Page 13 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 13
ANUL XXXI
NR. 6 841
DUMINICA,
4 NOIEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Vizita tovarăşului losip Broz Tito
in ţara noastră ' Oricine petrece cîteva —- Dorind să cinstească I.V. Călan :
ceasuri în mijlocul colecti cu fapte remarcabile în
DECADA RECORD —
vului de la uzina cocso- muncă apropiatul forum na DOVADA A HĂRNICIEI
chimică din C.S. Hune ţional al comuniştilor, colec
Continuarea convorbirilor oficiale doara poate să-şi dea seama tivul nostru de cocsari, pu Siderurgiştii de la Că
de atmosfera de puternică c- ternic mobilizat de organi lan au declarat ultima
Sîmbată, 3 noiembrie, au rii dintre statele continentu reglementarea tuturor proble mulaţie existentă aici, atmo zaţiile de partid, şi-a inten decadă a lunii octombrie
continuat convorbirile oficiale lui şi, îndeosebi, să ducă la melor litigioase dintre state sferă creată de importantul sificat eforturile în produc decadă record în muncă,
între t o v a r ă ş u l Nicolae măsuri practice de dezanga numai pe cale paşnică, prin eveniment pe care comuniş- ţie, acţionînd pe toate căile succesele obţinute în
Ceauşescu, secretar general al jare militară şi dezarmare. tratative, pentru renunţarea producţie fiind închina
Partidului Comunist Român, Cei doi preşedinţi au ex cu desăvârşire la folosirea for te Congresului al XII-
preşedintele Republicii Socia primat hotărîrea României şi ţei, a mijloacelor militare. A ĂvTnd în frunte comuniştii lea al partidului şi a-
liste România, şi tbvarăşul Iugoslaviei de a acţiona pen fost reînnoită solidaritatea propiatei Conferinţe ju
losip Broz Tito, preşedintele tru dezvoltarea relaţiilor bila României şi Iugoslaviei cu deţene de partid. Mun
Republicii Socialiste Federati terale şi multilaterale între popoarele din Rhodesia şi Na Cocsarii Hunedoarei onorează cind cu abnegaţie şi dă
ve Iugoslavia, preşedintele ţările din Balcani, pentru mibia, cu populaţia majorita ruire, bine organizat, a-
ta împotriva politicii rasiste Congresul partidului transformind
Uniunii Comuniştilor din transformarea acestei re ră din Africa de Sud în lup vîndu-i mereu în prime
Iugoslavia. giuni . într-o zonă a păcii le rînduri pe comunişti,
în care să domnească spiri şi dc apartheid, pentru li
Noua rundă cţe convorbiri siderurgiştii de Ia Călan
a fost consacrată examinării tul prieteniei şi al încrede bertate şi independenţă. angajamentele in fapte raportează succese de
.unor aspecte esenţiale ale ac- rii, al bunei vecinătăţi şi co Cei doi preşedinţi au re seamă 7 De-a lungul ce
'tnalităţii politice internaţio laborării în cele mai diferi levat atenţia deosebită pe care lor 10 zile şi nopţi de
nale, ea punînd în evidenţă te domenii, ca o contribuţie ţările noastre o acordă lichi muncă ei au obţinut su
gradul înalt de identitate a concretă şi importantă la e- dării subdezvoltării, înlătură» plimentar : 914 tone fon
punctelor de vedere ale dificarea securităţii europene, rii marilor decalaje economice tă cenuşie, 1 334 tone
României şi Iugoslaviei asu în acest cadru, a fost eviden şi sociale dintre state şi instau cocs fluidizat, 490 tone
pra problemelor discutate. ţiată însemnătatea rezolvării rării unei noi ordini econo semicocs, 900 kWh ener
politice a problemei cipriote,
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu pe baza. respectării indepen mice internaţionale, bazată gie electrică, apoi 63 to
şi losip Broz Tito au reafir denţei, suveranităţii şi inte pe egalitate şi echitate, care ne cilindri de laminor,
mat ataşamentul ţărilor noas grităţii teritoriale a Republi să asigure progresul mai ac 49 tone cilindri boşaţi,
tre faţă de obiectivele secu cii Cipru, astfel îneît să se celerat al tuturor ţărilor şi, 41 tone utilaje de turna
rităţii şi cooperării în Euro asigure convieţuirea şi con îndeosebi, al celor rămase în re, 42 tone pîlnii, 40 to
urmă, precum şi stabilitatea
pa,' relevînd necesitatea în lucrarea paşnică a celor două economică mondială. ne radiatoare, 35 tone
făptuirii integrale a prevede comunităţi. alte produse. (Subing.
rilor «Actului final de la Hel în acelaşi timp s-a subli Totodată, s-a relevat că o Virgil Săvulescu).
sinki, pregătirii temeinice a niat că România şi Iugosla cerinţă vitală pentru prospe Echipa do cocsari condusă de comunistul Anton Pasau RECORD
reuniunii de la Madrid din via se pronunţă ferm pentru ritatea tuturor naţiunilor, pen- şi-a onorat angajamentul luat la începutul anului de a re PE OŢELAUII
1980, pentru ca aceasta să întărirea cursului spre des duce la zero spargerile la şarje.
dea un nou impuls colaboră- tindere şi colaborare, pentru (Continuare în pag. a 4-a) Decada producţiilor
tii, toţi oamenii muncii se pentru realizarea şi depăşi- sporite în secţiile Com
binatului siderurgic Hu
Inmînarea „Diplomei ASTAZI pregătesc să-l întîmpine —- rea acestor angajamente. A- nedoara — care va fi
Gongresul al XlI-lea al firmaţiile mele — continuă
partidului. tovarăşul Andrei Petresc, se- reeditată în cinstea Con al
al
gresului
XlI-lea
de cetăfean de onoare TRANSMISIUNI menţiune. Colectivul uzinei partid al uzinei — au aco- partidului — a constituit
De la început vom face o cretarul comitetului de
s-a angajat ca în cinstea perire în fapte. După trcce- un nou prilej de afir
ai municipiului Bucureşti“ DIRECTE LA RADIO Congresului al XlI-lea — rea a 10 luni din acest aii, mare, în cadrul uzinei
pînă la deschiderea lucrări- am dat deja peste plan 14 350 nr. 3, a colectivului de
Sîmbătă dimineaţa, la Pa ţean de onoare al municipiu ŞI TELEVIZIUNE : lor acestuia — să realizeze tone cocs, 5 127 tone pro- la oţelăria Martin II,
latul Primăverii, tovarăşului lui Bucureşti“, tovarăşul peste prevederile planului duse chimice şi 2 328 tone unde media zilnică a de
losip Broz Tito, preşedintele Gheorghe Pană i-a adresat un 14 000 tone cocs metalurgic, produse distilate. Cum pînă păşirilor a fost de zeci
Republicii Socialiste Federati cald salut şi a exprimat oma în jurul orei 9,00, 4 200 tone produse chimice la congres mai sînt 14 zile, şi chiar de sute de tone
ve Iugoslavia, preşedintele giul profund şi aleasa pre solemnitatea semnă- şi 2 500 tone produse disti- sîntem hotărîţi să amplifi- de metal. în ultima zi a
NJUniunii Comuniştilor din ţuire pe care populaţia Capi rii documentelor ofi late. Cu ce rezultate se căm aceste realizări, lunii octombrie, de pil
Hiugoslavia, i s-au înmînat, talei, întregul nostru popor le prezintă el, acum, cînd mai dă, pe ansamblul acestei
într-un cadru festiv, „Diploma poartă înaltului sol al 'popo ciale româno-iugos- sînt două săptămîni pînă va MIRCEA LEPADATU secţii s-a realizat supli
dc cetăţean de onoare al mu rului iugoslav. lave. începe marele sfat al comu- --------------------------------------- mentar mai mult de 400
nicipiului Bucureşti“, îm A luat apoi cuvîntul tova In jurul orei 10,00 niştilor ţării ? (Continuare în pag. a 3-a) tone oţel.
preună cu placheta cu răşul losip Broz Tito, care a
însemnele acestei distinct mulţumit în cel mai călduros ceremonia plecării
ţii/ simbol al simţămin-j mod pentru înalta cinste ce tovarăşului losip
telor de înaltă apreciere faţă i-a fost acordată alegîndu-1 Broz Tito, preşedin
de personalitatea conducăto „cetăţean de onoare al muni íhsemnáhi de scriitor Scrisoare din Ialomiţa
rului ţării vecine şi prietene, cipiului Bucureşti“. tele Republicii So
faţă de contribuţia sa deose în încheierea solemnităţii, cialiste Federative
bită la dezvoltarea relaţiilor tovarăşul losip Broz Tito s-a Iugoslavia, preşedin Despre locul de unde lor şi mutaţiilor care s-au locuitorii, acum produce a-
de prietenie şi colaborare ro- întreţinut, într-o atmosferă to tele Uniunii Comu scriu aceste rînduri, Panait produs în agricultura tării tîla recoltă îneît e în stare
• mâno-iugoslave. vărăşească, de caldă priete Istrati spunea : „întins, de în anii de după eliberare. să satisfacă cerinţele între
înmînînd tovarăşului losip nie, cu delegaţia Consiliului niştilor din Iugosla cînd lumea, peste toate ţa Cred că în afară de „duioa gii /ări, iar forţa de mun
Broz. Tito „Diploma de cetă- popular municipal. via, care la invitaţia rinile pe care le arde soa sa Ialomiţa“ şi „Dunărea că existentă în această zonă
tovarăşului Nicolae rele. între duioasa Ialomiţa ursuză“, nici un alt element este insuficientă... De fapt,
şi Dunărea ursuză, Bărăga din citatul dc mai sus nu acesta este fenomenul exact
Gînd oamenii Ceauşescu, secretar nul se află în lupta viclea poale fi asociat cu ideea care tn-a îndemnat să scriu
general al Partidului nă cu omul harnic pe care de Bărăgan fără un anume rîndurile de faţă, rînduri
VOR... Comunist Român, nu-l iubeşte şi căruia îi re risc. Acea „luptă vicleană“ pentru oamenii care, în fie
fuză orice bună stare, afară s-a metamorfozat într-o re care toamnă vin aici, în Bă
Un om întreprinzător şi Orăştie (dar de ce numai de preşedintele Repu doar de aceea de-a hoinări laţia pătnînt—om, ale cărei răgan, pentru a da o mină
inimos — de la întreprin aici ? — n.n.) lucrează du blicii S o c i a l i s t e şi de-a urla în toată voia“. consecinţe sînt — ni se pa- de ajutor, pentru ca porum
derea mecanica Orăştie — pă orele de program, volun iv alît de firesc! — roa- bul să ajungă nu numai la
şi-a dat. seama, imediat ce tar, la construirea conduc România, a efectuat Bărăganul de atunci — dele tot mai mari la hectar.
a venit în această imitate, tei. Ea a plecat de mult de o vizită oficială de Bărăganul de azi: două Acesta fiind şi motivul prin DUMITRU HURÜBA
că lipseşte un element esen la staţia de acumulare şi imagini care, alăturate, dau cipal care a generat un pa
ţial în activitatea fabricii preparare a apei de la Dea prietenie în ţara măsura cea mai apropiată radox : Bărăganul, care nu —————————————
şi fundamental pentru civi lul Mic. străbate oraşul pe noastră. de realitate a transformări avea cit ce să-şi hrănească (Continuare în pag. a 3-a)
liza/ie, şi anume AI’A. îm o lungime de fi km — în
preună cu colaboratorii săi general unele străzi care nu
şi cu sprijinul organelor lo prea aveau apă — şi se
cale de partid şi de stat, va opri la l.M.O. încă în \ noul magazin va intra în să mă despart de muncă, de BLOC DE LOCUINŢE 1
acest om inimos şi dinamic luna decembrie a.c., pîrîul funcţiune, avînd şi unitate lucruri dragi, de tovarăşi atît PREDAT LOCATARILOR
ca un resort perpetuu a Sibişel îşi va dărui cu ge \ dc alimentaţie publică. de vrednici...“. Constructorii şantierului din
pus la cale soluţia construi nerozitate apa cristalină oa PESTE 26 DE ANI PREGĂTIRI Haţeg au terminat, recent,
rii unei conducte de apă — menilor de la „Mecanica“ MUNCIŢI NUMAI IN PERSPECTIVA finisarea unui nou bloc de
lucrare de anvergură con şi oraşului Orăştie. UN NOU LA I.U.M.P. locuinţe. Blocul 17 A are 48
apartamente
de
modeme,
structivă şi de mare valoare Cînd în mintea omului în MAGAZIN SĂTESC Adolf Terenyi a muncit ca Pe şantierele Inspectoratului confortabile, astfel că noii
electrician mai bine de 26 de
au
economică — de la care- să colţeşte ideea noului şi a ani. Numai la I.U.M. Petro silvic judeţean vederea început locatari care se mută in a-
în
plan
pregătirile
se alimenteze nu doar dorin(ei de mai bine şi In satul Stănija (Buceş) s-a şani. De-a lungul anilor i taţiilor din anul 1980, cînd ceste zile vor beneficia de
locuinţe cu un accentuat grad
I.M.O., dar şi oraşul Qrăş- cînd omul acela sau oame construit, priu contribuţia in s-au încredinţat lucrări de urmează să se Împădurească de confort. (Nicu Sbuchca,
bani a cetăţenilor şi prin ac
în
pe
însemnătate,
Totodată,
care
mare
tie. De la idee la concre nii aceia VOR, cauza este \ ţiuni patriotice, un nou ma le-a executat cu multă măies peste 1960 ha. s-au însăraîn- Haţeg!.
această
toamnă
tizarea ei n-a fost decît un cîştigată. Aşa cum este cîş- \ gazin sătesc. Hărnicia local trie. De cîteva zile a predat ţat în pepiniere 620 ari cu
pas. De cîleva luni, zi de tigată acum, la Orăştie, apa nicilor a făcut ca noua con brigada, a ieşit la pensie. gorun şi paltin, pentru ob
„Dar voi veni mereu în fa
zi, cile 100 şi mai bine de Sibişelului... \ strucţie să fie realizată Sn- brică — spunea Adolf Te ţinerea materialului săditor
tr-un timp record. în prime
Împăduririlor
necesar
dtn
oameni de la „Mecanica“ DAN VRINCEANU le zile ale- săptămînii viitoare renyi, Pentru că mi-e greu cincinalul viilor.
L