Page 103 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 103
Proletari din toate tarile, uniţi-vâ!
ANUL XXXI
NS. 6 882
JOI,
29 NOIEMBRIE'
1979
4 pagini — 30 bani
Hotărârile Coiisrresalui al XH-lea al F.C.B. Şedinţa Biroului Executiv
al Consiliului Naţional
program
Frontului Unităţii
Unitatea şi coeziunea întregii naţiuni Om cronica
marilor v: întrecerii Miercuri, 28 Socialiste a
noiembrie,
vieţi
ecbnomico-socialts
Poporul nostru arc depli se afirmă ca una din lorţcle gişti, constructori, cnergcti- socialists sub preşedinţia tovarăşului ţării, vor determina îmbu
F.U.S.,
nătăţirea
activităţii
Ceauşescu,
nul drept să spună răspicat, motrice esenţiale ale făuririi cieni, bogata gamă de ac Nicolae al Partidului secretar creşterea neîncetată a ro
Co
general
din proprie experienţă isto societăţii socialiste şi comu ţiuni politico-ideologice şi munist Român, preşedinte lului său în unirea, sub
rică, ce reprezintă unitatea, niste. cultural-educative întreprinse SPOREŞTE CONTINUU le Republicii Socialiste conducerea Partidului Co
coeziunea sa in jurul marilor Rcferindu-se la aceasta, se în toate localităţile judeţului, PRODUCŢIA România, preşedintele Fron munist Român, a tuturor
idei şi interese majore ce cretarul general al parti consacrate marelui forum al DE CĂRBUNE tului Unităţii Socialiste, a forţelor naţiunii noastre în
l-au animat şi-l animă per dului, tovarăşul NICOLAE partidului, dezbaterea docu Ferm angajaţi in muncă opera de edificare a socie
manent. Ea s-a mani Testat cu CEAUŞESCU, sublinia în mentelor Congresului nu nu pentru a spori necontenit avut loc şedinţa Biroului tăţii socialiste multilateral
livra
producţia
o rară Torţă în secolele gre Raportai prezentat la Con mai în cadrul partidului, ci tă ţării, dc cărbune înfăptui Executiv al Consiliului Na dezvoltate şi înaintare a
pentru
a
le de restrişte, de lupte crîn- gresul al Xll-lca : „Dinei şi în cel al organizaţiilor de in acest fel istoricele hotă- ţional al Frontului Unităţii României spre comunism.
ccne pentru apărarea fiinţei dovadă de înaltă abnegaţie masă şi obşteşti, constituie , riri adoptate de Congresul Socialiste.
sale, pentru scuturarea jugu şi devotament pentru cau cele mai grăitoare dovezi că ai xil-lea al partidului, mi Biroul Executiv a dezbă în cadrul şedinţei, au
nerii Văii Jiului obţin suc
rilor străine şi înlăturarea za socialismului, a înfloririi grandioasa activitate organi cese deosebite in subteran. tut şi aprobat normele pri fost discutate, de asemenea,
privaţiunilor cic dreptate şi patriei, învingînd greutăţi zatorică, politică şi -ideologi Aproape toate minele, ma vind primirea, înecptnd de probleme privind pregătiri
libertate, pentru cucerirea şi de tot felul, clasa munci că a partidului este. de fapt, joritatea sectoarelor rapor la 1 decembrie a.c., a mem le pentru Congresul Fron
înde
păstrarea independenţei şi toare. ţărănimea, intelec activitatea întregii naţiuni. tează .cu şi regularitate sarci brilor individuali ai F.U.S., tului Unităţii Socialiste,
plinirea
depăşirea
suveranităţii, apoi în lupta tualitatea, întregul nostru Dc aceea, pc drept cuvînt, nilor la extracţia de căr constituirea şi funcţionarea prevăzut să-şi ţină lucrări
pentru înfăptuirea revoluţiei popor, urmîntl cu încredere Congresul partidului a căpă bune. organizaţiilor proprii ale le la începutul anului vii
şi în etapele construcţiei so partidul, au înfăptuit revo tat toate atributele unui con 0 Cu peste 83 000 tone de Frontului Unităţii Socialis tor.
extras
cialiste. luţia democratică şi revo gres al întregului pt>por. Sub cărbune inceputul suplimentar te. Ele au fost elaborate în La propunerea tovarăşu
se
anului
de
la
luţia socialistă, au. desfăşu linierea se remarcă însă îna spiritul propunerilor fă lui Nicolae Ceauşescu, Bi
Unitatea de idealuri şi ac rat cu succes opera istori inte dc toate în elementul prezintă minerii de la Lu- cute dc tovarăşul Nicolae
ţiune transformatoare, a că că de construcţie socialistă, fundamental, definitoriu, că peni şt Petrila. Ceauşescu pentru creşterea roul Executiv a hotărit ca,
©
pătat valenţe potenţiale şi Congresul a ridicat pc o minerul Brigada condusă do rolului Frontului Unităţii pînă la Congresul Frontu
Eugeniu
comunist
capacităţi mobilizatoare nc- lichidînd pentru totdeauna treaptă superioară împlinirea Voicu, de la mina Petrila, Socialiste în viaţa social- lui Unităţii Socialiste, to
exploatarea omului de că
bănuite în etapele succesive celor mai înalte aspiraţii ale căruia i s-a conferit do cu varăşa Tamara Dobrin să
merite
deose
ale construcţiei socialiste, a- tre om, consolidînd noua o- României, ale naţiunii româ tând, pentru muncă, „Ordinul politică a României şi îm îndeplinească funcţia dc
bite
in
cum înfăptuindu-sc sub con rfnâuirc şi trecîud cu suc ne, pentru dezvoltarea neîn Muncii“ clasa I, a extras bunătăţirea organizării sa preşedinte executiv al Bi
ducere. i Partidului Comunist ces la făurirea societăţii so cetată a economiei, a învă- în acest an o producţie su le, propuneri aprobate de roului Executiv al Consi
cialiste
multilateral
dezvol
Român, cele mai înaintate as ţămîntului, ştiinţei, culturii şi plimentară de aproape 33 ooo Comitetul Politic Executiv liului Naţional al F.U.S. De
piraţii ale poporului nostru, tate în România“. artei, pentru ridicarea con tone cărbune, puternică mobiliza al C.C. al P.C.R. şi adop asemenea, tovarăşul Nicolae
©
O
la care au visat şi pentru ca O vibrantă şi amplă de tinuă a nivelului de trai ma re se înregistrează la mina tate de Plenara Consiliului Ceauşescu a indicat o se
re s-au jertfit cele mai lu monstraţie a unităţii parti terial şl spiritual al celor cc Lonea. Bitmul bun, con Naţional al F.U.S. Aceste rie de măsuri pentru îm
minate minţi ale neamului. dului, a poporului în jurul stanţa realizărilor zilnice măsuri, deosebit de impor bunătăţirea organizării şi
la
In ele se contopesc ca în- său. manifestate în cele mai muncesc din ţara noastră, cu situează cu colectivul mai de mare
I-onea
cel
tr-un aliaj trainic mişcările diferite moduri, a consti alte cuvinte a realizat opţiu plus la cărbune, după mi tante pentru perfecţionarea activităţii comisiilor Birou
tuit-o perioada de pregătire nea politică de maximă răs nele Petrila şi laipeni : neîncetată a cadrului demo lui Executiv al Consiliului
prolcoj^Jor şi ţăranilor o- şi desfăşurare a lucrărilor ce peste 2 200 tone — in zilele
bidiţT Tu flacăra vie. călăuzi lui de al XU-lea Congres al pundere pentru destinele pa Congresului. cratic dc participare a ma Naţional al Frontului Uni
toare a socialismului ştii nii- partidului. Adunările gene triei. Prin voinţa comunişti selor la conducerea întregii tăţii Socialiste.
tific, întrupate în chip stră rale şi conferinţele organiza lor, prin voinţa poporului eu 40 DE ZILE
lucit în Partidul Comunist ţiilor de partid din judeţul Congresul s-a constituit in ÎN AVANS
Român, în ideologia şi în nostru, ca dealtfel din în tr-o uriaşă demonstraţie »'ca In ziua încheieri 1 lucră CONSILIUL DE STAT
programul său. Unitatea po treaga ţară, decadele, săplă- pacităţii partidului dc a-şi rilor Congresului al Xll-lca
Ito-
porului în jurul partidului mînilc şi schimburile record ăi Partidului Comunist întregul AL
comuniştii,
mău,
său conducător s-a afirmat şi organizate de mineri, siderur- (Continuare în pag. a 2-a) colectiv do muncă al sec
ţiei aglomeratoru! I, din
C.S. Hunedoara, au rapor REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
tat tui succes remarcabil :
îndeplinirea planului de
producţie pe 4 ani din ac
tualul cincinal. La zi, aglo-
meratorlştii secţiei au tri D E C R E T
mis in plus fumaliştUor
30 380 tone aglomerat, in
condiţiile cind au economi PRIVIND MAJORAREA PENSIILOR
sit 1028 tone cocs, 480 000
kWh energie electrică, au
sporit productivitatea mun Pentru aplicarea celei de a doua etape de majorare
cii cu 4,32 la sută. Anga
jamentul lor este ea pînă a pensiilor, în conformitate cu Programul dc creştere
la sfirşitul anului să produ a nivelului de trai în anii 1976—1980, Consiliul de Stat
că suplimentar încă 2 200
tone aglomerat. al Republicii Socialiste România
PLANUL ANUAL d e c r e t e a z ă :
ÎNDEPLINIT ARTICOL UNIC. — Pensiile plătite din fondurile de
LM. Barza. Echina «le mineri condusă de Vasiie lîrsu, lucrează la mina Mnsariu I
raionul Măsura, depăşind planul lună de lună. Foto VIRGIL ON OKI Muncitorii forestieri clin asigurări socialo de stat, pensiile I.O.V.R., pensiile mi
Munţii Poiana Ruscăi, de la
parchetele Hireancu, Ster- litare şi ajutoarele sociale care au fost acordate pe
minosu, Hircncutu şi Dealu bază de vechime în muncă se majorează, în etapa a
Fotografiile IN ZIARUL DE AZI Ursului au îndeplinit pla
nul la masa lemnoasă pe a- Il-a, la 1 decembrie 1979, în condiţiile şi procentele
an,
realizînd
plus
în
Telegrame
copiilor © tovarăşului adresate cest 000 metri cubi de lemn stabilite prin Decretul Consiliului de Stat nr. 262 din
i
Nicolae
cojite,
lobde
rotund,
lobde
O ramă uriaşă. pc un ¡se cit mai ef iciente . în acest Ceauşescu. secretar necojite, lobde P.L.F., lemn 6 august 1977.
de foc. în acelaşi timp, fo
rale. adună îsilr-usi tablou sens". general al Partidului restierii pregătesc punctele NICOLAE CEAUŞESCU
zbnbetele ¡dine de lumină La ceasul cirul iu cabinet Comunist Român de lucru pentru anul vii
nlr unor co/sii. Fotografiile nu c nici un pacient şi li » Suptămîna internaţio tor, cind au de exploatat Preşedintele
mai bine de i€ 000 metri
sini primite de dodorul Ag- niştea primeşte un miros de nală a arhivelor cubi de masă lemnoasă.
nrla Wagner de la foştii medicamente, medicul rlg- Republicii Socialiste România
săi pacienţi. Copiii din fo ncla Wagner aşterne, pe. foaia
tografii sint. unii, mari de- albă din fala sa gînduri
acum. al[ii o mai caută ivite din experienţa si ve tă“ (clasele a IV-a B şi E) manifestării „Amfiteatru! ar lei economii şi aproape 6 mi-
încă. Despre fiecare privire chimea sa dc medie, tot a- şi „Consumul de energie“ telor“. invitatul reuniunii — lipan« iei beneficii supli- ţ
(clasa a Vll-a D). Succes î lector univ. dr. Corne Jiu Nis- montare.
din fotografii s-ar putea tîtea soluţii rntru alinarea tor, do Ia catedra de litera
scrie fără îndoială multe lu suferinţelor. Iu stingă sa, EXPOZIŢIE tură universală a Universită SCHIMB i
cruri, toate devenind cu si tabloul t a zimbete. S-ar pu DOCUMENTARA ţii «lin Timişoara. DE EXPERIENŢA '
guranţă expresia posibilă a tea ea in liniştea albă a ca BRIGĂZI ARTISTICE —
panifiea-
Întreprinderea
de
pasiunii şi omeniei unui binetului, copiii din foto ÎN ÎNTRECERE I.a Clubul sindicatelor din VOLUM SPORIT ţie .şi mor&rit a organizat ieri ( i
medie dintr-un dispensar dc grafii să nu vorbească ! Un Şase brigăzi artistice ci in ci Simetria s-a deschis o expo DE MĂRFURI la fabrica de' pline din Hu- »
ziţie do cu meni ură avintl ca
copii din Hunedoara. clurile primar şi gimnazial temă „Realizări hunedorene LA DESFACERE nedoara \m reuşit schimb dc V
hurii c însă sigur. Cind
Ia
parti-
au
cincinalului
li)76—
cursul
în
,. încercăm să facem lotul medicul se plimbă prin ca ale Şcolii generale ixr. 1 Brad 19#0‘\ Expoziţia a fost orga Prin îmbunătăţirea activi experienţă, numeroşi care muncitori, / l
ctpat
pentru a-i vindeca pe micu binet, privirile din foto au fost prezente la trecerea nizată cu concursul Muzeu tăţii «le «provizM>itarc-«!<wfa- tehnicieni şi ingineri de la i
ţii noştri pacienţi — mărtu grafii. il urmăresc în per in revista a noilor programe, lui judejean Deva. cere şi o mai accentuată so fabricile din Deva, Brad, Si- )
de
faţă
licitudine
^cumpără
prilej de selecţie pentru vii
riseşte medicul Agnela toarele întreceri. Dreptul de tori, in perioada trecută din meria şi alte localităţi ale } i
judeţului.
Valea
an
Wagner. Întregul personal manentă. Fiindcă, în orice a reprezenta şcoala la con „AMFITEATRUL acest depăşit în volumul Jiului a
fost
planifi
al dispensarului nostru se parte s-ar afla, copiii a- cursul pe oraş l-au ciştigjii ARTELOR“ cat al desfacerilor de măr
preocupă în egalii măsură, ccşlia îşi întorc privirea brigăzile artistice cu progra Asia seară, la Casa de cul furi către populaţie cu peste
de prevenirea bolii. eăiUind spre doctoriţa lor. mele „Ceasul bale...' 4 (clasa tură din Deva se va desfă 8,8 Ia sută. Jn aceiaşi timp
soluţii şi organizind acţiuni MIRCEA MOT a ll-a A), „Oglinda fermeca şura ediţia lunii noiembrie a au fost obţinute peste 881 Ml»