Page 105 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 105
Pag. 3
I NR. 6 862 ® JOI, 29 NOIEMBRIE 1979
. al Xll-lea al P.C.R. —
program de acţiune al . 'întregului popor
: „Timpuri
Area épis o - O Constructorii de Ia lotul 12, şantierul I al
MANIFESTĂRI Hotărîţi să amplifice Trustului de construcţii au terminat zilele trecute şi
predat locatarilor blocul 4 din str. Horia, cu 40 apar
tamente, iar cei de la loturile 14 şi 11 fac finisajele la
; amortiza-
POLITICO-EDUCATIVE rezultatele în producţie blocul 23 de pe bulevardul Decebal, cu 180 aparta
rusia Mon- mente, şi la 20 de apartamente din blocul 21, de pe
h — Uni- strada Liliacului.
iraiova. Se- „PANTHEONUIj intitulat „Sînlcm generaţia Despre colectivul între cu probleme de propagan
gistrate din Congresului al Xll-lea al prinderii mecanice de ma dă al comitetului de partid 9 în scopul lărgirii gamei serviciilor pentru popu
.A. NESTINSEI IUBIRI'* terial rulant din Simeria — în centrul preocupărilor
pe glob: Sub acest generic s-a des partidului“. laţie, cooperativa „Mureşul“ a luat măsura de a trans
slavia făşurat o emoţionantă mani MONTAJ am avut prilejul să scriem, tuturor comuniştilor a stat forma unitatea sa de croitorie-confecţii din complexul
rală nu o dată, în paginile ziaru în permanenţă realizarea Kogălniceanu, care lucra pînă acum confecţii-sevie
ternaţională festare a cercului literar LITERAR-MUZICAL lui nostru. Oamenii muncii ritmică a planului, creşte
iii cu popo- „Prietenii poeziei“ de la „Cinstim istoricele docu rea calităţii reparaţiilor şi pentru comerţ, în unitate de confecţii-comandă pentru
iian Şcoala generală nr. 2 Brad, de aici» aceşti „ceferişti de populaţie. Sub conducerea maistrului Victor Toma, la
i mente aprobate de Congresul _ cursă scurtă“ nu uită că economisirea metalului, e- noua unitate se realizează orice fel de confecţii pentru
care a lansat plachetele dc al Xll-lea“ a fost tema unui aparţin, într-un fel, de har nergiei şi lemnului. în acest
zilei în e- versuri ale apreciaţilor scrii montaj literar-muzical orga nicul detaşament al lucră sens, membrii biroului co femei, bărbaţi şi copii.
tori hunedoreni din cenaclul nizat la secţia ţesătorie a coo
LllUi torilor de la căile de fier mitetului de partid au fost O Paralel cu recoltările dc conuri de pin şi molid
oară roma- „Flacăra". îndrumaţi de prof. perativei „Progresul“ de că ale României. Prin rezulta repartizaţi pe organizaţii de pentru seminţe, lucrătorii Inspectoratului silvic încep
Livia Fumurescu şi de Nico- tre Biblioteca judeţeană (sec bază şi ateliere, unde au
Episodul 8 lae Vîrtan, membrii cercului ţia copii) şi casa piotiierilor tele pe care le-a obţinut an sarcina să urmărească pro zilele următoare tăierile de brazi pentru pomul de
de an, colectivul din Sime
au pătruns tainele poeziei pa şi şoimilor patriei. Manifes ria s-a înscris în mod con blemele producţiei, să aju iarnă. Se estimează a fi „recoltaţi“ din pădurile jude
ţului în jur de 6 000 de brazi.
triotice actuale, simţind şi în- tarea, desfăşurată şi la sediul
gsEsaggaga stant printre colectivele de te cînd se ivesc unele greu
ţelegînd varietatea posibilită bibliotecii, s-a bucurat de o frunte ale judeţului. tăţi. Tot ei urmăresc situa © în localul fostului magazin auto-moto de pe b-dul
ţilor de exprimare prin vers caldă audienţă.
Să punctăm deci cîteva
ESSJ533E30 a profundului sentiment de ■ fapte, să evocăm unele din ţia consumurilor de metal, Dr. Petru Groza se deschide zilele acestea un magazin
energie şi combustibil, şi
dragoste pentru popor, ţară „GENERAŢIA de solduri. Aici va fi desfăcută, la preţ redus, o gamă
6,oo Ra- CONGRESULUI preocupările lucrătorilor de împreună cu membrii bi
mineţii; 7,00 şi partid. Volumele poeţilor AL XII-LEA“ aici pentru realizarea şi de roului organizaţiei ~ de largă de produse textile, confecţii şi altele.
00 Revista hunedoreni formează, în aces păşirea sarcinilor de pro partid, cu ceilalţi comunişti
ierul melo- te zile, o apreciată expoziţie Sub acest generic, detaşa Rubrică realizată de
Lin de ştiri; mentul clasei a IV-a D, de ducţie, să reliefăm rezulta din sectorul respectiv, se
ascultători- ele'carte, organizată în labo tele obţinute în acest an, DOINA COJOCARU
in de ştiri ; ratorul de limba şi literatura la Şcoala generală nr. 1 Hu rezultate ce reflectă felul în preocupă pentru diminua cu sprijinul corespondenţilor voluntari
sinul femei- română a şcolii. Membrii cer nedoara, a primit în rîndu- rea lor. Pentru a întări fie
ircţi ai şla- rile pionierilor pe şoimii pa care au înţeles ei să întîm- care loc de muncă cu mem
;c: Cornel cului literar au citit din crea pine şi să cinstească Con bri de partid, cu muncitori
1.00 BiUetET" ţiile lor de poezie patriotică. triei din clasa a 11-a D. Ac gresul al Xll-lea al comu
ivan premie- ţiunea s-a desfăşurat la Alba cu experienţă, am reorga
2.00 Buletin „ÎŢI MULŢUMIM lulia, în sala Unirii, loc de niştilor români. nizat unele grupe de lucru
in comoara PENTRU COPILĂRIA O precizare se impune. în
u; 12,30 Noi emoţionantă evocare a isto cadrul colectivului simerian şi chiar organizaţii de ba
tre ; 12,10 NOASTRĂ FERICITĂ“ riei patriei. Astfel, pentru ză. în afara analizelor lu
— program Sub acest generic, pionie Monica Dan, Daniela Bulev, se află un puternic nucleu nare în biroul comitetului
e la 1 la 3; rii de la Şcoala generală nr. de comunişti, format din
rs 20 ; 16,00 Alin Moldovan şi colegii lor peste 800 de membri ai de partid au fost analizate
,15 Din ini- 2 Hunedoara au organizat un din clasa a H-a D, ziua pri prompt, cînd .a fost cazul,
16,25 Teh- recital de poezie şi cîntece mirii în rîndul pionierilor va partidului, care catalizează sectoarele în care treburile
re In agri- patriotice. La Şcoala genera întregul colectiv, deoarece
nterpreţi ai ramine de neuitat. Tot cu a- şi aici, ca dealtfel peste tot mergeau mai prost la un
clean; 17,00 lă nr. 11, tot din Hunedoa ceaslă ocazie, pionierii din moment dat. Concomitent,
; 17,05 Uni- ra, a avut loc semnarea an clasele a IV-a B şi C au vi în această ţară, comuniştii
17,30 Reci- gajamentului pionieresc în zitat Muzeul Unirii din Alba sînt cei care dau pulsul am desfăşurat o susţinută
.. 5 T; 18,00 muncii. activitate politico-ideologică
Festivalul- cadrul unui moment ' festiv lulia. Deci, cu ce rezultate au şi educativă. Dacă ar fi să
eţean „Ma- D E Z B A T E R E remarc pe cineva, ar tre
ediţia I — întîmpinat mecanicii, strun
xele timpu- In organizarea secţiei de calităţii şi eficienţei muncii garii, lăcătuşii, tîmplarii şi bui să remarc întregul co
iţe sonore ; propagandă a Comitetului ju politice" (lector univ. Fili- ceilalţi lucrători de la lectiv de muncă, colectiv
oră; 23,00— din rîndul căruia se deta
mzical noc- deţean de partid, la Deva a mon Şerb, Institutul de sub- I.M.M.R. Congresul al XII-
avut loc dezbaterea cu tema jngineri Hunedoara), „Cali lea ? încă din 31 octombrie şează comunişti ca Sabin
„Caracter revoluţionar, com tatea formării omului nou“ ei şi-au realizat angajamen Armeanca, Aurel Dehelea-
bativ, activităţii ideologice si^ (prof. Petru Ardeii, Licpul tul anual de 10 milioane nu, Cornel Turdăşan, Mihai
polilico-educalive în lumina „Decebal“ Deva), „Educaţia lei, pe zece luni planul pro Crişan, Petru Perian, Pa-
BBgBBBaB Raportului prezentat de tova ateistă a comuniştilor, uţeciş- ducţiei globale fiind realizat vel Budean, Mihai Ştef,
răşul Nicolae Ccauşescu la tilor, a tuturor cetăţenilor — îp proporţie de 103,1 la Cornel Banciu, Ion Lup,
dar rămîn Congresul al Xll-lca al cerinţă permanentă a activi sută, cel al producţiei nete Vasile Socol şi mulţi alţii.
; Vacan(ă P.C.R.“, la care au partici tăţii ideologice“ (losif Nele- •— 102,5 la sută, iar produc
HUNEDOA- în aceste zile, după
ilbene (Fla- pat secretari adjuncţi cu pro ga, activist al Comitetului ju ţia marfă este realizată în încheiei'ea lucrărilor ma
•rge înainte bleme dc propagandă, lectori, deţean de partid), „Unirea proporţie de 102,5 la sută.
Hercule cu propagandişti, lucrători din lot mai strînsă a şcolii cu în această perioadă, au fost relui forum al comuniş
la (Arta) ; tilor români, membrii
ilbal (Con- cultură, cadre didactico şi cercetarea şi producţia“ (Bog realizate peste plan 572 re de partid, toţi lucrăto
1TROŞANI : alte cadre cu munci dc răs dan Poraicu, director ' la Li paraţii echivalente la va
(Unirea) ; pundere în activitatea politi- ceul industrial nr. 1 Deva), goane, economisite 45 de rii simerieni, mobilizaţi de
'ă a TÎVorţţi co-educativă. In cadrul dez „Vocaţia militantă a culturii magistralul Raport prezen
ezebcl 'Rc- tone de metal Şi 145 000 tat de tovarăşul Nicolae
■ENI : ' La baterii au fost prezentate re socialiste“ (Constantin Nele- kWh energie electrică. Ceauşescu, au început bătă
să (Cultu- ferate urmate de intervenţii ga, sociolog la Comitetul ju Realizări frumoase, dato lia pentru traducerea în
(Muncito- ale participanţilor pe diver deţean de cultură şi educaţie rate bunei organizări a flu
: In vîltoa- se probleme de larg interes, socialistă). Referatele prezen xului de producţie, intensi viaţă a hotărârilor celui
: (Muncito- dintre care amintim : „Carac tate, cit şi intervenţiile făcute ficării muncii politico-edu- de al Xll-lea Congres. Le In rîndul fruntaşilor din sectorul sculăric al I.C. Orăştie
. : Rodeo terul revoliiţionar-combaiiv al s-au bucurat dc o deosebită cative, mobilizării întregu urăm succes ! so află şi comunistul Mihai Kouba, care a devenit un adevă
rat specialist in prelucrări prin electroerozlune.
'.ILA : Vom activităţii ideologice“ (lector apreciere din partea numero lui colectiv de către detaşa
şilor participanţi. (Ionel Co-
univ. Nicolae Vinlilă, Insti
ră (Munci- mentul comuniştilor. M1RCEA LEPĂDATU Foto : VIRGIL ONOIU
■SA : Aven- tutul de subingineri Hunedoa ilreanu, activist al Comite — Intr-adevăr — subli
ra), „Criteriul principal al
Twain — tului judeţean de partid.). niază Ioan Giurgiu, secretar Din iniţiativa Inspectora
tului şcolar judeţean, un
-ncitoresc) ; grup de profesori de limba Limba si literatura română —
lectorul şi >
loiembrie) ; şi literatura română din ju
tsari (Stea- deţ am participat la un foar
Săptămfna internaţională a arhivelor schimb de experienţă factor esenţial de educaţie
ÎABARZA : te util
glia (Minc- cu colegii noştri din şcoli
: La cinci în perioada 26 noiembrie —- tură care au condus sau au luat măsuri pe linia valori generale şi licee din Valea au reuşit să realizeze adevă- . lele de perete, care funcţio-
atria) ; Oa- 2 decembrie a.c., sărbătorim lucrat la această instituţie, ca ficării Fondului Arhivistic Na Jiului şi Simeria. Tema ac rale complexe funcţionale de nează pe lingă ţoale cabine-
leni (Flacă- „Săptămîna internaţională a Gheorghe Asachi, Ion Eliade ţional, acordînd o mai mare ţiunii : modernizarea conţinu literatură română, alcătuite tele, cuprind rubrici variate
BÀI : Zori arhivelor", manifestaţi arhi Rădulescu, Grigore Alexan- atenţie sprijinirii activităţii de tului şi formelor activităţii din unu-două cabinele, biblio- şi atractive,
de cultu- vistică internaţională, organi drescu, Vasile Alecsandri, cercetare ştiinţifică, de edu instructiv-educative la obiec teci cu mii de volume, săli Originalitatea, interesul,
O simplă zată sub auspiciile Consiliu Gheorghe Sion, Cezar Bolliac, care patriotică a maselor de tul de specialitate. de lectură confortabile, toate profesionalismul dovedite de
np (Popii- lui Internaţional al Arhivelor, C. D. Aricescu, Nicolae Fi- oameni ai muncii, prin parti Efortul de primenire a me la un loc permiţînd studie- colegii noştri din Valea Jiu- 1
Onoarea in colaborare cu UNESCO. limon,' B. P. Haşdeu, Dimitrie ciparea activă a arhivelor la todelor şi mijloacelor folosi rea, în condiţii optime, a lui şi Simeria, modul în care
rinei Blum „Săptămîna internaţională Onciul, Constantin Moisil, viaţa cultural-ştiinţifică, te la lecţii, de creare a unui principalelor momente ale e- organizaţiile de partid din
în derivă a arhivelor" are menirea să A. Sacerdoţeanu au reuşit să Săptămîna internaţională a cadru funcţional adecvat pen voluţiei literaturii române, şcoli, conducerile acestora o-
) ; O sim- atragă atenţia opiniei publi imprime activităţii arhivistice arhivelor are loc imediat du tru desfăşurarea unor ore şi precum şi asimilarea creatoa- rientează, îndrumă şi spriji-
e timp (ll ce asupra ocrotirii izvoarelor un neîntrerupt progres. pă încheierea lucrărilor Con activităţi cu un bogat conţi re a cunoştinţelor dobîndite. nă efortul cadrelor didactic&
: Cînd a- scrise, ca parte a memoriei Prîn vechimea, multitudinea gresului al Xll-lea ai partidu nut educativ a fost vizibil La liceul din Simeria, am pentru un învăţămînt modern*
oat (Mure- naţiunilor, astfel incit valorile şi varietatea lor, documente lui, eveniment de importan peste iot. Cabinetele de lim reţinut îndeosebi rezultatele cu deosebite valenţe formaţi-
iţ şi cerşe- create in decursul vremii de le deţinute şi conservate de ţă excepţională în viaţa ba şi literatura română de la obţinute în dotarea bibliotecii ve, au fost pentru noi toţi un
GHELARI către fiecare popor în parte Arhivele Statului constituie o partidului, a întregii ţări, care' şcolile generale nr. 6 şi 7 din cabinetului cu seturi de ope- foarte util schimb dc expe
nu ciştigă şi transmise din generaţie în sursă de informare de o ex se înscrie ca o piatră de ho Petroşani, nr. 1 din Lupeni, re în număr corespunzător, la rienţă. Adevărul este că, du-
generaţie să demonstreze în cepţională valoare, reflectînd tar şî in eforturile îndreptate nr. 5 din Vulcan şi nr. 6 din Liceul industrial minier din pă acest schimb de expericn-
tregii lumi contribuţia aces evoluţia poporului nostru, în spre ridicarea activităţii arhi Petrila ne-au reţinut atenţia Lupeni, unic prin monumen- ţă me-am reîntors în şcolile
tuia la progres şi civilizaţie. tregul proces de dezvoltare g vistice la nivelul marilor exi prin originalitatea soluţiilor talitate, ne-a impresionat mai noastre cu dorinţa de a pre-
La noi în ţară, sărbătorirea civilizaţiei româneşti, legătu genţe dictate de etapa nouă, găsite în scopid folosirii co ales amenajarea şi dotarea lua ce este mai valoros în
acestui eveniment are loc cu rile milenare ale poporului calitativ superioară, în care sălii de lectură, care poate munca colegilor noştri, pen-
puţin timp înaintea aniversă român cu alte popoare. A- a intrat societatea noastră în recte şi nuanţate în vorbire rivaliza cu cea a oricărei tru a fi cu toţii la înălţimea
şi în scris a limbii române
bil pent rii a 150 de ani de existenţă ceastă vastă lume a arhive drumul ei ascendent spre cul mari biblioteci, la Liceul in- cerinţelor puse în faţa şcolii
ibric: Vr a instituţiei Arhivelor Sta lor este accesibilă cercetării mile civilizaţiei socialiste şî literare de către elevi, prin dustrial minier din Petroşani de Programul partidului, de
v frumo tului. prezentarea sistematică şi su s-a bucurat, între altele, de a- istoricele documente ale celui
re uşoat datorită strădaniilor depuse comuniste. Avînd un rol în gestivă a operelor literare
bător. Iz Transformările instituţionale de generaţii de arhiviştî care, semnat în frontul ideologicei preciere panoul ingenios lu- de-al Xll-lea Congres, de se-
slab. Vi moderne de Ia începutul se cu migală şi perseverenţă, au ştiinţific al patriei, instituţia studiate, prin riguroasa evi minat, de proporţiile unui pe- crelarul general al partidului,
din nor colului al XlX-lea au deter denţă a progreselor înregis rete, cuprinzînd periodizarea tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
Ie tninir realizat lucrările de evidenţă noastră este chemată să-şi trate de elevi în domeniul
ntre —2 minat înfiinţarea Arhivelor şi bună păstrare a acestor orienteze activitatea astfel ca literaturii române, iar la li- care a afirmat în repetate
aperaturi Statului la 1 mai 1831 în valori. ortografiei, îmbogăţirii voca- ceul de matematică şi fizică rînduri rolul limbii şi lilera-
ii 7 grac Ţara Românească, şi la 1 ia să răspundă cu cinste sarci bularului, lecturii particulare din acelaşi oraş un punct po- turii române ca factor esen-
a local Punînd în centrul activită etc.
i. nuarie 1832 în Moldova, cu ţii sale sarcinile rezultate din nilor perioadei următoare, zitiv l-a constituit fondul do- ţial de educare a tineretului
ne închi nobila misiune de a centra hotărîrile de partid, ca şi din La liceele din Petroşani, cumentar care a început să în spirit militant-revoluţionar.
Va nin, liza, conserva şi valorifica do ION FRÂŢILA Lupeni şi Simeria, colectivele se contureze şi care cuprinde
sufla ta cumentele existente. cuvîntările secretarului gene- catedrelor, cu sprijimd per ediţii rare ale operelor Iile- Prof. CONSTANTIN PASCLI
ieste l Tal al partidului nostru, tova directorul filialei
Stăruinţele şi eforturile sus Arhivelor Statului, manent al conducerilor şi al rare de seamă, reviste renu- Liceul industrial nr. 3
ţinute ale oamenilor de cul răşul Nicolae Ceauşescu, s-au judeţul Hunedoara întreprinderilor patronaloare, mite, fotoreproduceri. Gaze- Deva