Page 93 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 93
ANUL XXXI x
NR. « 83 ;>
DUMINICA,
28 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
M E S A J U L ; Să Cfoag^esul al ■ j&X-leâ al pagtMului
. : .eu. sarcinii© liîdeplimte la toţi indicatorii -
adresat de tovarăşul liCOUE CEAUŞESCU ţărănimii . ----- -.-•„.►».-y----------- ---------- ---------- ---------- -------------------- ---------- ---------- ----------
cooperatiste, lucrătorilor din întreprinderile agricole
In zilele decadei record—succese remarcabile
de stat, mecanizatorilor şi specialiştilor, tuturor
SPOKUHI
oamenilor muncii din agricultură cu prilejul Zilei Recoltei ÎNSEMNATE tuoasc înregistrate în ma
pe
In
joritatea
abatajelor.
rioada decadei recordurilor
DE PRODUCŢIE
Dragi tovarăşi, 19 5oo ooo—2o ooo ooo tone — superioară în producţie care a fost or
celei obţinute anul trecut. îndeosebi, avem ganizată aici, sarcinile dc
(iu prilejul sărbătoririi „Zilei recoltei*' do- rezultate bune la porumb — unde s-a obţi La furnale, la turnătorii, plan. au fost depăşite zilnic
Tcsr. ca în numele Comitetului Central al nut cea mai mare producţie din istoria ţării Ia toate locurile de muncă, cu 60 pînă la 200 tone căr
Partidului Comunist Român, al Consiliului —, la plante tehnice, legume, fructe .şi stru siderurgiştii dc la Calau bune. Producţia suplimenta
de Stat şi al guvernului, precum şi în nume guri. De asemenea, în zootehnie s-au obţinut muncesc cu abnegaţie şi dă ră rcaliz.ală în această lună
le meu personal, să adrese/ Inimicei noastre ruire pentru a obţine succe
sporuri însemnate la producţia de carne şi se dc prestigiu, pc care le se ridică la peste 1 300 to
ţărănimi, lucrătorilor diin întreprinderile agri ne cărbune Ia sectorul V şi
cole de stat, mecanizatorilor şi specialiştilor alte produse. Producţia agricolă realizată în închină Congresului al XI f- congb&ésúb. 1 200 tone la sectorul IV.
acest an ne dă posibilitatea să asigurăm a-
lea al partidului nostru. în
agricoli, tuturor oamenilor muncii din agri provizionarea în bune condiţii a populaţiei cu Dc menţionat faptul că rea
cultură, cele mai calde felicitări împreună cu zilele scurse din decada re lizările din această perioa
urarea de noi şi tot mai mari succese în produse agroalimentarc, satisfacerea necesită cord, furnaliştii raportează dă corespund mediei zil
i activitatea viitoare. ţilor de materii prime agricole ale econo un plus de 2 928 tone la nice a sarcinilor prevăzute
miei naţionale, precum şi uncie disponibili fontă, 245 tone maşini şi u-
, „Ziua recoltei" — pe care in acest an o pentru 19S0.
tăţi pentru export. tilajc pentru turnare şi 98
sărbătorim prin muncă, prin intensificarea tone cilindri pentru lami m.p. dale mozaicatc, 1 380 In fruntea realizărilor se
eforturilor pentru încheierea cit mai grabni Doresc să remarc îndeosebi rezultatele bu nor. m.p. placaj de marmură, situează brigăzile conduse
că a tuturor lucrărilor campaniei agricole de ne obţinute de judeţele Vrancea, Argeş, Pra 152 tone mozaic granulat, de Ion Prisăcan, Nicolac
toamnă — prilejuieşte trecerea in revistă a hova, care se situează pe locuri fruntaşe in peste 2 200 bucăţi corpuri Bokor, Robu Sava, Alexan
întrecerea pentru recolte bogate din acest au RITMURILE ZILNICE dru Vercş, Nemeş l'rancisc.
activităţii desfăşurate în acest an în agricul abrazive. Ifi mod deosebit
tură, a rezultatelor obţinute de oamenii mun şi să le felicit călduros pentru realizările lor. LA ÎNALTE COTE se evidenţiază în muncă MAI MULT CIMENT
cii de la sate. Se poale aprecia că, deşi con Folosesc de asemenea acest prilej pentru lormaţiile conduse dc maiş ŞANTIERELOR PATRIEI
diţiile climatice nu au fost din cele mai fa a felicita din toată inima clasa noastră mun Lucrătorii din cadrul în trii Abel Murcşan, Savin Sti
vorabile, recoltele obţinute in acest an sînt citoare — clasa conducătoare a societăţii —. treprinderii „Marmura“ Si- va şi echipa, lui Vaier Da Redresarea îmbucurătoa
bune. După datele pe care le avem, se esti meria dau noi dimensiuni ra dc la atelierul placaje. re a producţiei, sporirea a-
mează ca recolta de cereale să însumeze (Continuare în pag. a 4-a) sporurilor dc producţie în ccsteia dc la o zi la alta —
decada recordurilor. Aici MEDIA ZILNICA -r iată caracteristicile zilelor
se realizează zilnic peste decadei record la l.L. De
LA NIVELUL
HSCOIAE CEAUŞESCU sarcinile de plan în medic SARCINILOR DIN 1980 va. 400 tone, 400 tone, 800
90 m.p. dale mozaicale, tone ciment obţinut supli
Secretar general ai Partidului Comunist Român ■ 02 m.p. placaj dc marmură Mobilizîndu-sc activ în mentar (peste planul rea
şi peste 7 tone dc mozaic munca dc sporire a pro şezat) este ritmul succese
preşedintele granulat. în asemenea rit ducţiei, minerii de la LM. lor înregistrate în ultimele
muri, de la începutul anu Aninoasa întîmpină Con trei zile dc comunişti. de
lui şi pînă în prezent s-a gresul al Xll-lea- al parti întregul colectiv dc cinicn-
Republicii Socialiste România realizat suplimentar 2082 dului cu realizări meri-. tişţi.
t MUNCITORI, IMERI 81 j
l TEHNICIENI ii INDUSTRIA |
j JUDEŢULUI HUNEDOARA! ¡j
{ Să facem din aotivităţiSe noas-¡
j tre dedicate Congresului al Xll-lea Í
I al Partidului Comunist Român un act \
ijde înaltă îndatorire şl răspundere^
apolitică, patriotică şi cetăţenească li Dispimind de o moderna bază tohnico-materiala, pc
judeţului nostru obţin an de an producţii sporite la hectar.
Proiestan|i, constructori, montori, furnizori de utilaje, beneficiar
I
Lecţia
^mmepawtssæ^msisiixant
mCIííí Cînd va produce secţia de pane
de istorie
7 cbea -— leagăn de isto mari de la I. M. C. Deva?
rie al românilor. Din 35 „Ziua Armatei“, să se trans
de piepturi dc preşcolari se forme intr-o vie şi emoţio
ittalfă — tremurătoare şi nantă lecţie de istorie a Ce spune sc prevăd tehnologii moder
cristalină, inmnind dimi neamului. Şansă creată de ® Secţia dc panouri mari de la I.M.C. Deva trebuia să ne de execuţie a prefabrica
neaţa sticloasă, de octom Comitetul orăşenesc de beneficiarul ? intre în producţie, cu prima capacitate, in aprilie a.c., iar telor'cu un consum redus de
brie— o melodic scumpă partid Brad şi de ‘fonder cu a doua, în august a.c. ® Ce înseamnă iutrarea în pro combustibili şt energie, cu
oamenilor de pe aceste me Dragoşa, tare văzindu-i Un scurt intervin cu tova ducţie a acestei secţii? 65 000 metri eubi dc panouri mari conveiere care vor asigura tui
leaguri : Marşul Ini lanat. strinşi la morminlul laticti- răşul Olimpiu Matei, ingine anual ® 15 000 mc diverse prefabricate industriale, care nivel jnalt dc finisaj, realiz.a-
35 dc copii, slringind la lui, a ven •it. într-un SU- rul şef al întreprinderii : acum nu sînt livrate la nivelul cerinţelor. rea unor clemente spaţiale de
piept buchete de [lori. în fler să le p ove: il casca fap- în - - După cum poale ştiţi, construcţii, îndeosebi a băilor
I.M.C.
septembrie,
luna
7. crîmfteie
conjoară mormhitnl ,.Crăi- lele Crut•for II ht în unităţi restanţiere care vor fi finisate în între
şornlni munţilor“ şi ascul din istmia românilor clV j)C Deva a realizat sarcinile pe prindere.
tă eu snflrtal la gură. pe acestIr plaiuri. primit 4 ani ai cincinalului,
septuagenarul 'fonder Dru- Si este bine, este m ¡mi ceea ce înseamnă o depăşire Constructorii : Condi-
a
planurilor
anuale
149
cit
goşti, ale cărui vorbe mol nat că hi c/cectslü tară. au-
come deapănă cuierul unei menii mari, oamenii ocu milioane lei la producţia glo diţii sînt, angajamente
poveşti adevărate despre is paţi cu problemele relaţii bală. cu 160 milioane lei Ia de asemenea. Dar
prăvile unui bărbat frumos îşi rup o fărîfuă din timpul producţia marfă .şi cu 46 00(1
şi drept, inindru şi însetat lor, destinat, treburilor ob- mc Ia producţia fizică de pre nătate, modernizarea tehnolo teriale dc construcţii ale bc- fermitate în materia
de libertate, pentru neamul Şlei. pentru a transforma o fabricate. giilor, o ofganizare intr-ade- ncliciarilor din judeţele Me lizarea lor ?
-— Dar cum asiguraţi sta
românesc... acţiune a copiilor mlr-o a- tutul de unitate model pe e- var superioară a producţiei şi hedinţi. Caraş-Severin, Alba,
Mic ii eroi ni acestor rin- devărată lecţie de istorie, ooiioipic, cit şi cerinţele bene a muncii. S-a elaborat în a- ba chiar şi din unele şantie l’iactic, constructorul
cest sens un program de mă
duri — „şomii patriei“ din de patriotism, i.er.lie pe. ficiarilor dc materiale de con suri, cn o. primă etapă în a- re din judeţul nostru. cate îşi are partea sa de vină
grupa marc: a căminului ttr. care, sintem siguri, copiii strucţii ? cesf an, cu a doua în 1980 — Ce loc ocupă iu acest iu iutiizietilt: înregistrate - a
7. din Deva (educatoare. de azi, di/ori ai României —• Ca Unitate model pe o- ■şi a treia in cincinalul 1981 - program noua secţie dc pa
Nicofcta David şi Stela le dc mîine, n-o vor uita nici conotnic avem obligaţia să a- 198.). Este adevărat că în si nouri mari, care trebuia să L MÎRZA
lea) ■— au avui şansa t a ac odată. sigurăn; o productivitate la tuaţia actuală, deşi ne reali intre in funcţie încă din a- s. ioNEseu
prilic—august,
ţiunea lor. prilej uită de MIRCEA LKPADATU nivel superior, comparabilă cu zăm pe total planul, nu sa- ntt r gata ? dar nici acum GH. I. NEGREA
alic unităţi dc viri .din străi tislacem unele cerinţe dc ma — Un loc important. Aici (Continuare în pag. a 3-a)