Page 1 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 1
ANUL XXXI
NR. 6 838
JOI,
1 NOIEMBRIE
1079
4 pagini — 30 bani
Un act politic major în concordanţă Intîlnirea tovarăşului
cu procesul adîncirii democraţiei socialiste
NICOLAE CEAUSESCU
Propunerile tovarăşului icolae Ceauşescu CABRAL
*
cu tovarăşul LUIS
privind creşterea rolului Frontului Unităţii » ces în viaţă şi au ilotărit să
legătură cu unele aspecte ale
cursul
In
de
dimineţii
miercuri, tovarăşul Nicolae vieţii internaţionale. se acţioneze în continuare
Socialiste in viaţa social-politică a României salutat succesele obţinute de pentru extinderea colaborării
Preşedintele Luis Cabrai a
Ceauşescu, secretar general al
dintre Republica Socialistă
Partidului Comunist Român,
preşedintele Republicii Socia România în dezvoltarea gene România şi Republica Gui
şi îmbunătăţirea organizării sale listo România, s-a întîlnit cu rală a ţării şi a arătat că ele neea-Bissau, în’ spiritul Decla
raţiei solemne comune şi al
constituie şi o contribuţie la
tovarăşul Luis Cabrai, secre
tar general adjunct al Parti întărirea forţelor care luptă celorlalte documente semnate
dului African al Indepen pentru independenţă, a tutu cu acest prilej.
ta şedinţa din 30 octom care Frontul Unităţii Socia zintă un conţinui mult îm ror forţelor antiiinperialiste,
brie ac., Comitetul Poli liste trebuie să devină un bogăţit în ansamblul de denţei din Guineea Bissan un sprijin pentru ţările care Abordtndu-sc unele proble
tic Executiv al C.C. al front în . cadrul căruia oa posibilităţi prin care cetă şi Insulele Capului Verde s-au eliberat de sub domina me ale activităţii inter
(PAIGG), preşedintele Consi
P.C.R. a adoptat şi a hotă- menii • muncii, cetăţenii ţenii României socialiste îşi liului de Stat al Republicai ţia colonială şi înaintează pe naţionale, tovarăşii Nicolae
i'ît să fie date publicităţii României socialiste, fără exprimă opiniile, participă Guineea-Bissau. calea dezvoltării independen Ceauşescu şi Luis Cabra! au
propunerile făcute de tova- deosebire de naţionalitate, la actul conducerii. Dreptul te. reafirmat voinţa Republicii
râş.ul Nicolae Ceauşescu. să participe activ la viaţa organizaţiilor F.U.S. de a Cei doi şefi de stal şi-au în cadrul convorbirii s-a Socialiste România şi Repu
jidanii general al parti- politică a ţării, la soluţio participa la desemnarea manifestat satisfacţia de a se procedat la o informare re blicii Guineea-Bissau de :t-.şi
ului, ,,Cu privire la creş- narea multiplelor probleme candidaţilor de deputaţi în întîlni din nou, de a conti ciprocă privind activitatea şi aduce, în continuare, contri
rolului Frontului Uni ale făuririi societăţii socia consiliile populare repre nua schimbul rodnic de pă preocupările. actuale a!c celor buţia lor activă la lupta pen
tăţii Socialiste în viaţa so liste multilateral dezvolta zintă, de asemenea, un con reri în probleme privind dez două partide şi popoare. tru adîncirea procesului trans
formărilor revoluţionare. din
cial-poli ti că a României şi te. ţinut nou, îmbogăţit, al voltarea continuă a bunelor 'lumea contemporană,. împotri
î mbunâlăţi rea o rganizări i In baza acestor propu drepturilor consti tu(,ionale. relaţii existente între cele Tovarăşii Nicolae Ceauşescu va imperialismului, colonialis
sa ie". neri, se creează organiza Adoptarea-măsurilor pro două ţări, între Partidul Co şi Luis Cabrai au constatat mului şi neocolonialismului,
cit rnultă satisfacţie că înţe
munist Român şi Partidul A-
Crearea Frontului Unită ţii proprii, ierarhizate ale puse va oferi cadrul orga frican al Independenţei din legerile convenite cu prilejul pentru asigurarea independen-
ţii Socialiste — expresie, a Frontului Unităţii Socialis nizat, îmbunătăţit şi per Guineea-Bissau şi Insulele dialogului avut în !97ii la
unităţii şi coeziunii popo te, organizaţii în care pot fecţionat de participare la Capului Verde, precum şi în Bucureşti se transpun cu sttc- (Continuare în pag. a t-a)
rului nostru, sub conduce fi primiţi individual cetă viaţa politică a ţării pen
rea partidului — a însem ţeni ce nu fac parte din tru milioanele de oameni
nat un mare pas înainte Partidul Comunist Român, ai muncii, cetăţeni ai
spre împlinirea dezideratu ceea ce subliniază cu forţă României socialiste, care Ccmgreiml mX ml ,pagţjdului
lui de adîncire şi perfecţio că avem de-a face cu o e- nu sini membri ai Parti
nare permanentă a demo tapă calitativ superioară în dului Comunist Român dar
craţiei socialiste. Evidente organizarea F.U.S. Crearea înfăptuiesc neabătut politi eu ;tdţl indicatorii
şi pînă la acel stadiu, mu de comitete comunale, oră ca sa ce corespunde pe de
taţiile produse -în structura şeneşti, municipale, jude plin intereselor vitale ale
socială a României; în re ţene pe lingă consiliile întregului popor. Prin a- Realizările actuale •—
laţiile sociale au căpătat doptarea lor, sistemul nos
mai multă profunzime. Frontului Unităţii Socialis tru democratic general se
Schimbările survenite. în te de la aceste eşaloane- ca va ridica pe o treaptă su fereastră cu largă
deosebi în unii ce au ‘ur şi pe lingă Consiliul Na perioară, se va afirma mai
mat Congresului al Xl-lea ţional al F.U.S., oferă ga puternic unitatea întregu deschidere spre
ranţia unui sistem execu lui popor în jurul partidu
si Conferinţei Naţionale ale
partidului, reprezintă, în sis tiv viabil, capabil să asi lui, unitate care se va ma împlinirile viitoare
temele de structură şi de re gure. sub conducerea di nifesta mai puternic în e-
laţii sociale, un conţinut nou, rectă a. Partidului Comu tapele viitoare ale con
bogat. In concepţia parti nist Român, participarea strucţiei . socialiste şi comu
niste.
dului nostru, în noul con maselor largi de oameni ai
ţinut al structurilor şi reia- muncii la înfăptuirea poli ■ ‘1670 ’ /. 1 mo . ş
b¡Un- sociale se impun for- ticii economice şi sociale, IN INTERIORUL fm&Uitat, exemplar . t pregătit temei niv
..ie noi, superioare de orga- interne ca şi la cea a po
"blzare. Acestei cerinţe îi liticii externe a partidului. ZIARULUI : mă a problemelor de pro
'răspund pe deplin propu Drepturile ce urmea-ză să înfăptuind cu fermitate
nerile secretarului general se confere .membrilor or-, liotărîrilc Congresului ai ducţie. „RECUPERAM
al partidului privind creş ganizaţiilor' F.U.S. — de a 9 Adunările generale Xl-lea şi Conferinţei Na Bilanţul primelor trei tri restanţele
terea rolului şi îmbunătăţi fi aleşi în comitetele de speciale ale oamenilor ţionale ale. partidului, co mestre din acest an confirmă LA CĂRBUNE"
Tntîmpinînd cu succese
rea- organizării Frontului conducere de la toate ni muncii mitetul de partid de la E.M. că sînlem pe un drum bun, remarcabile în muncă, în
Unităţii Socialiste. Caracte velurile, de a participa ac Chimişlii din Orăşlie Deva s-a străduit să direcţiei- care naşte în acelaşi timp o- sporirea producţiei dc
neze întreaga activitate poli-
rizat prlnir-un spirit anali tiv la discutarea legilor şi s-au angajat: bligaţii pentru perfecţionarea cărbune cei de-al XH-lca
tic pătrunzător, printr-o vi hotărîrilor supuse dezbate .,VOM ÎNDEPLINI SI tico-economică spre crearea muncii : suplimentar au fost Congres al partidului nos
ziune integratoare, de rii, întregului popor, sau ale DEPĂŞI SARCINILE condiţiilor practice pentru în extrase 9 000 tone minereu tru, minerii dc la Aninoa-
largă perspectivă, tovarăşul celor ale consiliilor popu DE PLAN DIN 1!)8(I" deplinirea ritmică a planului eupriler, s-au realizat 76 tone sa s-au angajat ferm să
Nicolae Ceauşescu a concre lare, care privesc viaţa, şi 0 Cu ghidul şi inima şi angajamentelor pc 1979, a cupru, 68 tone zinc şi 519 to recupereze restanţele acu
tizat în propunerile prezen dezvoltarea economico-so- la marele forum comu sarcinilor revenite din actua ne sul I în concentrate, in mulate. sa îndeplinească e-
tate direcţiile de acţiune prin ciaiă a localităţii — repre- nist lul cincinal. Dezbaterea largă timp ce producţia netă a fost xemplar planul anual la
şi cti simţ partinic a docu
© Din activitatea or mentelor celui de-al XU-lea depăşită cu 7,71 la sută. cărbune. Este un angaja
Mobilizate de sarcinile şi
ment caic se îndeplineşte
Adevăratul ganizaţiilor de Cruce Congres al partidului, în adu preţioasele indicaţii date de cu mult succes. Astfel, în
nările de dări de seamă şi a-
[fCCCEMTl; roşie v secretarul general al partidului, ultimele luni numai mine
ACŢIUNI TEMEINICE
gospodar , PENTRU EDUCAREA legeri a dat un nou impuls tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rii sectorului V, condus de
; ŞI INSTRUIREA SA- acestor preocupări, generînd privitoare la dezvoltarea ba inginerul Petru Hcr, au
realizai mai bine de -1000
Se cunosc numeroase pro liste totdeauna un .senti ! nitarA a oam-eni- analizarea oportună a diferi ltag. IOAN RUSU tone cărbune în plus. de
verbe ■ u xicălori care. sin- ment de mîndrie şi satisfac ! LOR MUNCII telor aspecte din activitatea secretarul păşind productivitatea
tetîzînd înţelepciunea po ţie pentru preşedintele 7 ra unităţilor subordonate, creşte comitetului de partid muncii cu peste 200 kg
porului. exprima sensul na ion Snha sau pentru orica • DEVA Actualităţi rea responsabilităţii comuniş de la E.M. Deva cărbune pc post. încheind
ţiunii dc gospodar. Unul re alt cooperator din Lăpuş © Semnal tilor. a tuturor oamenilor luna oclon)bric cu o depă
dintre ele spune că „Pe o- nic de a te invita, fără 'nici muncii, în soluţionarea opti- (Continuare in pag. a 2-a) şire dc peşte t 500 tone de
mul gospodar îl cunoşti ilc un lei de teamă sau reţi cărbune. O subliniere: bri
cum îi treci pragul". De a- nere. să vezi adăpost urile găzile sectorului V au lu
ccst adevăr sc poate con de animale, unde mecani crat în luna octombrie la
vinge oricine vh'Ueată Coo zarea şi-a găsit loc de cin nivelul prevederilor medii
perativa agricolă de pro ste. noile şoproanc şi remi ale anului viitor.
ducţie din Lăpuşnic. unitate ze date iui de mult în folo
unde Spiritul cu adevărat sinţă şi chiar (impui pen I ŞANTIERUL I PETRILA
gospodăresc este la el aca tru a te convinge cu semă IN FRUNTE
să. Xn ne referim numai Itţ năturile de toamnă nu o i Muncind bine. organizat
ordinea şi curăţenia existen stare bună de vegetaţie. cu hărnicie şi dăruire,
te iu incinta unităţii sau Cilul mai afli ră prin hăr constructorii care. ridică
la ferma zootefinică. ci şi nicia şi prii cpefra lor coo noua preparaţic a cărbu
la modul cum se gospodă peratorii şi mecanizatorii au nelui dc la Petrilu au a-
reşte pâiriinlnl. întreaga bo au , scos" i ile ti 300. kg po ¡uns hi însemnate avansuri
xă lehnico-malerială şi avu rumb . boabe iu nydic. la laţă dc grafice. Pianul pc
ţia C.A.P. ■ Cu .prilejul ligclar. tu toate contractele, zccc luni l-an .îndeplinit
schimburilor de experienţă şi. plăţile .sini onorate Ia zi. cu cîteva zile înainte dc
organizate aici, in special iar investiţiile se far nu termen, valoarea investi
pe teme privind ~ dezvolta mai din landuri proprii, nu ţiilor ■ realizate suplimentar
rea zootehnieij mc pip ini la faci altceva decît sa-ti în dc către formaţiile dc con
structori de aici fiind dc
număr au fost cei ce şi-an tregeşti imaginea despre peste 400 000 lei. Dc sub
ceea ce înseamnă a fi cu
trezit ambiţia de a urma e- adevărat gospodar. liniat că planul punerilor
« S.M.. atelierul meeanieA Ji : Comunisttil Francise Chlnser este miturilor speeiatist la
xemplul gazdelor. N. TÎHCOB maşini tle aş Citi ere. latn-l, in fotografie, Uimi relaţii tehnice muncitoarei lCttgenia llilian. in funcţiune ale şantieru
Foto : VIKGII, ON'OÎU lui sint realizate în avans.