Page 86 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 86
Pur. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 833 f
¿ A ; - ? r -e ''aî ■-■
ÎS, 00 Telex
16,95
Activitatea político-educativa - Colectivele muncitoreşti din Brad 16,30 Şcoala f
Kmlsiunc
mană
(Urmare din pag. 1) muncă_ promovat de secre- 18,25 Tragerea
integrată în realităţile economice tarii Comitclului orăşenesc 18,35 La volan
de partid Brad.
La începutul convor
—
iarîrc la exploatarea căr birii noastre spuneaţi că a- pentru
auto
— 7 ovarăşe Ioan Dendiu, —: Adunările generale au — Intr-adevăr, acordăm o ză 160 000 tone de minereu bunelui în abataj« fronta cesto succese deosebite de 3«,5« îttoi a« *
aţi fost de curînd reales se inclus în ordinea dc zi ca marţ atenţie acestei stimula extras în plus şi 800 tone de le ; la U.U.M.R. Crişcior sc monstrează şi rezervele care 19,00 Telejurna
cretar al Comitetului de partid punct distinct analizarea pro toare şi importante laturi a cupru în concentrate. După acţionează pentru folosirea există îti unităţile economi
ol minei Deva. Ştim că în blemelor economice. Menţio activităţii politico-educative. sourgerca a aproape 10 luni personalului muncitor conco ce. 19,20 In intim
cadrul minei acţionează o or nez că aceasta nu se face la Pc platoul din faţa minei şi din acest sm s-au extras su mitent la mai multe maşini- — Eără îndoială. Este în greşului
partidului
ganizaţie de partid puternică. modul general. Cele mai ar în sălile de apel avem orga plimentar 9 000 tone dc mi uncîtc, la E.G.C.L. secţiile spiritul nostru, al comuniş
productive s-au organizat
Ce forme şi metode, ce ac zătoare probleme, pe care le nizată propaganda vizuală. nereu şi 76 tone dc cupru. pe tehnologii specifice dc tilor să apreciem realizările, 13,30 La zi în
ţiuni întreprinde comitetul avem dc rezolvat în produc Panouri mobilizatoare cu sis Nu vreau să spun că rezul fabricaţie, ca şi cele de la dar să recunoaştem în mod 19,40 Critica
de partid în munca de pro ţie la un moment dat. sînt temul de întrecere socialistă, tatele frumoase se datorează cooperativa „Moţul“, pen deschis, autocritic că mai consum.
pagandă, politico-cducativă, dezbătute în cadrul adunării, cu sarcinile acestui cincinal şi în totalitate intensei activi tru a asigura o mai bună sînt mari rezerve, neîmpli- 20,10 Film anii
acum în preajma Congresu se adoptă soluţiile cele mai angajamentele sînt „la zi". tăţi politico-educative depuse servire a populaţiei, sporuri niri, lipsuri şi neajunsuri, la" — pr
lui al Xll-lca al partidului, bune şi se repartizează sar Graficele urmăresc şi popu de comitetul dc partid, dc la producţia industrială. pentru a căror rezolvare să ri
pentru mobilizarea colectivu cini concrete pc colective de larizează rezultatele în pro- birourile organizaţiilor dc Comitetul orăşenesc dc acţionăm ferm, permanent. 21,4« Telejurna
lui la realizarea ti depăşirea bază, dar, fără îndoială, a- partid a iniţiat organizarea Eolosirca fondului de timp,
sarcinilor de producţie ? ceasta a contribuit, în mare săptămînală a unor întîlniri a capacităţilor de producţie,
— Este un lucru cert că LA E. M. D E V A măsură, la mobilizarea colec de lucru între secretarii or realizarea ritmică a planu KAPI
activitatea politico-cducativă tivului. ganizaţiilor şi comitetelor lui fizic, sortimental, recu
— atunci cînd este bine fă — Sîntein convinşi că a- dc partid şi conducerile u- perarea restanţelor la in
cută, cînd în arsenalul ei sînt ceste rezultate se datorează nităţilor economice. Sc fac vestiţii sînt probleme pentru BUCUREŞTI
cuprinse cele mai eficiente în mare măsură faptului că analize concrete a modului care nu s-au găsit toate so rtioprograimtl
mijloace de influenţare a oa membri dc partid. Ei răspund ducţia fizică pc sectoare, bri harnicul colectiv, însufleţit de îndeplinire a sarcinilor luţiile. Radiojurnal ;
menilor muncii — contribuie în faţa organizaţiei dc rezol găzi etc. Mai avem panouri de atmosfera efervescentă şi săptămînii trecute, se sta — Anul 19S0, \ viitorul presei ; 8,10 C
diilor; 9,00 Bc
decisiv la mobilizarea mâneri varea lor. în acest fel orga cu fruntaşi în muncă, şi, bine stimulatoare creată de Con bilesc cele pentru săptămî- cincinal pun şi în faţa oa 9.05 Răspunde
înţeles, gazeta de perete „Mi menilor muncii din Brad lor; 10,00 Bul
lor, maiştrilor, inginerilor, la nizaţia de partid, fiecare co gresul al Xll-lca al partidu na următoare, sc întăreşte
realizarea sarcinilor economi munist este permanent inte nerul“ şi gazeta satirică lui, s-a mobilizat în muncă, întrajutorarea, cooperarea sarcini sporite, mobilizatoa 10.05 Atlas fo
si
ştiinţa
via
„Sfredeliri“ care are un ma re. Dar tradiţia succeselor
ce. Noi am căutat să împle grat şi răspunde nemijlocit acţionînd pe toate căile pen între unităţi. S-a acordat nient folk; 11
rc ..„cces printre mineri. A muncitoreşti se impune a 12,00 Bu
tim cît mai bine numeroasele dc bunul mers al producţiei, tru realizarea şi depăşirea întreaga atenţie activităţii . - 3 Din com
forme ale acestei activităţi, în acelaşi timp, pentru ca în fost actualizată întreaga pro sarcinilor economice. Ce ac de cercetare ştiinţifică, a- fi continuată, întărită... lui nostru; 1
acţionînd concomitent pe toa treg colectivul să cunoască pagandă vizuală, în lumina ţiuni legate de importantul nuaî organizîndu-sc expozi — Intr-adevăr, în faţa fanfarei; llî.ot
sarcinilor izvorîtc din docu noastră stau cerinţe deose 3 ; 15,00 Siuiii
te fronturile muncii politice sarcinile ce le avem pe linie eveniment din viaţa partidu ţii ai realizările dobîndite Radiojurnal;
mentele Congresului al Xll- bite. Pentru a le finaliza, la
şi educative (propagandă vi-' economică am intensificat lca. lui. şi poporului nostru mai în principalele sectoare de I.M. Barza vor fi puse în nate economi
zuală stimulatoare şi la obi munca de la om la om.. Subli — După cum sublinia se preconizaţi în următoarea activitate, expoziţii care exploatare noi zăcăminte de gfirul române
ect ; intensificarea muncii dc niez că alături de activitatea cretarul general al partidului perioadă ? demonstrau sporurile obţi minereuri complexe ; mina nil; 17,00 Bul
la om la om ; învăţămînt po- depusă de membrii celor G la Consfătuirea de lucru de — în cinstea Congresului nute, prilejuiau stabilirea Ţebca va da peste 1 milion 17,03 Drag rfu-
litico-kleologic bine organizat colective ale muncii politice al Xll-lca, colectivul minei unor noi căi de acţiune vii doinesc; 17,20
la C.C. al P.C.R. din 5—7 toare. tone de cărbune din stratul 17,50 Balada i
şi temeinic pregătit etc.) în de la om la om, rezultate septembrie a.c. activitatea or Deva a declarat perioada A ; la U.U.M.R. Crişcior va ce; 18,00 Orc
direcţia întăririi disciplinei bune obţinem şi în discuţiile 10—20 noiembrie „Decadă Membrii biroului comite
ganizaţiilor de partid, a co tului orăşenesc dc partid, creşte producţia de utilaj Interpreţi ai ci
de producţie, a realizării zil pe care Ic purtăm în cadrul muniştilor trebuie apreciată record în producţie“. Dc a- cei ai consiliului de control minier ; cooperaţia meşte Iar; 20,15 Ane
nice a sarcinilor economice în iniţiativei „De vorbă cu orta după modul în care colecti scmcnca, am intensificat în muncitoresc! sînt repartizaţi şugărească, secţiile dc mo că; 20,45 Cat
fiecare loc de muncă. cii“ — iniţiativă deja tradi vul îşi realizează sarcinile e- treaga activitate politico-idco- pe unităţi economice, în bilă şi umbrele îşi vor di 22,00 O zi im
— Mai concret, tovarăşe ţională aici la noi. conomice. Ce rezultate a ob logică, raportînd-o direct la drumă, sprijină şi acţionea versifica producţia. Există Bijuterii niuzi
secretar, cum au acţionat co sarcinile care ne stau în fa ză asupra problemelor care o atmosferă angajantă, de Non stop mi
— După cile am putut ob ţinut colectivul minei Deva
mitetul dc partid, birourile' de la începutul acestui cin ţă, sarcini reieşite din docu sc ridică în unităţile dc ca lucru la Brad, în care or TIMIŞOARA
organizaţiilor de bază în fie serva, propaganda vizuală cinal ? mentele Congresului al XII- re răspund. Adică, s-a sta ganizaţiile de partid, comu limba români
este la loc de cinste la mina radio; 18,30
care din aceste „sectoare“ a- — Pe primii 3 ani ai cin îea. Dorim ca la deschiderea tornicit un stil de muncă' niştii, toţi oamenii muncii li esc; 19,00 IV
mintite şi cu CC eficienţă ? Deva... cinalului, colectivul raportea- lucrărilor marelui forum al operativ, lucrativ, dc a rC- isînt puternic implicaţi, ac 10,30 Revista
zolva problemele acolo jos, ţionează cu răspundere, în politică; 19,43
comuniştilor să raportăm noi do muncă.
în unităţi, de fapt acolo cunoştinţă de cauză în toate
succese în muncă.
unde se ridica, nicidecum domeniile, la fiecare loc dc
MIRCEA LEPADATU în şedinţe. Este un stil de muncă.
€1NE
im OAMENI Al MUNCII 01 JUDEŢUL ■EBQăÎA i '
deva : Un
(Patria); A!
HUN
(Arta); (l'lacăr.
GLOBALAn Să înfîmpinăm cu realizări deosebite în zero (Art;
muzicii
siol (Constri
;.‘i>ŞANI ;
toate domeniile de activitate măreţul eveni (Unirea) ; 1
(7
IMBUIA a 7-a sub cli
Noiembri
ment din viaţa partidului şi a poporului nostru. publica); LU
sa şi bestia
superdeteetii
Pasienţa
A dUDETULUI CQN6RESUL AL XII-LEA AL PARTIDULUI VULCAN:
ploaie (Mur
NEA: Ulttn
COMUNIST ROMÂN- morţii (Mine
Cum se hrâi
(Muncitoresc
COMHESUL ÎNTREGULUI POPOR! Fiara (Mum
CÂNI:' Ultin
J iembrie); I-II c
seriile
ORAŞT1E ; l
(Patria) ; P
Din Planul-directivă de dezvoltare economico-sociala a judeţului Hunedoara in profil noului (Flai
teritorial in perioada 1981— 1985. te activitatea consiliilor populare GIU-BA1: Ir
(Casa dc eu
Expresul de
Angajament anual stat privind livrările dc carne fără a niai aştepta să vină iar); BEA i
Munca-izvor de bunăstare îndeplinit şi lapte, fruntaşi pe comuna alţii să Ic facă construcţiile Teodoroiu; c
regăsită
de care au nevoie. Ritmul de
Gcoagiu sînt deputaţii şi ce
tăţenii din satele Bozcş şi lucru la construcţia edificiului (Casa de c
Locuitorii comunei Toteşti RIA: Via.ja
Renghet. Aşa de exemplu, amintit nu se ridică însă la
In imediata apropiere a ce graimilui-Directivă de creşte mine din gospodărie la fon întîmpină Congresul al X.1I- locuitorii din Bozeş, în frunte nivelul cerut. Acum s-au în (Mureşul); 1‘
tăţii dacice Piatra Roşie sc re a nivelului de trai în peri dul de stat cinci oi, opt miei, lea al partidului cu realizări cu deputaţii Simion Rusu şi cheiat în cea mai mare parte împreună (I
afla un sat de munte — oada 1981—1985 şi de ridica 700 litri lapte de vacă, 75 kg de seamă şi în domeniul edi- Iosif Curuţ, au livrat mai lucrările agricole, aşa că este LIUC: Zbor
Alun. în ciuda vitregiei re a calităţii vieţii. Pentru lină, iar pînă mai încolo, în litar-gospodăresc. Mobilizaţi mult dc 25 tone de carne şi necesar şi posibil să fie con rui) ; CîHELf
pămîntului, oamenii locului noi, ţăranii cu gospodării in toamnă, mai livrăm un viţel de organizaţiile săteşti ale peste 40 000 1 lapte, iar cei centrate forţe suficiente pen tc voi purăs'
au găsit o soluţie. Cresc ani dividuale, se prevede o creş şi un porc. Vedeţi dumnea F.U.S. şi acţionînd împreună din Renghet, urmînd exemplul tru finalizarea construcţiei I
male. Le livrează apoi la fon tere de 23 la sută a venitu voastră, partidul şi statul se cu deputaţii, locuitorii din deputatului Ştefan Iosif, al într-un termen cît mai scurt.
dul centralizat al statului. Cu rilor. Are grijă partidul şi îngrijesc de bunăstarea noas toate satele au participat în crescătorilor dc animale frun
ce cîştigă din această activi de noi. Totdeauna ne-a aju tră. Nici noi nu stăm cu bra mod activ la realizarea obi taşi Petru Gheorgliiu, Petru Succesele
tate ei aşează de fiecare dată tat. Şi acum, după cum se ţele încrucişate. Muncim. Că ectivelor şi lucrărilor dc gos Moţa şi Petru Popa — au mecanizatorilor
cîte o „piatră“ la temelia bu vede, ne ajută în continuare, sîntem cu toţii interesaţi să podărire şi înfrumuseţare pre predat la fondul de stat peste Timpul )
năstării lor. Prin sat, vezi nu în primul rînd, preţurile pen muncim mai bine, să avem văzute a fi realizate în acest 40 tone de carne şi aproape In cadrul comunei Toteşti ziua de 20 c
meroase case noi sau reno tru produsele agricole ce le mai mult. an în întrecerea dintre con 40 000 1 lapte. îşi desfăşoară activitatea şi o me rece şi
cerul mai m
vate... contractăm sînt avantajoase. Am notat cele relatate de siliile - populare. Angajarea staţiune de mecanizare a a- tea şl dimi
— Toate au lumină electri Apoi, pentru zonele necoope- Ioan Momi.' Ca el gîndesc responsabilă a cetăţenilor, în regie proprie grieulturii, unitate care are o noros ziua.
dii
moderat
că. Sătenii" noştri şi-au cum rativizate se asigură seminţe, mulţi în satele de sub Piatra munca plină dc dăruire s-a pondere însemnată în planul die. Terapi
părat aparate de radio, tele material săditor, reproducători Roşie, din alte zone. Nichifor concretizat în îndeplinirea şi în comuna Brănişca se află economic al comunei. Colec va fi cuprlr
vizoare, maşini de spălat. de valoare, cereale care la Toncea din Ursici, Cornel depăşirea angajamentului a- în construcţie un edificiu ca tivul S.M.A., sprijinit de —1 grad. i:
între 5 şl ]
Şi-au „tras“ apa în casă... noi în zonă nu se cultivă. Şi Grecu din Luncani, Vasile nual. Astfel, faţă 'de im vo re la parter arc amplasat o- locală dir
Băluşe din Alun. lum dc lucrări în valoare de consiliul popular, a dovedit
completează Ioan Monu — în plus, sîntem beneficiarii Toţi au afirmat că singu ficiu! poştal, la primul etaj multă hărnicie şi răspundere produce bru
sol.
un ţăran cu gospodărie indi Legii nr. 5 din 1977. Numai rul izvor de bunăstare rămî- 618 000 Ici s-au realizat dispensarul medical uman, iar în realizarea sarcinilor dc
viduală de prin partea locului. la mine în familie sînt patru ne munca. Prin munca lor, ei 640 000 lei, revenind cîte 285 la etajul al doilea locuinţa plan prin executarea la timp La munte,
— Cu alte cuvinte, s-au membri cuprinşi în sistemul contribuie la îmbunătăţirea a- lei/locuitor. pentru medic. Construcţia a- şi de calitate a lucrărilor din cerul senin
petrecut mari’'schimbări şi în de pensii şi asigurări sociale provizionării cu produse ali cestui obiectiv — lucrare ca agricultură începînd cu pre mineaţa şi
după-amiâzi
viaţa dumneavoastră, a ţără potrivit acestei legi. mentare a populaţiei. Munca Fruntaşii comunei re a ajuns la acoperiş — sc gătirea terenului, semănat, posibile av<
nimii din zonele necoopcrati- — Şi cam cît cîştigaţi dum lor, dc fapt, este răspunsul îa contractări face în regie proprie de către întreţinerea culturilor şi re re. Vînt mc
sificăr!
vizate. neavoastră într-un an ? dat grijii permanente pe care şi livrări consiliul popular cu meseria coltat. Astfel, s-a reuşit să 40—00 lîffl/c t
— Mari de tot. Şi s-or mai — Păi, să tot fie vreo le-o poartă partidul şi statul şii locali. Este o iniţiativă se realizeze în 9 luni venituri
petrece. Am luat cunoştinţă 18—20 de mii Ici. Numai a- nostru. în onorarea obligaţiilor bună, care trebuie să fie a- de 4 442 000 lei, cu mult su
«Ic prevederile proiectului Pro- nul acesta am livrat dc la DORIN CORPADE contractuale la fondul dc plicată dc toate primăriile, perioare celor planificate.