Page 15 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 15
i DUMINICĂ, 4 NOIEMBRIE 1979 Pag. ÎS
(Urinare din pag. î)
d!spuhem de Însemnate rezerve pentru
.Cifrele sînt elocvente, ele
mzwm vorbesc de Ia sine, subli
â SPORI PRODUCŢIA AORICOLĂ niind hărnicia întregului co
INICA, lectiv, faptul că încă dc Ia ■
BMBHIE începutul anului, la fiecare
<i.in ţarii In ullimii ani cooperativa şteşti. Edificatoare în acest zootehnice. în vederea dez- loc de muncă, oamenii s-au
y, 00 — Tnui.s- agricolă din Simeria, a reali sens sînt cîteva exemple des voltării şi modernizării aces preocupat să găsească şi să
tiireotâ : So prinse din experienţa proprie. tui sector, în actualul cinci ® Staţia de asfalt Mintia din cadrul S.U.T. Deva şi-a
ja semnării <lo- zat constant producţii medii folosească cele mai bune căi
lor oficiale ro- de peste 3 500—4 000 kg ce Bunăoară, în acest an am nal am investit peste 3 mi realizat planul anual, dc 12 000 tone, la mixtură, asfaltică. şi mijloace dc muncă, sa :
ţoslavc. reale boabe la hectar. Nive avut tarlale ocupate cu grîu lioane lei. Pe lingă punerea Astfel, pînă la sfîrşitul anului, staţia va da peste plan încă folosească din plin fiecare,
ne ! luri superioare de producţie unde producţia medic a ajuns unui accent deosebit pc ame 2 000 tone.
atTiei liorarea efectivelor şi asigura minut, pentru ca producţia j
populará in- am obţinut şi la alte culturi la 4 00Q kg ia hectar. Un ® „Stelele baletului sovietic“ se intitulează spectacolul să fie realizată ritmic şU
ali agricole. In ceea ce priveşte alt exemplu cc-1 avem la în- rea bazei furajere din pro prezentat mîinc scară, orele 19,00, la Casa de cultură, în ciiiar depăşită.
10,<ki Tra.usmi- sectorul zootehnic, unde avem demînă ca argument asupra ducţie proprie, ne preocupă cadrul „Zilelor culturii sovietice în R.S. România“, dedi
•ectfi : Ceremo- problema permanentizării for Tot tovarăşul Pctresc ne
uriii i.ovsrisiî'Hii un plus de peste 120 capete rezervelor existente pentru cate aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. relevă cîteva din principale-«
oz Tito, la total bovine şi 170 la o- sporirea producţiei se referă ţei de muncă şi ridicării ca • SPORT • Deschiderea ediţiei de iarnă a „Daciadei“. ie direcţii în care s-a acţio
tutui vinc faţă de prevederile pe a- la cultura sfeclei de zahăr. La lificării profesionale a îngriji Astăzi, în toate unităţile municipiului, tineretul se prezintă nat pc linie organizatorică şi
! mu/àcii cest an, ne preocupăm îndeo brigada din Uroi, recolta a torilor dc animale. O resursă la startul celei de-a treia ediţii dc iarnă a popularei compe
I patriei politică, acţiuni subordonate
sebi dc ameliorarea efective fost cu peste 30 la sută su importantă dc creştere a ve tiţii sportive „Daciada“, acţiune dedicată întîmpinării Con în totalitate unui singur de-
tumlaiical lor, rcţinînd din prăsilă pro perioară mediei înregistrate pe niturilor băneşti ale unităţii o gresului al XII-lea al partidului. Cu acest prilej, în Deva şi ' ziderat — mobilizarea oa
aal: „Calvarul" C.A.P. Cunoscînd potenţia reprezintă şi dezvoltarea acti 1
îfrîfiod prie numai exemplarele eu In celelalte localităţi din judeţ vor avea loc întreceri dc menilor la realizarea şi dc-
ran pentru cei potenţial productiv ridicat. lul de oare. dispunem, am sta vităţii anexe, care în acest an handbal, fotbal, volei, şah, tenis dc masă, popice, precum păşirea sarcinilor de plan, a-
Proiectul dc Directive ale bilit să aplicăm o tehnologic nc asigură obţinerea supli şi tradiţionalul „Cro3 al celor 12 oraşe himedorene“. • Vo angajamentelor asumate.
Congresului al XII-lea al care să ne asigure realizarea mentară a peste 600 000 lei. lei. Campionatul diviziei B de volei feminin programează as —- Odată cu intensifica
.mult iu a piu ii partidului pune în faţa noas a peste 50 tone sfeclă de za Hotărîţi să întîmpinăm tăzi dimineaţă, orele 9,30, la Sala spoi turilor, meciul dintre rea muncii politico-cducati-
nea pi-opurterU tră, a lucrătorilor din agri hăr in anul viitor, punînd Congresul al XII-lea al parti Corvinul-Dacia Deva şi Mctalotelinica Tg. Mureş. • fotbal. yc, pentru conştientizarea
Mi N i c o i a e cultură, sarcini de o deose accentul pe lucrările de ba dului cu rezultate tot mai bu Minerul joacă acasă, de la orele 11,00, pe stadionul „Ceta muncitorilor, pentru mobili
Hi- ca priviri ză ale solului, fertilizarea cu ne în- muncă, cooperatorii şi
tcrea vcîiuîiU bită însemnătate privind tre te“, cu C.P.L. Caransebeş. zarea lor am folosit în per
\ Unităţii So cerea hotărîtă de la acumu îngrăşăminte organice şi în mecanizatorii dc la C.A.P. • Cîteva telefoane utile: Salvare — 11313, Pompieri manenţă un larg evantai de
li viaţa so lările cantitative realizate pî- treţinerea în mod exemplar a Simeria depunem eforturi sus •— 08, Informaţii C.F.R.— 12725, Autogara— 13033, Au metode şi mijloace care au
lei a rtomâ- culturii. ţinute pentru a valorifica e-
nă acuin, în cincinalele ante
tmbunăt&ţlx'ea toservire — 21046, A.C.R. •— 12345, Inspecţia comercială dus la întărirea disciplinei
ii »ale. rioare, la o calitate nouă, ma Livrările la fondul dc stat, ficient întreg potenţialul pro de stat — 13666, Staţii PECO-— 12715, 21121, Dispecerat în secţii şi ateliere, la înlă
i «lin Gala terializată într-o creştere sub respectiv cantităţile de produ, ductiv al unităţii noastre. taxi — 16084, 11501. • turarea risipei, cliirii&arca &-
diUccuUii po- i stanţială a recoltelor şi pro RAVAŞ PĂUN
tru tineret şi se predate, exprimă- în bună DOINA ¡COJOCARU variilor etc. ; comitetul dc
ducţiilor zootehnice, în ridi măsură eficienţa activităţii preşedintele C.A.P. Simeria partid, împreună cu consi
ştie: „Avaria", carea eficienţei economice noastre. In acest sens putem liul oamenilor muncii, întru
i. Sport. desfăşurate în fiecare unitate aminti, de pildă, că producţia nit într-o plenară comună«
agricolă. Evaiuînd în lumina
OIEMBRIE marfă dc porumb boabe se au adoptat o serie de mă
acestei cerinţe potenţialul pro ridică la 2 400 kg în medie suri organizatorice. Măsuri
in limba mu ductiv dc care dispune coo de pe fiecare hectar cultivat
ieri perativa noastră agricolă,. cu această plantă. i
1 putem afirma cu deplin Pentru a realiza dezidera
tMagâ. jntîm- temei că dispunem încă Csaarii
j greşul Par- tul acoperirii în totalitate a
de însemnate rezerve de cheltuielilor din venituri pro
lo-iulial creştere a producţiei, pro prii şi a obţine totodată bene
românească, ductivităţii muncii, venitu ficii, ne străduim să renta
laţii eu anul rilor băneşti şi a avuţiei ob * • bilizăm şi activitatea fermei
►ilclou : „Cei
ilor". Episo- onereaia
CONSEMNĂRI
læsaaKzxw,i partidului
POETUL SS COPII
/ mi păr talul prieten al reproduse aici desene şi —
I : 7,03 Ra-
Revista pre- : iarnini nostru, distinsul în traducerea lui Aiihai Ste-
ilio programul poet Aiihai Stcriade, direc riade —- poeme ale unor
Magazin du- tor al Centrului cultural ro copii din Baia Mare, Boto- >
[)e toate pen« augajamenteia
" --Uiojurnal ; mân dc pe lingă Universi şani, Brad : Gheorghe Ştc-ţ
-»a ; 11,00 lllc- tatea din Louvain, fost con ian, Buhuşi, Bucureşti, Con
istic ; 11,15 ferenţiar al Universităţii stanta, Hunedoara : Carmen
Coloana infi- din Liège, ne trimite _ clin Herica, Piatra Neamţ, Baiu in fapte
15.00 Clubul
16.00 Album nou un semn, un rod emo Mare, Lîrgu Mureş. „Copiii
Cintă Cornel ţionant al neistovitei sale României de azi — spune
13.00 Cinice
românesc ; strădanii pe tărîmul cultu Aiihai Stcriade în argumen Spitalul municipal Petroşani. Medicul Ion SamoJiit şi asistenta I. nerv (ia Preja efec- cc trebuie să ducă la uti
v pentru toţi; rii fi al literelor româneşti. tul său liminar — mă ui Oteazâ o anestezie generală eu intubaţle. Foto : GH. OUTEANU lizarea corespunzătoare a ca
il ; 20,30 Tur- E vorba de data aceasta dc mesc şi mă mişcă prin da pacităţilor de producţie, ci
; 21,30 Con- un volum, apărut sub egida rul poeziei şi al picturii. In
15 Romanţe ; vitarca mersului în gol a u-
II ; 22,10 Pa- propriei sala edituri din egală măsura sînt îneîntat „Ţara Zarandului—leagăn v nor agregate, reducerea con
r ; 22,30 Ring Louvain, „Soveja", şi inti să constat ceea cc a făcut simpozion sumurilor specifice pe şarjă
1 Buletin de tulat Culegere de poeme şi guvernul ţării melc natale
>0 Non stop ■ ş.a.m.d.
imagini ale copiilor români. pentru a le permite să se al răscoalei ţăranilor de la 1784 ,Niu numai că le-au adop
Fireşte, gestul lui Aiihai exprime nestingheriţi cu pa tat, dar au urmărit ca toa/-
Stcriade, prin exemplara şi na sau penclulţ...). Sînt în te acestea să fie realizate
IA! pura sa generozitate, apar credinţat că, proporţional cu în cadrul celei de-a neştilor Hunedoara) ; „As revoluţionar al maselor V punct cu punct. Şi iată un
ţine. acestui An internatio numărul locuitorilor săi III-a ediţii a Săptămînii pecte social-economice din populare zărăndene în exemplu. Ca urmare a apli
nal ol copilului care se a- România oferă exemplul cui turai-educa ti ve „Oma ţinutul Zarandului în preajma realizării actului cării şi respectării cu con
1 Atlantldei • propic. de sfîrşit fără să fi magnific dc a deţine, cu ti giu lui Crişan“ din comu preajma răscoalei lui Ho Unirii Transilvaniei cu
1 tobelor — na Ribiţa, ieri după-amia- rea, Cloşcă şi Crişan“ — România" — Dumitru secvenţă a unor asemenea
ta); HUNE- adus din păcate nimic esen nerii săi poeţi şi pictori, li ză, în sala căminului cul Olimpia Palamariu (Mu Barna (Arhivele statului) ; măsuri, s-a redus consumul
nturilo lui ţial in direcţia dezarmării nul dintre primele locuri, specific pc şarjă cu 9,67 kg
seriile I-II şi a ameliorării situaţiei co tural din satul Cri şan s-a zeul judeţean) şi Vasile „Partidul Comunist Român
nimoosa şi cantitativ şi calitativ, prin desfăşurat simpozionul ionaş (Arhivele statului); — organizator şi condu .la tona dc cocs, realizîndu-se
tasca <3e apt! piilor din tarile subdezvol tre naţiuni“. pînă în prezent economii de
; I’ETRO- tate. Cu citit mai semnifica-' Poetul Aiihai Stcriade nu „Ţara Zarandului — lea „Ţara Zarandului — lea cător al luptei maselor 6 256 tone cărbune.
lle lui Mark tivă este iniţiativa lui 'Aii greşeşte, căci inima sa a ră găn al răscoalei ţ-ăranilos găn al răscoalei de la muncitoare din zona Za Trebuie să subliniem că,
: l-n (Unl- de la 1784“. La lucrările 1784“ — Dorin Crişan (Li randului pentru dreptate
agicâ (7 No hai Stcriade• ocazionată dc mas a patriei. Partidul şi ceul , „Avram ’ Iancu“ la iniţiativa comuniştilor, în
ile sălbatice cea de a Xlll-a Bienală in statul nostru fac totul pen simpozionului au partici socială“ — dr. Mircea Va această perioadă au fost de
JPENI ; Tî- ternaţională de poezie dc la tru a apăra dreptul copii pat cercetători din Deva, Brad) ; „Gheorghe Crişan, lea (Muzeul judeţean) ;
(Cultur.il) ; s\ Hunedoara şi Brad. Dată fiu al meleagurilor zărăn- clarate zile şi decade record
esc) ; VUL- Knokkc-Heist de la înce lor la copilărie şi dreptul „Comuna Ribiţa — în per 7n producţie, în care s-au
•ter super- putul acestei toamne. După copiilor tării dc a deveni fiind importanţa ştiinţifică dene, conducător neînfri spectiva cincinalului 1981 obţinut rez'i'tate remarcabi
oreseţ; llo cum însuşi mărturiseşte în oameni deplini sub zodia a evenimentului, consem cat în marea răscoală a —1985“ — Nicolae Ro
váis (¡Vllne- năm temele prezentate şi ţăranilor moţi din 1784— man, primarul comunei le. Astfel, In perioada 35—
Eigra (Mun- scurta prefaţă, culegerea s-a creaţiei şi a demnităţii. Mi- autorii acestora : „Stră 1785“ — Ioachim Lazăr 25 octombrie, in timpul ulti
DASA: Ino- născut din dorinţa „dc a o- hai Stcriade adaugă de ani Ribiţa. mei decade record, au fost
I-II (Mun- feri — în semn dc omagiu de zile efortul său solitar, vechi urme dc civilizaţie (Muzeul judeţean) ; „Cîte
ANI: Un în ţinutul Zarandului“ — ■ va consideraţii cu privire Amintim că astăzi, în realizate în plus faţă de
: (7 Noiem- •— Poeţilor Lumii reuniţi la mişcător şi cinstit. Pentru Adriana Rusu (Muzeul ju la Ultimatumul adresat jurul orei prînzului, în sa plan 544 tone de cocs me
Dansul to- Knokkc-Heist, luminosul aceasta cl merită mai mult tul Crişan vor avea loc talurgic.
-II (Steaua chip al tinerei generaţii dc decit o modestă consem deţean) ; „Permanenţă şi. nobilimii de către ţărani festivităţile prilejuite de Inginerul Liviu Ciubucă,
lRZA : Au- poeţi din România“, In ex eontinuitate românească în în numele lui Horea“ —
a — seriile nare. Munţii Apuseni“ — Ti-be- Mihai Cerghedean (Arhi inaugurarea casei memo şeful atelierului exploatare,
ORAŞTIE ; celente condiţii grafice sînt RADU CIOBANU ne roagă să trecem neapă
stea căză- riu Mariş (Castelul Corvi- vele statului) ; „Avîntul riale „Crişan". rat în bloc-notesul nostru per
Gustul sl ;____ _________ S
ii (Flacă- cîţiva dintre „artizanii“ a-
JAr : Vis ------------- ( ccstor realizări. Mai intîi,
a do cul- despre echipa de coc
Poliee Pyt- (Urinare din pag. I) ritm dc muncă uneori dc-a Petru Vîlcan, Gheorghe Mi plinite. Iar cuvintele de lau pentru o nouă\rccoltă, pen
:); BRAZI : dreptul fantastic. De dimi luit, Vasile Popa, Angliei dă ale directorului l.A.S. tru o altă campanie,.. Nu, suri condusă de Anton Pasf-
ssee — par- timp în hambare, dar şi fă «cu, care s-a angajat şi a«
-AN: Alibi neaţa pînă seara tîrziu, pe Dan, Ia l.A.S. Andrăşeşti, Slobozia. Radu Zezeanu, nu nu mai poate fi vorba de reuşit — deşi unii, sceptici,
a — seriile ră să-şi piardă aurul boa şoselele judeţului Ialomiţa Marcel Zămoştean, Dumitru pot fi interpretate, decit ca spre o luptă între el şi om
tură) ; SI- belor. Am întîlnil aici oa circulă neîntrerupt maşinile Buruiană, AndroniC Popo- un semn de preţuire şi dc —■' pământul a devenii un ,n-au crezut că este posibir
a ciî alune meni veniţi dc la peste cinci cu iniţialele HD. Este o do- învins, un simplu supus ca — să reducă la zero spar
: Masca de vici, Roman Alărcut, iar Ia stimă pentru dăruirea de gerile la şarje ! Apoi, de
TELIUC : sute de kilometri, oameni re plăteşte tribut anual hăr
ir (Mine- pentru care culesul porum niciei oamenilor. Iar „du spre echipa lui Emil Ghc-
Prineipiul bului de pe întinderea Bă nea, despre Nicolac Blc-
îitorcsc). ioasa Ialomiţa“ şi „Dunărea jan, loan Filip, Iacob Rus,
răganului nu e o noţiune SCRISOARE BIR lAlOUlfA
ursuză“ nu mai sînt simple
abstractă, ci simţul datoriei Victor Balosin, Gheorghe
rasassBB prezente geografice, ci par Jucan, Teodor Dubaş, Con
ce trebuie îndeplinită prin-
R tr-o încadrare în timp care ticipante — cu apele lor — stantin Ungureartu, Nicolae
să elimine, practic,' posibili -vadă a hărniciei acestor şo l.A.S. Slobozia, Liberia Ar eare dau dovadă toţi şo la potolirea setei de secole Tobă, Andrei Spunei, Gheor
a Bărăganului, la germina
bil pentru tatea pierderilor. Am întîl feri. Fie că transportă pen delean, Alexandra Bcnho. ferii. rea seminţelor în vederea ghe Bodreanu şi despre
bric: Vre- nil aici oameni veniţi toc tru l.A.S. Andrăşeşti, l.A.S. loan Boga, luliu Cassian, Văd trecând pc şosea ma mulţi alţii.
ţrul mai mai. de la Deva,, de la Au Bălăciu sau, l.A.S. Slobozia, J. o ghin PîrVa, loan Păs, şinile încărcate cu porumb, viitoarelor recolte la fel de Puternicul detaşament dc
Vor c3diin bogate . comunişti -de aici, întreg co
iormă dc tobaza 1... $oferi. Unii din ci, ştiind ca reprezintă nu Victor Brîznican, Iulian ‘To avînd la volan oameni cu Şi iar bor avea loc ple lectivul este hotărît să spo
Iar în zo- tre ei avînd la activ micite numai o firmă — Autobaza por, atunci există, indiscu fele poale puţin obosite, dar
apoviţă şi campanii de toamnă pe a- nr. l Deva, ci şi un judeţ, tabil, certitudinea că această cu un zîmbet deschis, prie cări ale şoferilor Autoba rească în continuare rezulta
va sufla tenos, şi parcă simt cum mă tele bune obţinute pînă a-
din est — cesle meleaguri, dar care au fac lot ce o omeneşte posi campanie agricolă, de toam zei Deva spre Ialomiţa... Şi s cum. Credem că perioada
ui se vot răspuns şi de această dată bil pentru a contribui cu e- nă va rămâne pentru ci, ca. cuprinde un val de încre iar vor deveni neîncăpătoa
ări locale, cu solicitudine, participînd fortul lor la folosirea fie şi pentru personalul însoţi dere... Iar de lingă asfaltul 5—15 noiembrie, cind a fost
i cuprinsă şoselei porneşte întinderea re hambarele ţării pentru iniţiată — în cinstea Con
grade, iar aici la frontul marii bătălii cărui moment bun de lucru. tor — şef de coloană, im gresului al , XII-lea — • o
şi 3 grade, dc strîngcre a recoltei, inte- Şi dacă la l.A.S. Balaciu piegaţi, mecanici — o satis Bărăganului, pregătit deja porumbul Bărăganului, pen
dimineaţa grîndu-sc perfect intr-un transportă porumb şoferi ca facţie deplină a muncii lin •— cu arătura proaspătă — tru porumbul nostru... nouă decada record în pro
ducţie, va fi o ctapă-e talon
în acest sens.