Page 2 - Drumul_socialismului_1979_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 838
Pag. 2

CONGRES f i*ELE1

9,00 Teleşcoal
10.00 Publicita
(Urmare din pag. 1) dispozitive şi mecanisme, me­ jore dc rezolvat. Această con­ nostru de partid şi a consiliu­ 10.05 Film s fer
R
rut“.
ADUNĂRILE GENERALE SPECIALE nite să conducă la atingerea vingere s-a conturat mai ales lui oamenilor muncii, acţio- fiului 19
nîndu-se ferm pentru înlătu­
zei tehnico-materiale a indus­ unor parametri calitativ supe­ în cadrul recentei conferinţe rarea lor. în vederea extin­ 10.50 Telex
10.05 Teleşcoal
riori, reducerea eforturilor fi­ pentru dare de seamă Şi ale­ 16,40 Curs' de
ALE OAMENILOR MUNCII triei extractive, colectivele zice şi îmbunătăţirea condiţii­ geri a organizaţiei noastre' de derii bazei tehnico-materiale 17.00 Reportaj
ceză
noastre s-au orientat cu prio­
şi perfecţionării activităţii la
partid. Este evident faptul că
ritate la mina Deva spre in­ lor de lucru. în acelaşi cadru la mina Deva întîlnim încă mina Deva vor fi accelerate Alger
Chimiştli din Orăştis s-au angajat: tensificarea lucrărilor de des­ dc preocupări sc înscrie creş­ situaţii cînd la unele abataje lucrările de cercetare geologi­ 17.20 Viaţa cv
18.05 Iugoslavi
chidere a orizontului —380 terea gradului de mecanizare nu sînt respectate în totali- că la orizontul •—310 m, cumentai
transversala 8, iar pînă în lu­
in, pregătirea lucrărilor dc a- na decembrie a acestui an sc 18,15 Baschet
Jam îndeplini şi depăşi dîncire a puţului de la nive­ Realizările actuale — va executa galeria de legătură ropeni :
Cupa ca
reşti —
lul orizontului —380 la —450
la
puţ—zăcămînt
orizontul
(repriza
sarcinile de plan din 1880“ m, spre asigurarea continui­ -—380 m, cit şi şaparea betoa- 18.50 10Q1 de
nelor şi montarea .lanţului
tăţii liniei dc front necesare
19.00 Telcjurn
compensator pe circuitul goa­
realizării sarcinilor de produc­ fereastră cu largă lelor. Pentru creşterea randa­ 19,30 Ţiţra i
ţie cerute. Dc asemenea, la mentului instalaţiilor de flo- pină Cc
dutui
mina Munccl accentul s-a deschidere spre tare şi a calităţii minereului 19,45 Program
© ÎN CELE 10 LUNI DIN ACEST AN, colectivul revoluţie
întreprinderii chimice Orăştic şi-a îndeplinit prevederile dc pus pe asigurarea permanentă prelucrat la uzina dc prepa­ trioticc
plan în procent de 102,8 lasută la producţia globală, a liniei de abataj planificate, împlinirile viitoare rare, vor fi înlocuite celulele 20,10 Ediţie s
101,4 la sută la producţia marfă, 101,1 la sută la producţia concomitent cu cercetarea câm­ 2, 3 şi 4 care au un stadiu misiunii
netă, 111,4 la sută la producţia fizică. pului minier sistematizat. avansat dc uzură. în dome­ tulul“
® SARCINILE PE 1980 sînt considerabil sporite la Creşterea calităţii concentra­ niul reducerii cheltuielilor de 21.20 Meridian
majoritatea indicatorilor fizici şi de eficienţă economică, tului cuprifer la uzina de producţie vom acţiona pentru 21,35 Telcjurn
sînt mobilizatoare dar posibil dc realizat. preparare a impus introduce­ a lucrărilor prin depăşirea in­ tate tehnologiile de lucru, e- valorificarea tuturor resurse­
© ANGAJAMENTUL COLECTIVULUI PE ANUL rea reflotărilor la liniile de dicatorilor planului tehnic, xistînd o insuficientă preocu­ lor ' materiale şi energetice,
VIITOR : 10 milioane lei la producţia globală, 10 milioa­ respectarea riguroasă a pro- pare pentru folosirea la capa­ pentru -reducerea consumurilor KAPi
ne lei la producţia marfă, 100 tone la producţia fizică de celule, modificarea circuitului gîamului de reparaţii la utila- citate a utilajelor, instalaţiilor specifice pe unitate de produs.
mase plastice, peste prevederile planului. de îngroşarc şi filtrare a con­ jele-cheic, ridicarea calificării şi a parcului de vagoneţi — Faptul că în cei trei ani şi
centratelor cuprifere, crcîn- şi îmbunătăţirea structurii per­ deficienţe reflectate concret în 9 luni trecuţi din acest cin­ tlioprogramul
BUCUREŞT
du-sc astfel condiţii pentru sonalului. Este semnificativ depăşirea consumului de ener­ cinal am realizat suplimentai Radiojurnal ;
© Hotărîre fermă, pentru dărirea chibzuită şi valorifi­ faptul că ponderea muncito­ gie. La Muncel, deşi prin îm­ presei; 8,10 '
îndeplinirea planului şi anga­ carea superioară a acestor va­ depăşirea randamentului de rilor direct productivi a ajuns bunătăţirea calităţii minereu­ 80 300 tone minereu cuprifer, diilor; 9,00 B
jamentelor. „în 1980, colecti­ lori, ca şi recuperarea şi re­ extracţie planificat. la 78,93 la sută, iar produc­ lui s-au realizat metalele pro­ 007 tone cupru, 346 tone 9.05 Kăspundi
vul nostru va contribui la introducerea în circuitul eco­ Pornind de la noile cerin­ tivitatea muncii planificate a gramate, totuşi, datorită ne- zinc şi peste 49 milioane lei lor ; 10,00 Bl
10.05 Radiomi
sporul de producţie industria­ nomic a resurselor secundare ţe din domeniul ridicării nive­ fost depăşită cu 3,28 la sută. beneficii suplimentare, ne dă lor ; 10,35 Ini
lă pe întreprindere cu cinci sînt alte căi ce trebuie ur­ realizărilor de la mina Troi­ încredere în propriile fn'-fp, gărului romă
milioane lei“ (ing. Ioan Soca- mate cu exigenţă şi răspun­ lului tehnic al producţiei, or­ Abordînd activitatea noas­ ţa pe ansamblul sectorului s-a garanţia că prin încheier i • Similea; 10,4.'
-■ic ; 11,00 Bu
ciu, şeful secţiei ambalaje), dere dc colectivele de oa­ ganizaţiile noastre de partid tră în contextul exigenţelor cc înregistrat o ' restanţă de 22 xemplară^a actualului ciriiţ 11,20 Avanpri
„în numele colectivului pe meni ai muncii dc la „Chimi­ dau un sprijin permanent con­ răzbat din documentele celui tone la plumb în concentrate. creăm o bază trainică înfăp­ tv. ; 12,00 Bn
12.05 Din con
care-1 conduc, ne angajăm ca ca“ — subliniau în cuvîntul ducerilor tehnice pentru im­ de al XII-lea Congres al parti­ în mod firesc deficienţele tuirilor viitoare prevăzute în Iui nostru ;
în anul viitor să realizăm su­ lor tovarăşii Ioan Susan, Ioan pulsionarea acţiunilor de in­ dului, ne dăm seama că a- cu care ne mai confruntăm Directivele celui de al XII- azi — Homâi:
plimentar o producţie globa­ Rusu şi Ioachim Mu rari. La troducere a- noilor tehnologii, vem încă multe probleme ma- se află în atenţia comitetului lea Congres al partidului. Melodiile Ian
lă de un milion lei“ (ing. Am­ rîndul lor, maiştrii Vasile Ho- Ia 1 ia 3 ; 1
vers 20 ; 10,0'
brozie Huţa, şeful secţiei pie­ morodeanu şi Stelian Toma a<- 10,15 Congres
se auto). „Noi ne-am propus precîau că este necesar să se cald prinos;
să dăm în plus faţă de pla­ acorde mai multă atenţie ca­ şi organizare
Ansair.
10.40
nul secţiei pe 1980 o produc­ lităţii produselor şi livrării lor „Harghita“
ţie de 200 000 lei“ (Dumitru în termen la beneficiari, in­ Ciuc ; 17,00 B
17.05
Univei
Domnaru, maistru la secţia tensificării activităţii de inves­ Cu ghidul şi inima la \ 18,00 Orele sc
sculărie). tiţii şi punerea la timp în preţi ai eînte
• Principalele căi de în­ funcţiune a noilor capacităţi marele forum comunist J 20,30 Reflex
20.40 Cadenţe
făptuire a planului. Întrucît — domeniu deficitar în pre­ O zi într-c
în ,1980 numărul personalului zent la I.C. Orăştie, dar atît forum; 24,01
muncitor va marca o oare­ de important în perspectiva ştiri; 0,05—5,
muzical nocf
care descreştere, sporul de dezvoltării unităţii şi a realiză­ © „Planul-directivă de Vizita în Valea Jiului a t
producţie faţă de acest an va rii sarcinilor mobilizatoare pe dezvoltare cconomico-socială prilejuit şi cunoaşterea con- .
trebui realizat exclusiv pe sea­ care le are în 1980. a judeţului Hunedoara în diţiilor deosebite în care se ţ
ma creşterii productivităţii Dezbătînd cu autoexigenţă profil teritorial pe perioada pregătesc viitorii specialişti ^
muncii. Aceasta presupune —■ şi răspundere sarcinile de plan 1981—1985“ a fost tema mineri în Institutul de mine 1
aşa cum relevau cu justeţe şi angajamentele pe anul dezbaterii organizate la ca­ Petroşani. i
DEVA:
unii participanţi la dezbateri 1980, exprimîndu-şi hotărârea binetul municipal pentru ac­ (Patria); Lur
Dai
(ing. Sabin Olaru, ing. Vasile fermă, unanimă de a le în­ tivitatea politico-ideologică ® La monumente istori- t seriile I-II .
Ghişcan, Ioan Beşteleie — deplini în mod exemplar — din Hunedoara — dezbatere cc, pe platforme industriale, 1 DOARA : i
mai buna organizare a pro­ asigurînd astfel o platformă care s-a bucurat de un larg la locuri de adîncă rezonan- ţ Mark Twain
(Flacăra) ;
ducţiei şi a muncii, utilizarea solidă pentru abordarea pre­ interes. ţă educativă, noi detaşamen- |j bestia (Arta)
la parametri optimi a capa­ vederilor cincinalului viitor, te de şoimi ai patriei pă- i (Constructori
cităţilor de producţie, perfec­ cei care au luat cuvîntul în © „De la comunişti învă­ şese în rîndurilc organizaţiei 1 ŞAN! : Aven
Twain — sei
ţionarea şi promovarea unor cadrul adunării generale spe­ ţăm cutezanţa revoluţionară“ de pionieri. „Sintem genei--*, rea); Vacanţi
noi tehnologii de fabricaţie, ciale a reprezentanţilor oame­ — sub acest semnificativ ge­ raţia celui de-al XII-lea .„embrie); AII
nilor muncii de la I.C. Orăş­ , (Republica) ;
diversificarea asimilării de tie au solicitat organelor tu­ neric, pionieri de la Şcoala Congres al partidului“ au ( năr şi libe
produse, matriţe şi S.D.V.-uri, telare de resort un sprijin generală nr. 2 Simeria au spus cu emoţie, după ce au y VULCAN ; Ii
reînnoirea, rcproiectarea şi consistent în asigurarea ma­ avut emoţionante şi educa­ rostit lcgămîntul, fruntaşii l riile I-II (Mu
NEA : Fiara
modernizarea producţiei, îm­ tive întîlniri cu mineri şi vii­ clasei a Il-a G, îndrumaţi de ) TRILA : Legi
bunătăţirea disciplinei şi a ca­ teriei prime necesare la nive­ tori specialişti din Valea învăţătoarea Rozalia Iovă- 1 citoresc) ; A
în
trecător
lităţii reparaţiilor la maşini şi lul planului, în activitatea de Jiului. La I.M. Paroşeni no- nescu, de la Şcoala genera- ţ torcsc) ; UR
investiţii şi în îmbunătăţirea
instalaţii, extinderea lucrului unor condiţii de muncă şi de piii au -pătruns în tainele lă nr. 3 Deva: Alina Că-1 împotriva fr
la mai multe maşini, conti­ viaţă ale oamenilor. Alături de meseriei de miner, au cu­ mărăşan, Raraona Turcitu, .' brie) ; BRAr.
loasă de la
nua pregătire a cadrelor şi a- priceperea şi hotărârea lor, de noscut oamenii adîncurilor, Alin Chiş, Alin Chinceş, Ro- | roşie) ; GUV
daptarea unui sistem stimula­ puternica forţă mobilizatoare condiţiile lor dc muncă Şi dica Sinescu, Adrian Josan, ^ toarcere tîrz
ORAŞTIE : S
torul şi angajant dc retribui­ şi de acţiune a organizaţiilor au trăit momente pioase în Florin Buda. O nouă gene- l căzătoare (P
re a muncii. de partid, asigurările primite preajma monumentului eroi­ raţie care va creşte ocroti- i şi culoarea i
Raţionalizarea şi reducerea le vor fi, chimiştilor din O- lor căzuţi la Lupeni în a- tă şi îndrumată sub falduri ţ ra) ; GEOAG
de apă (Cas
continuă a consumurilor de răştie, chezăşie în muncă şi cel revoluţionar august ’29. roşii şi tricolore. ( HAŢEG : Po
(Popular) ; E
materii prime şi materiale, de izbînzi. Siluct-e dm şantierele judeţului. de zăpadă ]
combustibil şi energie, gospo­ DUMITRU GHEONEA roto : VIRGIL ONOIU ------------------! CALAN : Un
zbor (Casa d
MERIA : Par
(Mureşul) ; II
- în structura bazei furaje­ tru a evita pierderile de După tocare» paiele se unităţilor agricole o repre­ cui putând ajunge pînă la tocată — în proporţie de solvenţilor (1
re, nutreţurile de volum o- substanţe nutritive şi a administrează în .n-ana ani­ zintă tocarea cocenilor la proporţia de 1:1. 1:1, pînă la 1:2 sau' în a- LARI : Schrr
face (Muncit-
cupă peste 80 la sută din spori gradul de comestibili- malelor în amestec cu bor­ dimensiunile de 2-3 cm. O- Ciocălăii de porumb care mestfee cu nutreţuri însilo-
hrana rumegătoarelor. Gru­ tate şi digestibilitate al fu­ hot de sfeclă, borhot de be­ dată tocaţi, cocenii se pot rezultă în cantităţi mari zate. e»»—«Basrw;
pa nutreţurilor grosiere — rajelor grosiere este nece­ re, sfeclă furajeră tocată, trata cu saramură, folosind la bazele de recepţie şi la în condiţiile acestui an,
paie, plevuri, vreji, coceni sar ca ele să fie preparate nutreţ însilozat sau cu tă- 0,500—0,750 kg sare la 100 fabricile de nutreţuri com­ cînd cantităţile de fînuri
şi ciocălăi de porumb —, în prin diferite procedee teh­ rîţe, nutreţuri combinate, kg nutreţ. De asemenea, binate, conţin o mare can­ sînt mai reduse şi de o ca­
funcţie de condiţiile speci­ nologice. uruieli, gozuri măcinate. O- după ce au fost amestecaţi titate de energie potenţială litate inferioară, nutreţurile I Rezultatele
fice ale fiecărei unităţi, re­ grosiere şi în mod deosebit octombrie 19
Extr. I :
prezintă 20—25 la sută din cocenii şi ciocălăii de po­ 29, 40;
Extr. a II-
valoarea nutritivă a raţiei NUTREŢURILE GROSIERE-VALORIFICATE rumb pot şi trebuie să sub­ 21. 10.
în perioada de stabulaţie. stituie deficitul de fînuri Fond total
Unităţile agricole din ju­ din balanţa furajeră, com- 845 544 lei, d:
deţul nostru au o produc­ EFICIENT lN HRANA ANIMALELOR pletînd raţia la sortimentul 195 558 lei.
ţie de peste 65 000 tone fu­ furajelor de volum.
raje grosiere din producţia Aplicînd aceste metode
acestui an. Aceasta repre­ de preparare a furajelor ¡VREI
zintă o importantă sursă de. Paiele de grîu şi de orz, dată cu aceste amestecuri, cu nutreţuri suculente şi lă­ ce poate fi utilizată în pro­ grosiere, o serie de unităţi
energie care poate şi tre­ indiferent sub ce formă se se adaugă şi carbonatul de saţi timp de 24—48 de ore, ducţia animală. Prepararea agricole, între care amin­
buie să fie valorificată efi­ administrează, trebuie to­ calciu in doze stabilite du­ se administrează în hrană. lor constă în măcinarea la tim pe cele din Silvaş. Lă- Timpul i
ziua dc 1 n
cient în producţia animală. cate la 3—4 cm pentru bo­ pă norme. Cele mai bune rezultate se moara universală cu cioca­ puşnic şi altele valorifică mea se va r
vine şi 2—3 cm pentru ovi­
Administrate în stare ne­ ne, tocare ce se poate Cocenii de porumb au obţin însă prin însilozarea nele, la dimensiuni de 0,6—■ an de an în mod superior va fi mai
preparată în hrana anima­ valoarea nutritivă cea mai cocenilor după tehnica de 0,8 cm, după care făina ast­ toate resursele de nutreţuri, Vor mai căd'
Vin
lelor, nutreţurile grosiere realiza cu tocălorile exis­ ridicată atunci cînd sînt însilozare a celorlalte nu­ fel rezultată poate fi folo­ experienţa acestora trebuind burniţă.
derat din noi
nu sînt complet utilizate, tente în dotaţia unităţilor, bine conservaţi în şire, sto­ treţuri. Metoda constă în sită în hrana animalelor să fie extinsă în toate coo­ Temperatura
înregistrîndu-se pierderi de de tipul TMS-6, MTMF. guri sau sub adăpost. Co­ umectarea cu 80—100 li­ puse la îngrăşat sau a va­ perativele agricole şi con­ oscila între 0
tri apă la 100 kg nutreţ, cu
maximi
cele
cilor cu lapte, în amestec
substanţe nutritive ce pot însuşirile gustative ale pa“ cenii lăsaţi pe cîmp în saramură sau în amesteca­ cu nutreţuri concentrate — siliile unice agroindustriale- grade. Dim
frecve:
ajunge pînă la 40—50 la ielor tocate se pot îmbună­ glugi, pînă la sfîrşitul toam­ rea cu nutreţuri suculente tărîţe, uruieli, furaje com­ Dr. ing. E. CERNELEA ceaţă munte,
La
sută din conţinutul iniţial, tăţi simţitor dacă se stro­ nei sau începutul iernii, su­ ca : borhot sau sfeclă fura­ binate — în proporţie de Direcţia generală răci uşor. O
iar alte sortimente, cum pesc în mod uniform cu sa­ feră serioase deprecieri. O jeră tocată. în proporţie de 30—40 la sută, sau în a- pentru agricultură perit. Vor c
sînt ciocălăii de porumb, ramură în concentraţie de metodă de preparare prac­ 2 părţi nutreţ suculent şi o mestec cu nutreţuri sucu­ şi industrie alimentară ţii sub formi
ninsoare.
nu se pot deloc folosi. Pen­ 1,5—2'la sută.- tică şi la îndemîna tuturor parte coceni tocaţi, ameste­ lente — borhoturi, sfeclă IIunccloara-Deva