Page 94 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 94
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 835 ţ
Pag. 2
Schimb de experienţă
CONGRESUL PART!BI!LBI — CaNGRESÜL iNTREGOLBI ELFII eJ'ELE
fix*:
t. eu lucrători
DUM
Oamenii muncii din unită reflecţie în vederea recuperă lor cincinalului 1981—1985, din cadrul cooperativei noas din domeniul forestier 28 ocr.
ţile cooperaţiei meşteşugăreşti rii restanţelor. în acest scop care cresc cu 74 la sută, tre au fost în schimb de ex 8,45 Gimnast
Iiu
„Moţul“ din Brad, alături de a fost întocmit un plan de ne-am propus o seamă de o- perienţă. In lumina marilor cerinţe 1c 4 referate prezentate : 9,no Tot ina
întregul nostru popor, au pri măsuri cu obiective şi sarcini biective la care am să mă re în centrul preocupărilor pe care le pun documentele „Concentrarea mijloacelor me 9,25 Şoimii
mit cu deplină satisfacţie pro precise, cunoscut fiind faptul fer în continuare. Astfel, conducerii cooperativei va sta celui de al XII-lea Congres canizate şi a forţei de mun 9,35 Film sei
pii : Pe?
iectul Programului-directivă de că principalele cauze care au ne-am gîndit să extindem sec şi problema înnoirii produse al partidului în faţa lucră că“, „Perfecţionarea activită viii Bal£
creştere a nivelului de trai în determinat această rămînere ţia de argăsitorie deoarece a- lor ce se execută, reproiecta- torilor din domeniul fores ţii de proiectare tehnologică“, pisod)
perioada 1981—1985 şi de în urmă constau în lipsurile ceastă activitate nu face faţă rea acestora pentru a le atri tier, organizaţia de partid, „Sarcinile ce revin sectorului 10.00 Viaţa sa
tîmpinar
ridicare a calităţii vieţii, care ce se manifestă încă în acri nevoilor populaţiei. în acest bui proprietăţi cît mai func comitetul sindicatului şi con de exploatare din documen XII-lea
constituie o nouă şi convin ţionale şi la preţuri accesi siliul oamenilor muncii din tele de partid“, „Avantajele partidul!
gătoare dovadă a grijii per bile. Prin colectivele de crea cadrul I.F.E.T. Deva au or utilizării concentrate a mij 11,45 Bucuriili
manente pe care conducerea ţie vom lărgi gama modelelor ganizat un util schimb de loacelor de producţie“. Cei 12.30 De slraj
13.00 Telex
partidului nostru, secretarul Prestările ie servicii Işi vor de încălţăminte, mobilă, pro experienţă pe Ierna : „Con peste 120 de participanţi au 13,15 Cintece
său general o manifestă pen duse din metal, artizanat etc. centrarea mijloacelor meca făcut, totodată, o vizită de 13.30 Desene
tru ridicarea continuă a bu Conducerea cooperativei, fie nizate şi a forţei de muncă documentare în perimetrul stan tanc
din filim
năstării materiale şi spiri speri contribuţia ia care membru cooperator este în scopul îmbunătăţirii acti parchetului model de la Zei- şoară r<
tuale a poporului. Volumul hotărît să facă tot ce este vităţii de exploatare şi valo cani. 1G,00 Turcia -
de la Te
prestărilor de servicii va creş posibil pentru a întîmpina rificare a lemnului“. Au par Concluziile desprinse din că
te de la 48,3 miliarde lei în Congresul al XH-lea al parti ticipat directorii de unităţi cadrul acestei acţiuni cu un 16,20 Fotbal-m
1980 la 74,6 miliarde lei în creşterea nivelului de trai dului cu sarcinile de plan din judeţ, şefii de sectoare şi profund caracter practic se 17,55 Film sei
1985, înregistrînd un spor de realizate la toţi indicatorii şi secţii, ingineri şi tehnicieni dovedesc deosebit de utile rul“. Ep
54,3 la sută. a angajamentelor asumate în cu probleme de mecanizare, pentru activitatea colectivelor 18.40 Micul ec
mici
muncitori specialişti, repre
Cooperativa „Moţul“ Brad vitatea unităţilor. Nu a exis scop vom creşte numărul de întrecerea socialistă, să asigu din cadrul I.F.E.T. Deva, o- 19.00 Tetejur/i;
a realizat în perioada celor tat suficientă preocupare pen cooperatori calificaţi la locul re condiţiile necesare realiză zentanţi ai Inspectoratului rientată ferm pe calea intro 19,25 Permane
rire a R
nouă luni care au trecut din tru diversificarea prestărilor de muncă şi vom amenaja o rii sarcinilor ce ne revin din silvic judeţean. ducerii tehnologiilor moder 10,10 Film ari
acest an un volum de pres de servicii, uneori s-au execu uscătorie pe bază de curenţi măreţul Program-directivă de Dezbaterile din cadrul ne de luciu, în scopul creş banks“,
studiouri
tări în plus, faţă de aceeaşi tat lucrări de calitate neco de. aer cald. creştere a nivelului de trai şi schimbului de experienţă, ale terii productivităţii muncii şi 21.40 Telejum;
perioadă a anului 1978, de respunzătoare, produsele noas în vederea creşterii produc de ridicare continuă a cali cărui lucrări s-au desfăşurat Sport.
847 mii lei. Prevederile pla tre nu au corespuns întotdeau tivităţii muncii la secţia con tăţii vieţii, în perioada 1981— la Sarmizegetusa, au urmat a ritmului de exploatare a
nului cumulat pe 9 luni nu na exigenţelor populaţiei. Iată fecţii comandă am organizat 1985. problematica ridicată în ce- masei lemnoase. LUNI, 29 i
au fost însă realizate decît în de ce, pentru îndeplinirea in lucrul pe echipe generalizînd C-'TIN OPRIŞA
proporţie de 70,4 la sută. A- tegrală a sarcinilor anilor 1979 experienţa înaintată a unor vicepreşedinte IC,00 Emisiune
maghiari
ceastă situaţie a dat prilej de şi 1980 'şi crearea condiţiilor cooperative din municipiul al Cooperativei „Moţul“ 18,50 1001 de
în vederea înfăptuirii sarcini- Cluj-Napoca, unde tehnicienii Brad Aydîentâ coSectSvâ 19,00 Telejurn
19.20 Ţara ini
hă Conj
în seara zilei de 25 oc familiale. Au fost aborda lui
Prezenţe tombrie 1979, forestierii de te, de asemenea, unele 20.20 Cadran
20,40 Roman
(Bo-
Valea
pe
Luncanilor
politicii
ale
probleme
in
din Mog
şorod), au fost gazdele u- ternaţionale a partidului şi 21,35 Telejurn
hunedorene nei interesante acţiuni po statului nostru.
litice : audienţa colectivă, La reuşita audienţei co
secţia
de
te EHEI ’70 organizată de Comitetului lective şi-au adus contri :|£ad
a
propagandă
buţia tovarăşii: ing. Gheor-
judeţean de partid, împreu
ghe Oivas, director ia BUCUREŞT
La recentul „EREN ’79, nă cu comitetul sindicatu I.F.E.T. Deva, Cornel O- diojurnal; 7,3
în pavilionul Ministerului lui de la I.F.E.T. Deva. prescu, consilier juridic sei ; 8,00 î
Transporturilor şi Teleco Celor prezenţi li s-a răs principal la Direcţia jude satelor ; 9,30
nical ; 12,00 E
municaţiilor vizitatorii se puns la întrebări privind : ţeană pentru probleme de toţi; 13,00 Ra
opreau îndelung la standul sarcinile ce revin forestie muncă şi ocrotiri sociale, Unda veselă ;
Centralei Mecanice de rilor din Directivele Con Gheorghe Cicoş, şeful com componistic;
14,45 Vocile d
Material Rulant unde fi gresului al XII-lea al partimentului C.T.C. la ţonctei; 15,00
gura invenţia „Instalaţie P.C.R. ; măsurile lu^te de IJCOOP Deva, Gheorghe naţiior; 16,00
pentru încărcarea chereste IJCOOP Deva pentru mai Igna, procuror la Procura 17.00 Concert
populară; 17
lei pe, autocamioane“, a- buna aprovizionare cu ali tura locală Hunedoara. melodii de
parţinînd întreprinderii de 18,30 Muzici..
mente ; pensionarea, con
material rulant din Simc- cedii de odihnă, retribui IONEL CODREANU 20.00 Radioju d
înregistrări
ria. Autorul ingenioasei rea, desfacerea contractu activist al Comitetului Iară ; 20,30
instalaţii este tehnicianul lui de muncă, obligaţiile judeţean de partid diilor; 21,14 *
Victor Mihăilescu din ca ţla vocală 5
semnări ; 21,:
drul colectivului de pro Ioana Radu
r m *■» a mmm a i r a mmtm # j ’ * mmm a t
iectări. Prezentată sub for ’ A .ttnam a . jurnal; 22,1
mă de machetă, lucrarea sportiv; 22,30
reprezintă o premieră pe A Z I - Z I U A R E C O L T E I 24.00 Buletin
Non stoi
5.00
plan mondial — rezolvă turn.
încărcarea şi descărcarea
pe autocamioane a cheres
telei în mod automat fără Pe ogoare acîiyitaie intensa C I N E
efort fizic uman, şi într-un
termen extrem de scurt, BOB Cil BOB
3—5 minute. De asemenea, Sa finalizarea lucrărilor agricofe DEVA : Un
(Patria); Al
Ziua de azi, cînd în în rea sporirii producţiei vege marfă. în privinţa livrării (Arta); HUN)
Creaţia treaga ţară este sărbătorită tale şi animaliere. Subordonînd produselor la fondul de stat se mi\/L. zero (Flacărt
r ;zlcil (Arta
munca lucrătorilor de pe o- întreaga activitate politico- merită relevate şi rezultatele stol (Constru
tehnico-ştiinţiiică goare, prilejuieşte un mo educativă înfăptuirii indica obţinute de colectivul de oa l intr-un cartier al Hune- cîteva dintre cele mai am- ţ TROŞANI;
de masă ment de bilanţ al rezultate torilor de plan şi a angaja meni ai muncii de la Asocia i doarei se face agricultură, biţioase cooperatoare. Băr-1 (Unirea) ; F:
(7
Noiembrie
lor înregistrate în realizarea mentelor asumate în întrece ţia economică de creştere şi I Pe acolo, de sub balcoane- baţi avem la sectorul de \ a 7-a sub cla
obiectivelor stabilite de rea socialistă, organizaţiile de îngrăşare a taurinelor Orăş- 1 le blocurilor „ţişnesc“ dea- mecanizare. Oameni destoi- 1 publica); LUI
partid privind dezvoltarea t lurile Suiturilor, dealuri pe nici. Mi-ar trebui o zi ca să ţ sa şi bestia ■
instalaţia poate fi genera partid de la sate şi consiliile tic şi întreprinderea de stat superdetectiv
tivă în agricultură, între intensă şi modernizarea agri unice agroindustriale au reu pentru creşterea şi îngrăşa- ) care buiturenii s-au încăpă- număr de cîte ori pe Cor- t Expresul de
culturii, creşterea aportului ţ ţi nat să le facă mănoase, nel Bande, Gherghely La- I citorcsc); VU:
prinderi forestiere, în ma şit să mobilizeze lucrătorii rea porcinelor din aceeaşi
acestei ramuri de bază a e- ( De la nici cincizeci de dislau şi Gheorghe Tcletin ţ cător în plo
nipularea şi manevrarea ogoarelor hunedorene la e- localitate. resc) ; LOb
conomiei noastre la sporirea / mierţe cu grîu, cîte scoteau i-a prins răsăritul soarelui L
mărfurilor containerizatc. fectuarea în perioadele opti O contribuţie de seamă la frontieră a i
avuţiei naţionale şi ridicarea j de pe un hectar de pămînt fi lunii în şaua „cailor pu- 1 rul) ; PETI
Tot în cadrul aceluiaşi me şi Ia un nivel calitativ înfăptuirea programului de
nivelului de trai al întregu ţ cu cîţiva ani în urmă, au a- tere“. | vals (Muncit
stand a fost expusă lucra superior a lucrărilor agrico investiţii din agricultură, NOASA : Ha
lui popor. La „Ziua recoltei“, i juns la producţii de 2 700 — Ca să devii milionari
rea „Oblon glisant nervurat le, chezăşie a obţinerii unor îndeosebi la acţiunile de I-H (Muncite
în cel de-al patrulea an al i kg, 4 400 kg, 3 200 kg, la nu este de ajuns să fii „su- ? CÂNI : Inoce
în X“, utilizată la vagoa producţii ridicate la hectar. îmbunătăţiri funciare, mo
actualului cincinal, ţăranii \ grîu, orz fi, respectiv, po- flelist“. 1 I-II (7 Noien
nele marfă acoperite. Rea în fruntea întrecerii pen dernizări în pomicultură Clipa — serii
cooperatori, mecanizatorii, lu t nimb boabe, iar temerile A- — Este tocmai ce voiam ţ
lizatorul acestei lucrări este tru sporirea producţiei de ce şi construcţii agrozootehnice r a ş i c) ; i
crătorii din I.A.S., cadrele ) nei Munteanu au început să să vă spun adineaori. A- < Doctorul Poet
inginerul Ovidiu Murcşan, reale se situează cooperative au adus-o şi lucrătorii de la
tehnice, toţi locuitorii satelor ţ se destrame. Pentru că aşa lila timp cît îi dai pămîn- > ORAştie : u
din cadrul aceluiaşi colec le agricole din Simeria, Ra- O.I.F.P.C.A. Deva, unitate (Patria) ; 'Pr
hunedorene raportează rezul 1 cum afirma chiar ea, pre- tului ce-ţi cere, apoi poţi ^
tiv de proiectare. poltu Mare, Lăpuşnic, Ha care a devansat termenele de noului (Fiacâ
tate de seamă în înfăptuirea ţeg, Romos, Dobra, Brad şi 1 1 şedinţă şi ingineră şefă a cerc şi tu de la el. în fie- I GIU-BAl: Ini
O altă lucrare prezenta programului judeţean de dez punere în funcţiune, îndeo 1 cooperativei din Buituri, care an, împrăştiau cam ) (Casa de cult
tă la „EREN“ ’79 se in voltară a agriculturii, efortu altele, unităţi care au obţi sebi la noile complexe ale a- 1 „nici cu gîndul nu credeam 1000 tone îngrăşăminte or- ] Expresul de
titulează „Ramă la dulapi rile pentru valorificarea re nut recolte mari de grîu, po sociaţiiior economice inter- i să obţinem de pe terenurile ganice. Avem grijă să am- 1 iar); BRA2
Teodoroiu;
C
gheaţă“ pentru vagoanele zervelor de creştere a pro rumb, sau orz al căror nivel cooperatiste. J acestea atît de vitregite a- plasăm corespunzător cullu- } regăsită co
refrigerente, realizată ' de ducţiei agricole concretizîn- este cu cîteva sute sau chiar Pentru a întîmpina Con- ţ semenea producţii la cultu- rile, să le aplicăm îngraşă- J (Casa de cu
Secţia a IlI-a Timişoara a du-sc, în numeroase unităţi, mii de kg peste prevederile ■ greşul al XII-lea al partidu ţ ra mare“. minte chimice şi bineînţeles \ RlA: Viaţa IL
ra mare
(Mureşul);
I.M.M.R. Simeria. Expo în recolte superioare preve planului. Ca urmare, unităţi lui cu rezultate t°l ma i bu .- — Credeţi că o să reu- să le erbicidăm. L împreună (L:
natul înlocuieşte structura derilor, în livrarea unor can le amintite şi-au onorat e- ne în muncă, în aceste zile, ţ şiţi, Ana Munteanu ? — Şi nu sînt singurele ac- I LIUC: Zbor
xemplar prevederile la fom inclusiv azi, duminică, lu rul) ; GÎIELA
care înainte'era confecţio tităţi sporite de produse la 1 — Ştiţi ceva! ? De oa- tivilăţi în urma cărora coo- tal (Muncitoi
nată din aluminiu cu o fondul de stat. dul de stat. Merită, de ase crătorii ogoarelor hunedore 1 meni sceptici am tot avut perativa obţine beneficii,
structură din „Romcor“ — Aplicarea în viaţă a mă menea, evidenţiate rezultate ne desfăşoară o activitate parte la noi în cooperativă. —Avem sectorul zooleh- EP*“ c sşggBEB
material indigen mult mai surilor stabilite din iniţiativa le înregistrate la culturile de susţinută pentru finalizarea Mai că m-au făcut să-i nic. Ne ocupăm de îngră- IVREe
ieftin şi care întruneşte ca secretarului general al parti cartofi sau sfeclă de zahăr lucrărilor agricole, conccn- cred. Acum, nu mai ţine! şarea taurinelor. Cam 700 EStfaoîSgaHSH
lităţile de inoxidabilitate dului, tovarăşul Nicolac de către cooperatorii şi me trîndu-şi eforturile la elibe Eu şi cooperatorii după ce grame este sporul zilnic de
ale aluminiului, Ceauşescu, privind îmbunătă canizatorii din Pricaz, Şoi- rarea tuturor suprafeţelor, la am văzut că se poate, vrem greutate pe animal. Şi aici Timpul p
ţirea conducerii şi planifică muş, Ostrov şi din alte unităţi. efectuarea arăturilor, la cu lot dinadinsul să deve- ne-am depuşii planul. Atît ziua de 29 ot
Dincolo de valoarea in transportul şi depozitarea fu me rece c
venţiilor, se cuvin remar rii unitare a agriculturii, însemnate eforturi au fost rajelor, precum şi la livrarea nim milionari. Păcat că nu ca efectiv, cît şi ca pro- noaptea şi di
cate preocupările asidue crearea consiliilor unice a- şi sînt depuse pentru con produselor destinate fondului aţi stat de vorbă cu Euge- ducţie de carne. Fiindcă a- riabil ziua. cu \
moderat
ale colectivului de tehni groindustriale de stat şi coo cretizarea obiectivelor cu de stat. nia Drăgan, Clara Evu, Fi- ceasta cooperativă se află temporare în
cieni de Ia I.M.M.R. Si peratiste şi creşterea produc prinse în programul judeţean lareta Nimerschy, llles Te- în „coasta“ oraşului am tului de 40-
meria, care prin talentul ţiei agricole a avut drept re de dezvoltare a zootehniei. Sărbătorind „Ziua recol rezia, Eercntz Berla... dezvoltat şi o serie de ac- est şi sud-est f
minimă
va
şi efortul lor au făcut ca zultat crearea cadrului orga Pe lîngă creşterea şi amelio tei“ prin muncă, lucrătorii — Dar numai femei aţi tivilăţi anexe, tre —5 şi 0 i
nizatoric pentru unirea efor rarea efectivelor, livrarea ogoarelor hunedorene dau pomenit aici. Din toate acestea coope- xima Intre 1
inventiva creaţie tehnică turilor tuturor lucrătorilor de produselor la fondul de stat expresie gîndurilor şi simţă- Dimineaţa i
hunedoreană să fie repre pe ogoare în vederea folosi ocupă un loc central pe a- mintelor lor de recunoştinţă — Aveţi dreptate! în ralorii au reuşit să realize- ^ îngheţ la sol
zentată la cea mai amplă rii cu eficienţă ridicată a genda lucrătorilor din secto faţă de politica înţeleaptă a condiţiile în care conduce- ze un beneficiu de peste I
şi importantă etalare a a- bazei tehnico-materiale şi a" rul zootehnic. Cooperativele partidului şi statului nostru, rea treburilor unităţii revi- 600 000 lei. Altfel spus, la J La munte,
nului privind realizările e- forţei de muncă, sporirea şi agricole din Silvaş, Pui, Je- faţă de măsurile luate pen ne în exclusivitate femeilor, C.A.P. Buituri „bob cu ţ cerul varia
inii
prezenta
conomiei noastre naţio concentrarea producţiei, apli ledinţi, Brad şi Haţeg se în tru ridicarea nivelului de trai iar la munca cîmpului lu- bob“ sc ¡adună milionul. ţ porare de 50
nale. crează majoritatea femeilor, est.
carea pe scară largă a teh scriu cu cele mai mari de al ţărănimii şi întregului este şi firesc să prezint DORIN CORPADEPADE I
nologiilor înaintate în vede păşiri la producţia de lapte nostru popor. L-