Page 109 - Drumul_socialismului_1979_11

863 © VINERI, 30 NOIEMBRIE 1979 Pag. 3

GÎRLA CE SE DUCE 1
B ENTUZIASM. în at­ şedinţă se plîng — şi pe cursuri, iar cu învăţătu­
mosfera de puternic entu­ bună dreptate — că ma­ ra se descurcă bine. Con­ PE „APA SÎMBETEI“ 1
ziasm, generată de Con­ şinile, în special cele ce stantin, un puşti cu ochi
'LTc vreo trei luni, Jiul i
gresul al XlI-lea al parti­ aparţin T.C.H., circulă vioi, ne-a spus, cînd l-am de Vest are un nou aflu- ,*
ca*,ie dului, constructorii căii prin centrul de comună întrebat ce materie îi pla­ ent, gîrla — deocamdată \]
iba gcr- ferate Deva—Brad mun­ cu viteză mult mai mare ce mai mult: „Istoria“.’ • Datorită preocupării deosebite a colectivului de
cesc cu dăruie pentru a decît cea permisă de le­ „De ce ?“. „Fiindcă poves­ tehnicieni şi ingineri pe linia creaţiei tehnico-ştiinţifice, fără nume — ce-şi arc li
tragerii izvorul în Vulcan, la pom- i '
termina importanta lucra­ gea circulaţiei. N-ar fi teşte foarte frumos despre concretizată în asimilarea de piese de schimb pentru pa de apă din slr. Liber- V
smisiunc re la termenul stabilit. în rău dacă maşina dotată cu trecutul poporului nostru“. utilajele în funcţiune din întreprindere, la I.M.C. Bîr-
ătorii momentul de faţă la tune­ radar ar poposi şi la Vă­ cea-Deva s-a realizat în acest an o economie de 506 000 | lăţii, colţ cu Barierei. Ce- \
lul de la Vălişoara sînt lişoara. B3 PROMISIUNI UITA­ lei valută, asigurîndu-se şi cantitatea fluxului tehno­ 4 lăţenii care locuiesc în a- i
J ceasta zonă sînt foarte ’
turnate două calote şi por­ TE. La „Reflector“ — ga­ logic. S-au evidenţiat în mod deosebit atelierul de ar­
igresului talul, iar la cel de la Or- R> ÎNTRECERE. Gheor­ zeta satirică a comunei — mături şi secţia b.c.a. j impacientaţi că edilii ora- ţ
acţiune se află o fotografie care-1 ţ şului nu iau măsuri pen- {
popor, mindea, galeria a ajuns la ghe Resiga din Vălişoara, • La Deva, a avut loc plenara Comitetului jude­ i Ini repararea ei, deşi s-au l
înergeti- 12 m adîncime, pregătin- a livrat la fondul de stat, arată pe Traian Sîna din ţean de Cruce roşie, care a analizat activitatea ce-i
U toţii ! du-se începerea turnării. în acest an, 3 bovine. E- cătunul Fînaţe dormind revine acestei organizaţii ca membră a Frontului Uni­ ) făcut sesizări cu carul. Se *
„Un om 1 pierde foarte multă apă. ţ
Premic- La acest al doilea obiectiv xemplul lui e urmat de beat în faţa bufetului din tăţii Socialiste, desemnînd totodată şi delegatul său i'Această pompă curge zi şi ij
roducţie munceşte formaţia condu­ Visalon Muntean, Gheor­ Vălişoara. T.S. a promis pentru conferinţa judeţeană a Frontului. Au fost sta­
imerica- să de maistrul Gheorghe ghe Ardeleanu (tot din sa­ de nenumărate ori că ru­ bilite măsuri pentru buna desfăşurare a activităţii în ? noapte cu presiune. Pe Y
ţ cînd vă gîndiţi tovarăşi y
iţic lite- Macru care ne-a spus : tul de centru), Constantin pe „prietenia“ cu paharul, viitor, fixîndu-se şi data tragerii tombolei din Fondul ţ edili ai oraşului, să daţi 4:
biective- — Unul dintre obiecti­ Alba, din Dealu Mare şi dar nu se ţine de cuvînt. Crucii roşii : 17 decembrie. ^ un nume gîrlei ?
al XII- 9 Micul, dar harnicul, colectiv de la sera de flori
— pro- vele cele mai de seamă alţii. B MESERII ÎNDRĂGI­
;or pen- ale muncii noastre este a G.I.G.C.L., condus de inimoasa şefă de unitate Qheor- \ DISPUTE PE SEAMA 4
e litera- calitatea lucrărilor, aşa m AMENDA. Nicolae TE. Majoritatea celor cir­ ghiţa Sabău, pregăteşte în permanenţă flori pentru de­ ţ CUMPĂRĂTORULUI ? |
cum stabilesc documente­ Cibian, din satul Stoenea- ca I 300 de oameni din co­ veni. In seră se găsesc acum peste 6 000 de diverse
le Congresului al XlI-lea mună ce muncesc în alte ghivece, iar la punctele de desfacere de la „Ulpia“ şi 4 In magazinele de pro- t
al P.C.R. De aceea, acor­ sa, a fost amendat de mi­ localităţi sînt de meserie din piaţă sînt duse zilnic sute (la „Ulpia“ chiar 1000) duse de panificaţie ale ’
dăm o maximă atenţie liţie cu 800 de lei pentru mineri. O altă profesie garoafe. In zilele următoare vor apare şi calele. La 1 Devei (magazine aparţinînd \
cerere, aici se confecţionează buchete, coroane jerbe, ^ I.C.S. mărfuri alimentare) Î
coşuleţe şi altele. ^ lipseşte cam demult pîi- |
Rubrică realizată de
w
6,00 Ra- DOINA COJOCARU
eţii; 7,00 cu sprijinul corespondenţilor voluntari
Revista
ii melo- VALISOARA imf
de ştiri; \mm\
(Ultători- * \ it
le ştiri ; i nea graham, care, se ştie, }
; 10,30 9 VIA JĂLA
1,45 Mo- ico pîine dietetică. O pre- V
Buletin 4 feră însă şi mulţi oameni jj
îpremie- respectării întocmai a pro­ că a tulburat liniştea sa­ mult îndrăgită în localita­ Un ghid al castelului din el. îi trebuia o documen­ 4 'sănătoşi, pentru calităţile i
Buletin iectului de execuţie. tului şi a alungat-o pe te este şoferia. Circa 50 Hunedoara . a împlinit vîr- tare riguros ştiinţifică pen­
comoa- soţia sa de acasă. dintre locuitorii comunei '} ei deosebite. Ei bine, cînd Y
u ; 12,30 sta de pensionare. Acum, cea tru că istoria avea nevoie T ne-am interesat de ce nu }
■lea al B3 CONTRIBUŢIE. Pînă sînt şoferi, şi destul de care a purtat prin labirin­ de o interpretare obiectivă. \ se fabrică la întreprinde- 4
nelodiile în momentul de faţă, din EC HĂRNICIE. Fraţii Fi- buni, cum se consideră. tul legendelor adevărate A absolvit Facultatea de is­
la 1 la comuna Vălişoara, s-au li­ nucă — Andrei şi Busu­ ale Castelului Corvineştilor i rea de mo rărit şi pani fi—r
:b ; 16,00 vrat la fondul de stat, în ioc — sînt printre cei mai fl CALIFICARE. Rodi- torie din Cluj-Napoca, ră- J ca ţie acest sortiment am A
Coordo- mai bine de o jumătate de mînînd mai departe o gaz­ | aflat cu stupefacţie că nu ^
:,40 şia- baza contractelor încheia­ vrednici constructori ai ca Dud, lucrătoare în co­ secol atîţia vizitatori cîţi dă oricînd primitoare pen­
n dcce- tunelului C.F.R. de la Or- merţ, va termina — cu / se faptică deoarece corner- i
le ştiri ; te, 100 tone carne şi 1 400 locuitori ar avea o dată şi tru toţi cei ce se abateau 1 ţul face comenzi mici J
; 18,00 hl lapte, existînd toate mindea. Precizăm acest bine, sperăm — în curînd jumătate Bucureştiul, Ma- pe la castel, ca să-i cunoas­ ţ (G—10 kg zilnic), „canti- y
iterpreţi fapt pentru a-1 afla şi fa­ cursul de calificare ca ria Cosma se pregăteşte să că istoria. Anii au trecut,
r; Ioana condiţiile pentru realiza­ miliile lor, ce vieţuiesc în vînzătoare comercială, aşa ( late ce nu poate fi fră- 4
rii spe- rea şi depăşirea sarcinilor că Vasile Tebieş nu va devină o „turistă“ califica­ Maria Cosma a rămas. A i mintală în cuvele mala- ?
i cinci- satul Ponor, aparţinător tă.' De fapt, acesta a fost rămas fidelă primului lea- \ xoarclor" — zic brutarii, y
sonore ; pe anul în curs. avea de ce să reclame — t Nu-s ridicole asemenea 4,
ă ; 23,00 comunei Pui. de multe ori a făcut-o —
23,30— / motive pentru a lipsi i
cal noc- 3 P A R T I C I P A R E . ■ ABSENŢĂ. Magazi­ că la bufetul din centrul 1 populaţia de un produs *
695 000 lei, aceasta este nul din satul Săliştioara a de comună lucrează vîn- î n s e m n ă r i 4 căutat ? Ce spuneţi, tova-, y
i Actua- valoarea muncii patriotice zători necalificaţi. l roşe director Dumitru 4
Doine şi stat închis două luni din * Fleancu, tovarăşe director -
pe Va- realizate pînă acum în co­ cauză că Petru Trifescu visul ei de o viaţă — să găn al copilăriei — caste­ ^ Nicolae Nandrca ? ) V.
Forum mună. Tot pînă în mo­ B ÎN FRUNTE. Nico-
i aripile a fost găsit, la inventar, umble, să vadă, să cunoas­ lul. De pe meterezele lui a
ripţii pe mentul de faţă au fost dim Ivan, din satul- Dea­ că, să simtă, cu-sufletul is­ fost părtaşă la tot ce a ^ DE-AR MAI FI O VARĂ u
,45—20,00 cu o lipsă în gestiune în lu Mare, este — alături de V i
însumate 5 324 zile con­ torii mai vechi şi mai noi. prins viaţă în Hunedoara.
valoare de circa 40 000 lei. i Deşi o problemă priori- 4
tribuţie în muncă. cei doi deputaţi ai satu­ Dar cine este Maria Cos­ Nu a pierdut niciodată şan­
In momentul de faţă are ma ? ! Dacă treptele, cori­ sa de a arăta vizitatorilor I tară, transportul şi depo- i
lui, Anghel Lazăr şi Ioan ţ zitalul furajelor în cadrul V
BB CEI MAI BUNI. Mir- loc predarea unităţii unui. Medrea — sufletul acţiu­ doarele, sălile ar putea po­ panorama „cetăţii“ siderur­ i cooperativelor agricole din ţ
cea Resiga, Simona A- alt gestionar, aşa că, în nilor patriotice ce vizea­ vesti, cu siguranţă că ar gice ori arhitectura zveltă Bunda şi Poieniţa Voinii t
începe de la primul seîn-
a oraşului. Şi de fiecare
vram, Anuţa Pintilie, Ioan curînd, magazinul se va cet' al Măriucăi, fetiţa care dată sentimentul acela de 1 a cam rămas de... căruţă. /
r rămin ză întreţinerea în bune ţ Vina o poartă atît factorii \
Vacanţă Rusu şi alţi pionieri ai deschide. condiţiuni a drumului de a văzut lumina zilei în a- om al castelului căpăta
NEDOA- şcolii generale din locali­ ceastă vatră de fapte vite­ contururi şi mai precise. i de răspundere da la accs- 4
:ne (Fia. E VOINICII. F r a ţ i i acces spre sat. în acest jeşti, ar continua, desigur, Pînă cînd, într-o zi, cu cît- T te untiăţi, factori ce au }
înai» : r'- tate obţin numai note an, cetăţenii din Dealu \ tratat cu superficialitate »i
cule cu- Constantin (elev în clasa cu neastîmpărul primilor va timp în urmă, Maria
(Arta) ; foarte bune la învăţătură, Mare au. pietruit 4,5 km anr de viaţă, ca apoi, pe la Cosma s-a despărţit de l îndestularea „cămărilor“ ^
ii (Con- avînd şanse să încheie a V-a) şi Gheorghe Radu cinci ani, să ne spună cum castel. Anii... / zootehniei cu furaje, cît i
OŞani : . (cl. I) Avramescu fac în de drum, asigurînd condi­ 1 şi cîţiva membri coopera- '
Unirea) ; primul trimestru al aces­ ţii bune pentru circulaţia a ajuns ajutor de ghid, e- Oricum, zidurile castelu­
3 morţii fiecare zi două ore de a- xamenul dîndu-şi-1 pronun- lui parcă au şi acum înti­ 4 tori — Aron Ghiura, y
bel (Re- tui an de învăţămînt cu autobuzelor. ţînd corect litera „r“. De-a- i Gheorghe Herban, Victor 1
I : La media maximă. casă pînă la şcoală şi tot părit în ele ecoul vocii Mă­ 1 Bumbcsc, — care nu s-au J
(Cultu- atîtea de la şcoală pînă TRAIAN BONDOR cum intrase „în pîine“. îşi riei Cosma. O voce plăcută \ achitat pînă acum de a- *
Uuncito- acasă. Cu toate acestea, nu ajuta tatăl cînd avea gru­
Alarmă E3 VITEZĂ. Mai mulţi cu sprijinul corespondenţilor puri mai mari de vizitatori. şi caldă, bună de depănat 1 ceste sarcini. Dc-ar mai fi 4
>c); LO- cetăţeni ai satului de re- lipsesc şi nu întîrzie la din Vălişoara Mai tîrziu, a simţit că nu legende adevărate. / o vară, că poale aşa or î;
dat (Mi- o mai mulţumeşte mitul, * avea ce să mănînce şi a- I
Vom ^ nimalele din aceste ferme, ţ
(Munci- oricît de frumos ar fi fost DORIN CORPADE
: Aven-
ivain — \ DOUA BA, UNA DA... |
torcsc) ;
pe care L e c ţ i a Manifestări poiitico-educative ^ Multe gospodine din ~
ităm (7 civida? ) Deva cumpără lapte de la y
: Ulti- ^ alimentara nr. 2, de pe i.
şi liber „PERSPECTIVA CREAŢII POETICE (Iuliana Vişa. subredacţia i strada Minerului. Cumpă- I
ĂŞTIE : După ce fetiţa făcuse ALE ELEVILOR „Cravatele roşii cu tricolor" I ră cînd găsesc. Pentru că V
să (Pa- Prietenii mei, clujeni, de cîteva ori drumul dus- DEZVOLTĂRII Brad).
îîn oa- soţ şi soţie, el cîndva întors pe povîrniş cu cîte JUDEŢULUI Membrii cenaclului literar \ aici cam aşa merge: două ţ
OAGIU- muncitor în Hunedoara HUNEDOARA“ 1 zile nu se aduce lapte, o 1
I Don un pahar sau cu cîte o dc la Şcoala generală nr. 1 „PARTID IUBIT, } zi se aduce, apoi iarăşi se Y
ultură); (cînd „marea“ Cincişului sticlă, indignaţi, am inter­ Brad s-au întîlnlt într-o e- PĂRINTE DRAG“
• seriile nu exista) au dorit să re­ venit. Stupefiaţi, am pri­ Aceasta a fost tema întîl- inoţionantă şedinţă -tic lu­ j uită... Aşa s-a întîmplat în >;
VZI : O vadă, în această nease­ nirij tinerilor dc la secţia cru. Emoţionantă pentru că ...a fost titlul inspirat al | ultima săptămînă şi în al- 4j
: ; CA- muită toamnă, frumuseţi­ mit răspunsul unuia din unui apreciat spectacol des­ i Lele. Gospodinele din zonă }]
derivă cei patru, că atît paharele maghiară a Liceului indus­ noile creaţii aduceau elogii
O sim- le acestor locuri. cît şi sticlele au fost plă­ trial nr. 4 Deva cu tovară­ patriei şi conducătorului său făşurat pc scena clubului I se întreabă şi întreabă îl
imp (11 Iată-ne, aşadar, admi- iubit. Poeziile „Fiul patriei“, „Minerul“ din Ghelari. In \ conducerea l.I.L. Simerta . V
Cînd a- tite. Pentru prima oara şul Mircea Cornca, secretar faţa unui public receptiv şi ţ ‘Totuşi, pînă cînd?
(Mure- rînd întinderea de apă, auzeam că în statul nos­ al Comitetului municipal „Unirea“ ale pionierei Kiss V
să vă bucurîndu-ne de blîndul liodica, din clasa a VlII-a entuziast, pionieri şi ute-
SLIUC : soare de toamnă tîrzie. In tru se poate plăti numai Deva al U.T.C. întîlnirea cişti, formaţia corală din \ NU E PREA MARE V
■ seriile de dragul de a se distru­ B, „Patria“, a colegei sale ^ RISIPA ?
ÎLARI ; dreapta noastră, patru ge. Le-am spus şi lor a- a prilejuit viitorilor con­ Elena Cataramă, din clasa Ghelari — laureată a celei V
cîştigă bărbaţi şi două femei. La ceastă părere a noastră, structori contactul- cu per­ a VlII-a C, ca şi momen­ de-a ll-a ediţii a Festiva­ ţ Această întrebare o a- lj
picioarele noastre — coas­ spectivele dezvoltării econo­ tul muzical susţinut dc lului naţional „Cînlarea / dresăm conducerilor coo- T
ta abruptă spre oglinda însă celălalt ne-a replicat: mice şi social-culluralc a membrii cercului au făcut României“ — au realizat un 1 perativelor agricole din V
lacului... „ehe, domnule, nu ne luaţi din întîlnirea dc la şcoala spectacol emoţionant, care \ Rupoltu Mare, Aurel Vlai- ^
cu teoria asta !“. Am ce­ municipiului Deva şi jude­ 1 cu, Lăsau, Bobîlna şi al- I
Am fost, stimaţi cititori, rut părerea tovarăşului generală nr. 1 un moment a răspuns, prin vers, muzi­ / tor unităţi care şi la a- Y
martorii unei scene de Mitroi, ospătarul, care-i ţului Hunedoara în cinci­ înălţător, dedicat celui de-al că şi mesaj, genericului sub ) ceasta dală, deşi înregis- V
neînchipuit. O mogîldeaţă nalul 1981—1985. XlI-lea forum comunist. care s-a desfăşurat.
pentru servise. Nu-şi amintea să ^ trează un însemnat deficit lj
e: vre­ de fetiţă de 3-4 anişori fi încasat preţul vreunui ( în balanţa furajerei, mai !
ai în- era „dresată“ să coboare pahar sau vreunei sticle I au nelransportale din cîmp J
îi uşor. povîrnişul şi să „culea­
. Local în schimbul distrugerii ţ cantităţi apreciabile de ^
ţii sub gă“ paharele şi sticlele lor. La un moment dat, ţ nutreţuri. Nu cunosc oare t
purniţă. care, golite, erau „lăsate“ acel pui de om, aşezat pe t conducerile unităţilor ase- /
b din să alunece pe coastă. U-
impera- iarba uscată a povîrnişu- ) menea practici care duc \
uprinsă nul dintre cei patru băr­ lui, bătea din palme şi ^ la pierderi cantitative şi 4
plus 5 baţi a pus apoi pe o tavă l calitative irecuperabile din }
ra ma- repeta : „nu mai vin la 1 producţia de nutreţuri ? l
plus 9 mai multe sticle şi pahare voi !, nu mai vin la voi !“.
nineaţa începînd să facă prestidi­ Pricepuse mai bine ca oa­ \ La reamintim că furajele \
gitaţie, dar cum echilibrul menii mari vorbele noas­ 1 respective pot şi trebuie t
l-a cam părăsit, „numă­ / să fia transformate în J
în curs tre de doj ană.
ui aco- rul“ nu i-a reuşit şi con­ 1 lapte, carne şi bani. Se ţ
: slabă, secinţa cred că o deduceţi , AUREL BOTEZAN Pionierii din comuna Buceş s-au întîlnit, in aceste zile,în emoţionante acţiuni dedica­ ^ cere însă mai mult spirit 4
de 80— te evenimentului politic ce domină viaţa ţării. „Cu gindul şi inima Ia marele forum“ a fost ^ gospodăresc. ^
şi dumneavoastră. Hunedoara
intitulată manifestarea surprinsă în fotografia dc faţă.