, în această di
AMPLASAMENTE... nuăm lucrările de nivelare, pe potriva voinţei poporului
alţii ? care le vom încheia la sfîr Armata Republicii Socialis nostru, în războiul agresiv recţie este faptul că îti
construcţiile
de
— Constructorii lotului 1 ce — 60 de oameni ai lotu şitul lunii noiembrie a.c. Lu te România este purtătoarea dus de Germania nazistă îm prezent, asigură echipa
maşini
lucrează astăzi ? lui sînt zi de zi la lucru. Zi crăm acolo unde putem... şi continuatoarea demnă a e- potriva Uniunii Sovietice. mentul tehnologic pentru
• - Nu avem încă amplasa dari, dulgheri, sudori, necali- — Umblînd în şantier, am roicclor tradiţii făurite dc noile obiective dc investi
mente asigurate de beneficiar ficaţi. Staţia de probe pen văzut, în unele locuri, un ritm înaintaşi în lupta pentru li Col. GHEORGHE TICHIE ţii în proporţie dc aproa
bertate şi progres social, pen
pentru reţelele termoenergeti- tru semicocs are sosite prefa slab dc lucru... tru înfăptuirea unităţii naţio comandantul pe 80 la sută, iar din anul
<e. De peste un an de zile bricatele dar neavînd amplasa — Am 5 zidari —- mi-ar nale, pentru afirmarea inde Centrului militar 1975, a devenit cel mai
se discută despre amplasamen ment le stocăm. Adică, aici trebui 20, am 5 dulgheri -— pendentă a naţiunii române. judeţean Hunedoara important furnizor la ex
tul staţiei de probe pentru se- stăm cu lucrul... mi-ar trebui 15. Gu cîţi am
fac cit pot... în plus, unul ca In împrejurările interne şi port.
micocs. Finalizam în luna oc — Nu chiar slati... (Continuare în pag. a 3-a)
Alexandru Voina lipseşte ne- internaţionale, deosebit de
înotivat 3—4 zile în fiecare complexe din perioada pre
Trebile de toamnă GH. I. NEGREA mergătoare şi din primii ani ai I
celui de-al doilea război mon
IPKCENTE dial, poporului român, aflat
ale unei comune (Continuare în pag. a 2-a) singur în faţa agresiunii Gcr- Munţi ai libertăţii \
N
Comună mare, minereas că sînt îndeajuns de grele
că, răsfirată intre frântele — ca toate problemele oa La a XXXV-a aniversare a Armatei n.^.R. j
. ^
abrupte ale dealurilor jră menilor, dar tot aşa ; fru
ri moaşe, cu slînci înşuruba moase, antrenante pentru în paşnice convulsii de oţele
te adine în inima părnin- oamenii care îşi cunosc me Pe verticala ochiului ureînd, •.
lului aspru care ascunde seria, silit din partea locu Şi-n boabele de pîinî rotunde, grele,
imense bogăţii metalifere, lui, o fac cu plăcere aşa Stă chipul ţării veacul luminînd. ^ *
Ghelariuf, la vremea toam cum le stă bine celor aleşi
nei seamănă frumos cu de obşte... Pămintul tricolor vorbeşte-n lume
orice aşezare paşnică, mun Octombrie a turnat gă In graiul stringerii de mină,
cită de înnoire, din ‘Transil leţi uriaşe de galben şi Crcscînd în strămoşescu-i nume
vania. portocaliu peste pădurile Jocul şi portul, limba cea străbună.
Aşezările rurale din din jur, peste arborii co
preajma munţilor au un munei. Doi pădurari şi un In braţe larg deschise îşi primeşte
gust aparte, aer tăios şi brigadier silvic discută cu Soliile de gînduri mari, curate,
rece şi oameni puternici, să vicepreşedintele consiliului Dar arcul ochiului de dac ţinteşte
nătoşi. Am întîlnit aceste- popular, tovarăşul Miron Oricare nor venind spre libertate.
lucruri de curincl. în cîtcva Drăgulescu. Pun la calc tre
ore de stal şi de colindat bile pădurii. Şi cum să La porţile de soare ale gliei,
uliţele, străzile frumoasei nu fie aşa, aici, unde pă In acrul coborîtor din roade.
aşezări hunedorenc. La con durile cresc odată şi laolal Veghează brazi in hainele tăriei
siliul popular trebile co tă cu oamenii... Cum blînd in case, alb lumina cade.
munei erau rezolvate repe O aureolă roşie — singe
de, competent şi cu spor. rie lăsa soarele Iu amiază Au soarta patriei pe umăr
Tovarăşul Traian Ticula, peste aşezarea Gbclariului, Bărbaţii în drapel cartiruiţi.
de profesie jurist, primar forfotind de muncă şi via Cu inimi — scuturi fără număr,
al comunei Ghelari. ne tă, de melancolia toamnei Sînt munţi ai libertăţii, neclintiţi.
vorbeşte despre trebile de transilvane...
toamnă ale comunei. Aflăm VALERIU BÂRGAU C.S.H. Atelierul mecanică nr. 2. Strungarul Constantin PETRIŞOR CIOROBEA
Islodorescu împărtăşeşte clin tainele meseriei ucenicei Maria
Toacă.
