Page 83 - Drumul_socialismului_1979_10

$ JOI, 25 OCTOMBRIE 1979

Valea Jiului va avea legume şi fructe f

suficiente în perioada care urmează
muftis IN NEREGULA
ţ Cam aşa stau lunurile I
Este vremea cînd în Va­ să -luării marfă le-am primit, centre sezoniere dc' vîuzare a ( hi unitatea nr. <> de des- ţ
lea Jiului, ca dealtfel şi în dc asemenea, din timp, iar cartofilor şi verzei, care au lost .' facere a legumelor şi
al : Calvarul MMuavMuaotm
alte localităţi, s-au încheiat însilozărilc s-au desfăşurat în şi sînt încă foarte solicitate. ) fructelor din cartierul Mi- }j
episodului
pregătirile pentru asigurarea ritm rapid. — Revenind ia însilozări, ® Pentru cămările iernii. în depozitul din Deva al ( cro 15 al Devei. Uneori fj
cu lcgurhc a populaţiei iu • — Cum sînt cantităţile pu­ ce cantităţi s-au pus la păs­ I.C.R.A. s-au primit însemnate cantităţi de conserve preparate / gestionara responsabilă, |ţ
perioada de toanxnă-iamă. trare pină acum ? . din produsele acestui an. Numai în. ultimele zile au fost tri­ . ! Maria. Cudiir, descl/idc cu Iţ
elecţiuni în­ se la păstrare, în comparaţie mise în unităţile din oraş 27 tone de tocană . din legume
clin meciuri- Iată de ce.discuţia noastră cu .cu cele ale anului trecut? — 5 000 tone cartofi, (¡00 ţ întîrzicre, dar nici. alunei
tovarăşul Lăscuţ Rădoni, con­ tone ceapă uscată, 250 tone şi peste 90 000 borcane, do castraveţi. i nu serveşte consumatorii,
te de echipe — Mult mai mari, la.toa­ @ 500 000 km fără reparaţii. Iată performanţa atinsă
în comp eti­ ducătorul Complexului pentru te sortimentele, în special la fasole, peste 300 tone rădă- 7 spunuid că dînsa merge la
ope« e inter­ valorificarea legumelor şi cartofi, ceapă, rădăcinoasc. cinoase, 1 000 tone varză, o marţi de şoferul loan Bulz de la Autobaza 2 călători De­ ţ depozit şi o să vină „co- îj
fructelor, a debutat cu între­ De aceea îmi permit să afirm . mare cantitate dc fructe. va. Prin munca de o rară probitate profesională, prin îngri­ t lega“ la, vînzare (!). Să
ne glob : „O- barea : ~ ' că Valea Jiului nu va avea de Am asigurat cantităţile ce jirea excepţională a maşinii, comunistul loan Bulz a purtat J nu mai amintim că prodtl-
>i“ . — Cum s-a desfăşurat însi- suferit în perioada care ur­ s-au pus la păstrare la uni­ autobuzul 500 000 km fără reparaţii. ) sein sînt, nesorlăle, iar a-
urata 1 uzarea legumelor şi fructe­ mează, în ce priveşte, apro­ tăţile _ consumului colectiv. ® 600 noi familii. Pină ieri, au trecut prin faţa ofiţeru­ ţ proviziouarea cu unele
ri lor ? vizionarea cu legume. Prin măsurile luate, popu­ lui stării civile 598 perechi de tineri.-Cu cele două perechi i sortimente lasă de dorit.
— După părerea mea, bi­ laţia. Văii Jiului va avea pe ce vor păşi astăzi pragul Casei căsătoriilor rostind solem­ i N-ar ţi rău ca din cînd
programul ne. La baza acestei acţiuni a — Care este aproviziona­ tot timpul iernii ia dispozi­ nul „da“ —- Panu Virgil Alexandru şi Daju Gheorghiţa şi ^ în cînd. să mai treacă pe
stat un plan întocmit din rea reţelei dc desfacere la ţie un fond de marfă dc le­ Gorga loan Radu şi Purdi Veronica — numărul familiilor i aici şi mai marii corner- ţi
1, la datorie vreme şi aprobat dc Direcţia ora actuală gume şi fructe îndestulător. întemeiate în acest an sc „rotunjeşte“ la 600. i (ului ai legume şi fructe |
tului comercială municipală, • de ' — Pot zice că bună. Ca Mai menţionez că am avut # „Amfiteatrul artelor“. Astăzi după-amiază, orele 18,00. ţ şi să .vadă aceste nereguli. »
— serial şti- consiliul popular, care pre­ dovadăf 'în septembrie, de grijă foarte mare pentru ca­ !a Câsa municipală de cultură va avea loc ediţia lunii oc­ ^ Dar nu numai să le vadă... \
sodui 7 vedea atît cantităţile ce tre­ pildă, . valoarea mărfurilor litatea însilozării, aşa că nu tombrie a interesantei manifestări cultural-educative „Amfi­
buiau însilozatc cit şi terme­ desfăcute a fost cu 1,5. mi­ vom avea surprize nedorite teatrul artelor“. ^ ÎN PRIM PLAN S
nele la care trebuia să se în­ lioane lei mai mare dceît pre­ în perioada care urmează. DOINA COJOCARII i „Vitrina calităţii“ de la
cheie această activitate. Re­ vederea dc plan. Am des­ i secţia mecanică a (7. S.
partiţiile pe unităţi de unde chis în pieţele municipiului TRAIAN BONDOR ţ Hunedoara se dovedeşte
i un autentic propagator al r
/ experienţei înaintate a ce- y
marginea filmului artistic ) lor mai buni meseriaşi de t
Unde e conereiuf ? românesc „Ilustrate cu ^ aici, in rindiil cărora se j
tuiuui t.ui vru oc :
I : 6,00 Ra- flori de cîmp“. La reuşita
mLncţii; 7,00 acţiunii au contribuit ca­ numără hm.'. Ispas, Viliam ţ
8,00 Revista drele didactice Clara Bu­
rierul melo- Căutînd măsura exactă a parte din tehnologii le clai, Duduia Alexandrina,
iin ric ştiri; muncii. noastre, obişnuim schimbăm în fiecare an. Se 'mmm Constanţa Tauscli, Rodica „Eu, eu, eu...“ ¡
ascultâlori- Bocşiţan, Rusalin I.şvitnoni,
in de ştiri; totdeauna să exprimăm re­ poate nota doar că s-au evi­ Aclam Craşovean, Gheorghe
zinul femei- zultatele prin fapte concre­ denţiat unele erbicidc autoh­ FANFARA Enache, Ghcorgbe Munten­
folcloric ; te. Am vrut să aflăm cum tone sau de import. Aducînd SEMICENTENAR.! ii u, precum şi Ion 'fonia şi Eu am vrut cinste şi drep­ \
i ştiri; 11,20 Cornel Schramel. Au par­ tate pentru toată lumea. Eu
radio-tv. ; se materializează acest con­ în discuţie făptui că în plin Fanfara minerilor clin Lo- ticipat directori de aşeză­ m-am zbătut să asigur ordi­ \ Mitroşln, Alexandru Siposz,
ştiri ; 12,05 cret într-un sector de cer- cîmp propriu dc cercetare nea a împlinit, 50 de ani de minte culturale şi operatori \ loan O ost ian, V. Lipan,
folclorului 1 cetaVe agricolă unde greşit existenţă. înfiinţată in anul proiecţionişti y din zona Hu­ nea, legalitatea şi bunul mers­
f Ia 1 Ia ; se putea vedea o cultură de marii mişcări muncitoreşti nedoara. ul treburilor. Poate-s cam rea E. Spanuche şi mulţi,
iTs 20; 16,00 se acreditează, uneori, pă­ bu ruieni de toată frumu­ din Valea Jiului — 1929 — de gură, dar cu lac lotul cu \ j mulţi alţii ca aceştia. Pic- 1
15 Noi crea- rerea că rezultatele nu se seţea, interlocutoarea ne-a fanfara minerilor de la CURSA RAPIDA inimă curată, fură a dori ţ sele executate de ei la un L
dicate Con- pot vedea peste noapte, a- replicat : Lonea a fost cea mai sta­ i înalt grad dc tehnicitate
XII-leu al dică să aşteptării ani şi ani — A, ştiu, este vorba dc tornicii formaţie artistică, do răul cuiva sau a aduce dc-
hnică şi or- pentru a stabili o tehnolo­ aici ce a contribuit — Autobaza (lin Brad a in­ servien unităţii... } şi de calitate sînt expuse \
agricultură ; o specie mai rezistentă de printr-un repertoriu in care trodus, la solicitarea publi­ Şt debilul verbal al femeii ) iu prim plan, însoţite de
io re ; 17,00 gie nouă. buruieni, pe care chiar a- muzica patriotică şi revolu­ cului călător, o cursă ra­ caracteristicile esenţiale
; 17,05 Vreri - — Aşadar, tovarăşe in­ cum le coseşte cineva. ţionară a ocupat locul prim pidă pe traseul Brad — — tânără, scundă, brunetă, cu
tradiţillor — la educarea oamenilor. Deva — Hunedoara — Că­ părul lung, da abanos, lăsat, care l<: dau adevărata va­
Orele serii ; giner Florina Cimpoieriţa, Evident, nu sc aşteaptă Sărbătorirea semicentena­ lău — Haţeg — Petroşani peste spate şi umeri — nu loare. Dar, în prim plan
ii cin tecului aţi avut ca temă de cerce­ ceva spectaculos într-un sin­ rului .a fost un moment de — Clipeai şi retur. Din au­ sînt. expuse totodată, şi u-
pflcxele tim- tare pentru acest an, în ca­ gur an în munca de cer­ aleasă angajare pentru o togara Deva autobuzul conteneşti'.
înţe sonore; drul Staţiunii de cercetare activitate şi mai rodnică, pleacă dimineaţa ia ora 8 Eu... ştiţi... eu... i nete... rebuturi, „operă“ a
) oră ; 23,0» cetare ştiinţifică agricolă. lai mulţi ani î si se întoarce seara la o- — Dar aici sînt acuzaţii } lucrătorilor Cornel (lulea,
•1,00 Buletin şi producţie pomicolă Geoa- Dar ceva concret tot tre­ rele 19,14. ţ Andraş Varga şi Alexan-
)0 Non stop giu, combaterea chimică buie să se vadă şi se aş­ PROCES grave la adresa unei colege, i dru Văman. Din textul în-
a buruienilor din culturile teaptă şi în sectorul pro­ CIN EMATOG R AFIC promovată in f ane ţiu obşteas­ } soţilor se distinge cu cla-
că pe care aţi deţinut-o pină
de rădăcinoasc. ducţiei legumicole. _ ) rítale că. harnicul colectiv
caracterul
unui
Ayîntl
— Prea multe noutăţi schimb Ue experienţă, util nu de mult, iar dc curintl — ţ de aici este hotărît să se
la
în altă funcţie obştească.
n-ar fi de spus, deoarece o N. TlRCOB căminul cultural din Xopli- ^ dispenseze dc asemenea...
ţa a avut loc un interesant, — Sînt reale, dar nu eu
proces cinematografic pe le-am scris. fEu aş fi scris / opere.
mai tare.
a lui Casey \ REDUCEŢI DECIBELII !
atrulen stol Şi din nou din sufletul a-
3AKA : Ora castei femei curge venin. Cu cîtva timp în urmă,
In ritmul Dar oameni competenţi, cu
Al patrulea §y¡i&, i respect pentru realitate şi a- în centrul civic ol munici­
rul) ; PE- Şi s- ■ jjg piului Hunedoara s-a in­
aăr şl liber devăr, cunoscători ai situaţiei, stalat — spre' bucuria co­
: de cruce ypi n aduc argumente clare că cela
Compania W- ■ aşternuta pe hîrtic — şi sem­ piilor — nu pane!, de dis-
e lună <Rc- \ Iracţ.ii, aşa numitul „Lima
II: Frumo.a- nate indescifrabil dc trei ( Parc“. Mu ar fi nimic rău
Nlck Carter mîini. de copil nedus la
(Cultural) ; şcoală — sînt j:aloinnii la a- } în asta, dar parcul este do-
■ împotriva ) lat cu o puternică staţie
sc) ; I.O- dresa unei femei corecte, ( de amplificare, cu ajuto-
■ seriile I-H pregătite, acceptate de între­
ULA : Cum gul colectiv al lucrătorilor de / rul căreia „bombardează“
lăgar (Mun­ la I.C.Ş. Alipientara Deva. \ zilnic, cu muzică, timpa-
ţi ASA: Fia- ţ ncle locuitorilor de dinii-
c) ; urtr- Şi atunci cui foloseşte u- ! ncaţa pînă scara târziu.
trezeşte o ccst EU, EU, EU? Dar „i-
foicmbric) ; I Cum aici locuiesc sute de
şi cerşetor nitna curată“ ? De cc sc a- ţ copii şi foarte mulţi mun-
GURABAll- runcă venin asupra unor oa­ i citări care lucrează in
(Minerul) ; meni oneşti ? Doar pentru a
m în loden ) schimburi, aceştia — ori-
piui ctomi- fi tu „sus“, deşi colectivul nu ) cît dc melomani tir fi'—.
; GEOA- te doreşte ? De ce consumăm ( nu se pot odihni, nici mă-
fără iden- inutil hîrtic şi cerneala ? 7 im­
culturâ) ; ) car în. orele rezervate li-
1 din Istan- pui şi răbdarea unor oameni ? 1 niştii, datorită show-uri-
RAZI: Prie- Su ne mai gîndim... ţ lor muzicale, redate cu in-
mele : CA-
(Ciisa de Instantaneu din grupa mică a grădiniţei nr. C din Lu peni. ! tensitate maximă, prin di-
IA : Pasiu- Foto: GII. OLTEAN U DAN VRlNCEANU J fuzoarele cu pricina. Deşi
II,IA : Ex- ţ au fost rugaţi, atenţionaţi
Egee (Lu-
tl : Tereza, 25 Octombrie-Zioa Armatei r ( să reducă intensitatea so-
(Mimcito- / noră, să respecte orele de
i linişte, lucrătorii „parcu­
Republicii Socialiste România civica -IUI VĂZUT? i
lui dc distracţii“ continuă
: să „se distreze“ cu nervii
1 locuitorilor. Poate că du- ¿
(Urmare din pag. I) In anii construcţiei socia­ face totul pentru a asigura ...Autobuz nou pe traseul raşii nichelaţi de la ia?bi- Í piî acest semnal...
lismului partidul nostru a capacitatea de apărare a pa­ Petroşani-Uricaui. Curat, e- neţi... 1 CINE ŞTIE, \
făurit Armata Republicii So­ triei, pentru dezvoltarea fi 1 SA NE spună.;; |
Vuit pentru La 23 August '1944, dată legant, confortabil. N-are ..Centrul civic al Hune­
brie : Vre- înscrisă cu litere dc aur în cialiste România — scutul întărirea forţelor noastre ar­ nici o lună vechime. Dar doarei noi. Fără nici o c-
îl variabil, de apărare a cuceririlor re­ mate spre a fi în stare, la ^ Activitatea dc prestaţii I
în cursul marea carte a luptei poporu­ în vremea asta scurtă o xagerare, seamănă cu bule­ I . dc servicii pentru popii- 1
vor sem- lui român pentru libertate şi voluţionare ale poporului şi nevoie, să apere cu orice mină dirijată dc un cap i- vardul Magheru al Capita­
slabe sub independenţă naţională, sub a independenţei naţionale. preţ independenţa şi suvera­ responsabil a găsit răgaz să lei. Arhitectură modernă, c- fj laţic s-a dezvoltat mult şi f
iar in zo- Şcoală de educaţie patrioti­ i la llia. Mormăi ar fi ca*
munte la- conducerea Partidului Co­ nitatea ţării, cuceririle socia­ taie două scaune, să rupă leganţă, curăţenie, bun gust. I aceasta să se extindă,B
îre. vintul munist Român, poporul nos­ că a tinerei generaţii, armafa liste ale întregului popor“. trei din obiectele de sprijin Pe aici trece însă şi omul
: t din sec- tru şi-a luat soarta în pro­ este în acelaşi timp o prezen­ însufleţiţi de marile per­ la bară... necivilizat. Aruncă liîrtii, ca­ ^ pentru a satisface cît mai
•.•mperatura ţă activă în întreaga viaţă pete de ţigări, coji dc semin­ t deplin cerinţele populaţiei.
iprinsă în- priile mîini, doborînd dicta­ spective deschise ţării de do­ ...Parcul dendrologic Si- I Aceasta este şi sarcina
e, iar ma- tura militară fascistă şi ală- politică şi economico-socială cumentele Congresului al meria. O minunăţie in faţa ţe, ambalaje de îngheţată
12 grade, turîndu-se cu întregul său a ţării. Nu-i pasă... ţ cooperaţiei. Numai că la
a produce Militînd cu consecvenţa Xll-lca al Partidului Comu­ ochilor. Să tot admiri. ...Autogara Deva. Dotată ăi i llia se întimplă un pro-
b ia sol şi potenţial uman, economic şi nist Român, militarii dc toa­ Lama unui cuţit prăpădit / ccs invers, in loc să se
militar coaliţiei antifasciste. pentru asigurarea păcii şi te gradele sînt hotărîţi să-şi a avut însă tăria să taie dc curînd cu bănci şi laviţe ) înfiinţeze unităţi dc pro-
Armata română, în totalita­ colaborării internaţionale, mobilizeze toate energiile noi, acoperite cu imitaţie, de
ic rece cu partidul şi statul nostru a- în coaja copacilor de pe a- piele. Oameni vin, oameni i filuri noi, se desfiinţează
alocuri va tea sa, a întors armele îm­ pentru îndeplinirea neabătu­ 1 unele din cele existente şi
potriva Germaniei naziste — cordă totodată o atenţie ne­ tă a politicii interne şi ex­ lei cuvinte ce poartă alături pleacă. Zilnic sute şi mii. . care au o mare solicitare.
caz unic. în analele celui slăbită întăririi capacităţii de terne a partidului, pentru în­ ruşine nu laudă : ,.Ady“, Dar cel care rupe, distruge
de-al doilea război moridial. apărare a patriei — cauză şi făptuirea cu dăruiue şi pa­ „Sandy“, .,Any“, „Gygy“, îmbrăcămintea băncilor ce ^ în urmă cu două luni a
După victoria revoluţiei dc operă a întregului popor. siune a misiunilor încredin­ „Rapy“, M Tuţy“... caută aici ?... fost desfiinţai atelierul dc
eliberare socială şi naţională, „Pronunţîndu-ne ferm pentru ...Restaurantul Transil­ ...Cîteva ipostaze, create í¡ reparat şi confecţionat în­
iPRIS armata română, umăr la u- o politicei do destindere, de ţate, pentru realizarea la in­ vania“, din Petrila, a fost dc puţinii inşi, hai să zi­ călţăminte. Toţi meseriaşii
măr cu armata sovietică, a pace, de dezarmare — subli­ dici calitativi superiori a pla­ renovat în întregime. Mai cem, încă necopţi ia cap. O iaveau de lucra berechet.
Acum, cetăţenii din llia şi
luptat cu eroism şi abnegaţie niază tovarăşul NICOLAE nului pregătirii de luptă şi mare dragul .să fii oaspetele singură subliniere. Noi, cc!
;eni din CEAUŞESCU, secretarul ge­ politice, pentru întărirea or­ mulţi şi de treabă, dumnea­ i S . satele din jur trebuie să
» : pentru eliberarea deplină a lui. Grup social curat, în­ ^ bală drumul pină la Deva
teritoriului ţării. în decursul neral al Partidului Comunist dinii şi disciplinei militare, zestrat cu .tot ce arc nevoie voastră stimaţi cititori, nu-i i pentru a-şi repara încăl-
a două luni dc aprige în­ Român, preşedintele Republi­ a capacităţii de‘ luptă, fiind omul civilizat dc astăzi. La vedeţi ? Prindeţi-i dc guler,
1, 6, 8, gata oricînd să apere, împreu­ arătaţi-lc obrazul. De ce să a i i ţa mintea. Atelierul din
cleştări, cotropitorii hitlerişti cii Socialiste România, co­ puţine zile însă, eîteva mîini ţ llia avea cc lucra şi sa-
şi hortişti au fost izgoniţi de mandantul suprem al forţelor nă cu întregul popor, cuceri­ strice, să distrugă ce-i al i
2Ô, 42, 40, şi capete necugetate au rupt i tisfăcea cerinţele cetăţeni
pe întreg teritoriul Româ­ armate —, nu uităm nici un rile revoluţionare, indepen­ nostru. N-au acest drept ! ? lor. Care a fost, raţiuneaI
ri- : .961 149 niei, la 25 octombrie 1944 moment că avem datoria şi denţa şi suveranitatea scum­ suporţii liîrtiei igienice, au i 1 desfiinţării lui ? Cine ştie,|
fiind eliberate oraşele Cărei răspunderea în fala poporu­ pei noastre patrii — Repu­ spart oglinda, au b^it flutu- GIÎ. I. NEGREA
şi Sâtu Mare. lui, a naţiunii noastre, de 'a blica Socialistă România. j să ne spună... ------------------------ J