Page 107 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 107
Proletari din toate ţările, uniţi-v d î — .
ANUL XXXI
NR. 6 863
VINERI,
30 NOIEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
CONSILIUL DE STAT
AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
PENTRU CONVOCAREA MARII ADUNĂRI
NAŢIONALE
a forţei In temeiul articolului 54 din Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste
In concepţia revoluţionară orînduirii noastre se bazează te de partid pentru lărgirea România d e c r e t e a z ă :
a partidului nostru cu privire pe participarea activă, ne şi perfecţionarea democraţiei
ia centralism şi democraţie, mijlocită a maselor populare, socialiste ci şi creşterea ni ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea
un loc central ii ocupă par a tuturor categoriilor sociale velului politic şi profesional, Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei
ticiparea largă, activă şi efi la elaborarea politicii inter de cultură al oamenilor mun de-a şaptea legislaturi, în ziua de 13 decembrie
cientă a comuniştilor, a tu ne şi externe a ţării, precum cii, sporirea competenţei lor 1979, ora 10.
turor oamenilor muncii la şi la activitatea de înfăptui în aprecierea fenomenelor
vasta operă socialistă pe ca re a ei". majore ale dezvoltării ţării,
re o edificăm. Pornind de Pregătirea şl "desfăşurarea precum şi a responsabilităţii NICOLAE CEAUŞESCU
aici, in ultimii ani partidul Congresului este doar una lor sociale, pentru soluţiona Preşedintele
nostru a creat astfel de ca din dovezile că partidul ac rea optimă a problemelor
dre şi forme care să asigu ţionează cu fermitate în sen complexe cu care se con Republicii Socialiste România
re afirmarea puternică a de sul lărgirii democraţiei, con fruntă' partidul şi statul, în
mocratismului, o participare stituind astfel un exemplu treaga naţiune, in etapa fău
efectivă a oamenilor la în prin practică de dinamism şi ririi societăţii socialiste multi
treaga viaţă politică a ţării. gindire originală. lateral dezvoltate. D E C R E T
Etapa de pregătire şi desfă Una din particularităţile Intr-o asemenea accepţiu
şurare a Congresului al XII- esenţiale ale evoluţiei de ne, documentele adoptate de
lea al partidului a fost o e- mocraţiei ce caracterizează Congresul al Xll-lea sint, de prezidenţial
locventă demonstraţie In a- partidul nostru o reprezintă fapt, emonaţia unui efort de
ceastă privinţă. extinderea unor laturi ale a- prospectare şi dimensionare PENTRU CONVOCAREA CAMEREI
„Dezbaterile din Congres cesteia de la cadrul parti o dezvoltării viitoare in care LEGISLATIVE A CONSILIILOR POPULARE
— sublinia tovarăşul Nicolae dului la cel al organismelor este încorporată o contribu In temeiul articolului 14 din Legea nr. 5/
Ceauşescu in Cuvîntarea ros societăţii, la cadrul naţional. ţie hotăritoare a tuturor oa
tită la încheierea lucrărilor Şi din acest punct de vede menilor muncii, indiferent de 1975 privind congresul, Camera legislativă şi
acestuia — ca şi pregătirea re Congresul al Xll-lea s-a naţionalitate. Aici se regăseş conferinţele consiliilor populare,
Congresului demonstrează lar manifestat ca pildă elocven te cu deosebită pregnanţă Preşedintele Republicii Socialiste România
gul democratism al partidu tă şl convingătoare. Dezbate concepţia partidului nostru d e c r e t e a z ă :
lui şi o! orînduirii noastre so rea, practic cu toţi oamenii privitoare ta locul şi rolul
cialiste. Toate documentele muncii, cu întregul popor, maselor populare in făuri ARTICOL UNIC. — Se convoacă Camera
sînt rodul nemijlocit al gîn- a documentelor Congresului, rea conştientă a socialismu legislativă a consiliilor populare în ziua de 12
dirii creatoare a întregului prezentarea unui mare nu lui şl comunismului. decembrie 1979.
partid, a întregului nostru măr de propuneri exprimă nu NICOLAE CEAUŞESCU
popor. Largul democratism al numai efectul măsurilor lua- (Continuare în paj. a 2-a) ir.U.M.R. Crişcior. Lăcătu
şul de Întreţinere Aurel Şte
fan este tm comunist exem Preşedintele
plu in muncă şi dăruire.
Foto ; VIRGIL ONOIU Republicii Socialiste România
Masă rotundă ia L M. Barza
Economiei naţionale —
cantităţi sporite de
resurse minerale utile
Holărîţi să înfăptuiască neabătut prevederile din
documentele Congresului al Xll-lea al partidului, pre de cînd n-am mai introdus
vederi care îi angajează direct pe linia lărgirii bazei nici o armătură metalică
Modernizarea şi mecAniaarea proceselor de explmitare din muiol« Văii Jiului sînt proprii de materii prime, sporirea gradului de asigu de la suprafaţă. Exploatăm
realităţi elocvente iile zilelor noastre. Foto ; ŞT. NEMECSEK rare din resurse interne a necesităţilor eeonomici na cam două-trei panouri cu
ţionale şi reducerea substanţială a importurilor, mi aceleaşi .armături. Mai un
nerii de la Barza muncosc cu abnegaţie şi dăruire. în rostogol, mai un suitor să
IN ZIARUL DE AZI aceste zile de sfârşit de an, ei adaogă noi sporuri dc pat în piatră, şi uite-aşa
Predarea ştafetei producţie celor înregistrate pină acum, pregătind te am redus anul acesta con
• Comuniştii, toii oa meinic în acelaşi timp producţia anului viitor. Despre sumul de lemn pe brigadă
menii muncii liune- modalităţile de aeţiune, despre dăruirea şi angajarea cu vreo 25 mc. De aseme
Intre multele premiere lor ştaf clari. El a fost „vi doreni işi exprimă în muncă nc-au vorbit, în cadrul unei mese rotunde, nea, printr-o plasare cores
industriale raportate Con- oara iutii“ a primei şarje deplina satisfacţie, eiţiva dintre lucrătorii cei mai harnici de Ia I, M. punzătoare a găurilor de
■grcsului-al. Xll-lea',al. parii-} de ojel ialomiţean: a su bucuria nemărginită Barza. perforare, realizăm înaintări
dnlni. mut mi s-a părut mai. pravegheat fUimparca stra pentru realegerea t o- mai bune, concretizate in
deosebita. Cea a zămislirii tului de uzură a cuptorului, v a r ă ş u I u i Nicolae depăşirea planului zilnic şi
unei noi cetăţi siderurgice pregătirea pentru încărcare Ceauşescu în funcţia Nicolae Gheaţă, miner şef să ne realizăm ritmic sarci reducerea cu 5T) la sută a
româneşti în Câmpia Soare a acestuia, montarea oalei de secretar general al ele brigadă, Musariu II : nile de plan, în acelaşi cantităţii planificată de ex
lui. la Călăraşi. Evenimen de turnare, pregătirea lin- partidului Pentru noi, realizarea pla timp, ne preocupăm insis ploziv.
tul s-tt produs cu o zi îna golierelor. „A copt“ prima • O zi într-o comună nului înseamnă totul. Ştim tent de reducerea consumu D. GHEOMEA V
inte de deschiderea lucrări şarjă, „i-a dat viaţă", cum (Vălişoara) că economia naţională are rilor de metal, lemn, explo LIVIU BRAICA
lor înaltului forum al co avea să arpeciexe mg. Er- • Lecţia (Civica) nevoie de mai multe resur ziv. în raionul în care lu
muniştilor. Mai. precis. în min Georgescu, directorul se minerale şi ne străduim (Continuare in pag. a 2-a)
dimineaţa zilei dc IS no combinatului siderurgic. crez, sînt aproape trei ani
iembrie. la orele 3,Să. L-au ajutat intru reuşita
Cu vrea zece tini în misiunii sale colegi dc re Au contribuit in mod deo- cumpărători, creşterea pute SA CUNOAŞTEM
urmă, periodicul care-mi breaslă veniţi din inima. sebit eu hărnici* fan- rii de cumpărare a hun exte LEGILE ŢARII
găzduieşte rbidurile dc fală „7 arii lai Decebal“: topito- m tezia lor. «lovii din cla- rnii lor.
sele
* V-a G,
a V-. a B,
dc
Consiliul
insera un articol în cure rul şef Petre Benchea, ma a Vill a B şi a Vll-a D şi Ci O NOUA HALĂ tică şi cultură odueaţie poli at
socialistă
scriam despre faptele oţe- PENTRU REPARAŢII comunei Ghelari, in colabo
larului Nicolae A vramcs'cu. caragiul Ion Celei, mecani „ŞCOALA NOASTRĂ MAI MULTE MĂRFURI i rare cu comitetul comunal al
Si iată că în acea noapte cul Undai Ladisl.au, electri CA O FLOARE“ 1« centrul de reparaţii al femeilor, a organizat o reu
pe
tema
albă a genezei oţelul ui de cienii Cornel Nistor şi Con PENTRU HUNEDORENI S.M.A. I>eva a fost construită şită întilnire legile ţării“, „Să
A-
cunoaştem
infru-
...concursul
pentru
Călăraşi, pe platforma pri stantin Oprica. Maistrul imiseţ&rea şi bun;, gospodări Magazinul nr. 126 — iflft oofl o nonă hală, care acum este vind in mijlocul lor pe procu
de
curs
desti
pregătire,
tn
parti
Botezau,
mului cuptor dc 100 tone, principal hunedorean Nico re a unităţilor de invăţămlnt tei, magazinul nr. S — 140 ooo nată efectuării reparaţiilor ta rorul Aurel primit răspunsuri
au
cipanţii
găsit
generală
Şcoala
ia
l-am reîntîlnit pe maistrul lae Avramescu a predat a nr. 1 Brad un larg ecou. Piuă tei, magazinul nr. 120 — motoarele de combine „Glo competente, pe marginea u-
235 «on Iei. magazinul nr. 14
concrete,
la
în
principal tnelahtrg Nicolae ştafeta focului nestins mais tn prezent au fost amenajate — «m ofli) lei. slut cifrele de ria.“ _ activitate aflată la nor cazuri privind respectarea
trebările
spaţiile
din
verzi
incinta
Avramescu. Venise din ce trului principal ialomiţean şcolii, terenurile do. baschet păşirii volumului desfacerii ordinea a zilei pe agenda Ast de legilor ţării.
lucru
mecanizatorilor.
tatea de foc a Hunedoarei Ion Dordea. încă un semn şi handbal, au fost reactua de mărfuri la magazinele fel se asigură condiţii pentru
Hunedoara,
din
respective
de
să predea ştafeta oţelului al tăriei neamului nostru ! lizate propaganda vizuală şi la începutul anului, cifre ca realizarea intervenţiilor ne
aici, pe malul Dunării. în gazetele de perete, înfrumu re demonstrează două ade cesare pentru punerea in
fosta localitate a călăraşi AUREL DAVID seţate laboratoarele, coridoa văruri : buna aprovizionare stare do funcţionare a com
rele, sălile de curs — la ea-
binelor.
\ ” cu mărfurile solicitate de
-en-s