Page 22 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI Ntt. 6 843 (
rag. z
Ü " : - \ X : • x ; 3?-:: :;c
r;î:
9,20 Aspecte
militant
Propunerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu oamenii
prilejul
aniversi
,1
Bilanţul perioadei ianuarie-octombrie 1979 f.P.I.G.C.F. cu privire la creşterea rolului Frontului voîugf*
Octombi
siune el
{Urmare din pag. I) ţiune în acest an. Organele meni la îndeplinirea preve Deva Unităţii Socialiste în viaţa 19.30 Fotbal :
şi organizaţiile de partid să derilor de plan pc acest an, social-politică a ţării Nottingl
Cupa ei
late de ia începutul anului, exercite cu mai multă forţă în paralel cu pregătirea te- a îndeplinit ropeni,
accentuînd pe f inalizarea tu rolul de organizare şi con k N’antess,
pelor 1 -. ’
turor obiectivelor care au ducere a activităţii pc şan mcinică a planului pc anul planul pe 11 luni Un mare pas înainte pe linia rectc al
termen de punere în func tiere, să-i mobilizeze pe oa- 1980. Piteşti i
19.15 „50 de
in Rom
UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII Pentru colectivul de adincirii democraţiei socialiste taj de '
CU REZULTATE BUNE PE ZECE LUNI muncă de la întreprinde 10.00 Telex
rea de producţie industria
(lu paranteze —• realizările la construcţii-montaj) lă construcţii căi ferate LA VIATA POLITICĂ VA PARTICIPA 10,05 Teleşcot
10.40 Curs <i(
% % Deva, sfîrşitul săptămînii 17.00 Partid,
I.A.S. Ifaţeg 104 (107,8) 1 trecute a avut o semnifica ÎNTREGUL POPOR 17.15 La raţa
17.30 Mica s<
„Marmura" Simeria 187 F.P.N.C. Mintia 118,3 (100 ) 1 ţie deosebită-, marcată de Hotărîrea pe care a însuşirii, odată cu acesta, W- A.
O.I.F.P.G.A. Deva 112,7 (109,5) I.P.A. Deva 111,8 \ îndeplinirea planului de luat-o nu demult plenara a unor obligaţii. Prin în 17.50 Tragere
C.S. Hunedoara 102 (102 ) producţie pe 11 luni ale Consiliului Naţional al făptuirea măsurilor propu 18.00 Seara
victice
Trustul I.A.S. Deva 134 (100 ) 0. G.A. Deva 100 ţ anului la producţia globa Frontului Unităţii Socialis se, nemembrii de partid 18.50 1001 de
I.A.T.S.Ä. Piteşti 117 (245 ) 1. P.I.C.C.F. Deva 104,5 (100,2) ţ lă -şi la producţia netă. A- te de a aplica în viaţă pro îşi vor putea spune cuvîn- 19.00 Telejun
19.30 Ţara în
UNITĂŢI RESTANŢIERE LA TOTAL INVESTIŢII ccstui succes, dedicat Con punerile t o v a r ă ş u l u i tul în tot ceea ce se hotă na Cont
gresului al Xll-lea al parti 19.40 Moi, le
I.L. Deva 62 (61,6) I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva 65,1 (43.9) ţ dului şi Conferinţei Orga Nicolae Ceauşescu cu pri răşte în legătură cu viaţa 20,10 Cîntce
vire la creşterea rolului şi
străbun
I.F.E.T. Deva 88 (82,9) I.P.N.C. Orăştie 72,5 nizaţiei judeţene de partid, perfecţionarea organizării localităţii în care trăiesc şi 20,20 Scara
întreprinderea de tricotaje I.V.V. Deva 91,2 (66,7) j i se adaugă şi alte reali F.U.S. a fost primită cu sa muncesc. Personal mă nu viciicc.
Petroşani 73,9 (80,4) I.P.I.L.F. I-Iaţcg 96,7 (95.6) S zări : economisirea a 454 tisfacţie şi de către ţăra măr printre aceşti cetăţeni „Albasti
zării“. 1
întreprinderea de tricotaje D.P.Cf.D.M. Simeria 94,7 (99,2) l MWh energic electrică, a nii cu gospodărie indivi şi socotesc că dreptul &- 21.40 Telejun
Hunedoara 87 (36,3) I.A.S. Simeria 87,8 (95.1) I 280 tone motorină şi a duală din zonele necoope- cesta trebuie acoperit cu
Ţesătoria de mătase Deva. 53,6 (37,6) I.A.S. Mintia 66,1 (93 ) \ peste 80 tone de benzină, rativizate. Indiferent dacă participarea noastră activă HfnaiiaH
LV. Călan 66,8 (95,5) I.I.C. Deva 72,7 (65 ) ţ ceea ce a condus la im fac sau nu parte din Parti la consolidarea economică, ■JfêAD
„Vidra" Orăştie 59,9 (70,8) Direcţia judeţeană portante reduceri ale chel a comunei. Eu îmi aduc
I.R.E. Deva 75,2 (77,3) P.T.Tc. Deva 85,6 (89 ) j tuielilor materiale la 1000 dul Comunist Român, prin contribuţia lă aceasta con-
LE. Haţeg 50,6 (53,4) I.J.L.F. Deva 64,6 (95.6) / lei producţie marfă. înfăptuirea acestor măsuri tractînd şi predînd anual BUCUKEŞ’J
I.F.A. „Vîscoza" Lupeni 75,9 (67,5) G.I.G.G.L. Deva 85,1 (86.9) } ei vor putea participa, în statului viţei, miei, oi lap dioprogramu
II adio jurnal;
Ţesătoria de mătase Lupeni 74.6 (62,5) D.G.A.I.A. Deva 79,1 (6,9) cadrul organizaţiilor F.U.S., te, lină şi alte produse, presei; 8,10
I.G. Orăştie 78,3 (41,3) Inspectoratul şcolar judeţean 56,9 (56.1) j la viaţa politică a ţării, a diilor; 9,00 I
I.U.M. Petroşani 93 • (63,8) Comitetul judeţean pentru comunei în care trăiesc şi împreună cu ceilalţi locui 9.05 Kăspunt
tori ai satului vom acţiu
lor; 10,00 B
întreprinderea de produse . cultură şi educaţie socialistă 23,9 (17.6) \ muncesc. Posibilitatea ce na hotărît pentru a ne a- JVtîO Din ţ.
electrotehnice Petroşani 70.3 (93,5)' 0. J.T. Deva 32,6 (8,5) l se creează de a fi primit duce contribuţia la înflori ~t^.,u0 Buletin
C.G.S.M. Petroşani 44,3 (96,3) C.J.E.F.S. Deva 61,7 (63 ) I individual ca membru al Microfonul dc j
Buletin
F.P.R. Bara 29,3 Direcţia sanitară Deva 38,1 (30.7) I organizaţiilor F.U.S. va fa rea comunei noastre. comoara fol
Fabriqa de încălţăminte 1. M.C. Deva 87,6 (100,1) l ce din acestea nişte orga 12.30 Itomân. 1
Hunedoara 55,9 I.P.L. Deva 93,4 (103 ) j nizaţii care se bucură de IOAN MIHUŢ mîinc; 13, Fotl»?
13.30
Exploatarea de cuarţ Uricani 42,8 (62,4) întreprinderea de confecţii autoritate, rîndurile lor ţăran gCş — Notii
„Plafar" Orăştie 87,6 (80 ) Vulcan 84,1 (108,6) \ constituindu-se pe baza li cu gospodărie individuală Cupa Caii
„Avicola" Mintia 39,8 (33,3) I.S.C.I.P. Orăştie 84,7 (112,7) l berului consimţămînt şi a din comuna Baişa peni ; Stcau
Tipografia Deva 79,1 (64,7) Centrala minereurilor Deva 95,8 (84.6) J ies — C ltadi
10.00
T.M.P. Deva 35,2 (45,1) I.E. Deva 95,9 (91.7) S SE INTENSIFICĂ PARTICIPAREA Coordonate
Staţiunea de cercetări I.M.M.R. Simeria 88,6 (47.2) i MASELOR LARGI DE OAMENI Al MUNCII T&rim al
pomicole Geoagiu 70,2 (54,9) întreprinderea de bere Haţeg 63,3 (27,5) ¡ rat; 17,00 1
17.05
Odil
LA CONDUCEREA SOClETĂTil NOASTRE 17,25 Tineri
UNITĂŢI RESTANŢIERE L Îl CONSTRUCŢII-MONTAJ muzică popi
în mod deosebit mi-au fiecare cetăţean, fără nici le serii; 20,
Combinatul minier Valea Inspectoratul silvic judeţean 104,7 (87,4) bl uri foiei
Jiului 104,4 (96,5) I.I.L. Simeria 100,4 (77,5) reţinut atenţia două subli o deosebire, care a împli patria in si
I.M. Barza 100,9 (78,6) nieri formulate de secreta nit vîrsta majoratului, are 21.00 Fi
I.P.E.G. Deva 103,7 (5,7) Direcţia judeţeană de drumuri rul general al partidului asigurate şi garantate con Frankfurt p
mo Bucureş
I.T.A. Deva 108,2 (96,2) şi poduri Deva 102,2 (91,6) nostru, preşedintele ţării, to diţii depline de a partici ted — Unire
varăşul Nicolae Ceauşescu, pa activ şi efectiv la con 23.00 • Bijut
REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ în propunerile cu privire ducerea treburilor societă cal nocturn
TIMIŞ O AH
DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII la creşterea rolului Frontu ţii, la elaborarea şi înfăp li ta te a radii
lui Unităţii Socialiste în tuirea politicii partidului
Şantierul C.M. Trustul de construcţii Deva 76,8 viaţa social-politică a Ro populară in
Electrocentrale Deva 105.7 Grupul de şantiere energoinoritaj mâniei şi îmbunătăţirea or nostru. ferite instz
Confruntări
La secţia de înaltă ten
G.S.G.F.I. Deva 100,7 „Transilvania“ Mintia 76,1 ganizării sale : „Organiza siune undo lucrez, de pil tul, toţi îni
0. 1.F.P.G.A. Deva 99,5 Grupul de şantiere energocon- ţiile proprii ale Frontului dă, sîntem 42 de comunişti în drepturi
18,45 Muzicii
1. G.S. Hunedoara 95,3 strucţia Deva-Mintia 71,8 Unităţii Socialiste vor tre şi tot cam atîţia nemembri terpretată d
0. G.A. Deva 95 Şantierul-T.C.M.M. Deva 68,3 bui să se constituie pe sa nrişoara“ şi
1. R.E. Deva (şantierul de montaj) 80,2 Grupul de şantiere Rîu de partid. Acestora li se nostra" ; 19,
l.C.M.M. Petroşani 79,8 Mâre-Retezat 48,2 te, oraşe şi cartiere, pre creează acum posibilităţi iru caseiofî
cum şi în întreprinderi şi nemijlocite de a desfăşura ,.20,00 Emis
UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT PLANUL instituţii“ şi „Pentru o cu o vie activitate politică ia. Scriitori b
porani: Fio
DE CONSTRUCŢII-MONTAJ IN REGIE PROPRIE prindere cit mai largă a organizaţia Frontului Uni
maselor Ia viaţa politică, tăţii Socialiste ce se va
C.M.Deva 98.7 Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 50,1 inclusiv a tinerei generaţii, constitui şi ,1a noi.
U.J.C.C. Deva 84.7 I.G. Orăştie 44,8 este necesar să aibă posi Aprobînd întru lotul pro Cin i
Inspectoratul silvic Deva 84,6 bilitatea de a deveni mem punerile făcute, ne anga
I.I.L. Simeria 70,5 întreprinderea de bere Haţeg 36,9 bru al unei organizaţii a jăm să muncim fără pre DEVA: M
I.M.G. Deva 88,3 I.U.M. Petroşani 37,5 t>o la furnalele dc mare Frontului Unităţii Socia get pentru ca înfăptuirea (Patria); C
perj talc (Ai
I.P.N.C. Orăştie 81,1 „Vidra" Orăştie 35,3 capacitate din C.S. Hune liste orice cetăţean care a lor să însemne grăbirea BA: Lun
I.F.E.T. Deva 76 I.J.L.F. Deva 13,9 doara sc elaborează în fie împlinit vîrsta de 18 ani“. mersului României pe ca (Flacăra) ;
I.A.S. Mintia 70,9 care zi însemnate cantităţi Ne dăm seama bine ce lea stabilită de partid. ta); Ghin io
U.J.C.M. Deva 50.8 „Vîscoza“ Lupeni 12,5 de fontă peste plan. înseamnă aceasta, ce sem FI AN ALMAŞAN torul) ; Pî
spectorul
şi
-Staţia de cercetări pomicole „Plafar" Orăştie 80 nificaţii şi urmări directe muncitor electrician [ nirea); Vo;
ţ Geoagii 54.9 „Avicola" Mintia 9,6 Foto: VIRGIL ONOIU va avea. Practic, masele Ia I.R.E. Deva, vară (7 No
Geoagiu
de apă (R
largi de oameni ai muncii, fruntaş în muncă PENI: Zori
turtii); A
I (Muncitores
CRONICA FIDELĂ Minerii de îa Paroşeni şi-au spus răspicai cuvîntul: j Legea o Ies
T
!LONEA:
(IM
părăsi
LA: Un Ir
(Muncitores
(Urmare din pag. I) mai pregnante a adeziunii „Vom da ţării cărbunele de care are nevoie“ Nick Cari
depline cu care comuniştii, (Muncitores
de partid, consiliul de condu toţi oamenii muncii au,primit Darea de seamă prezentată cuvîntul multor participanţi la Căsătoria L'i i
BRAD:
cere, colectivul redacţional au aceste istorice documente. în cadrul adunării generale REALIZĂRI BUNE PE NOUĂ LUNI : Depăşirea pla discuţii, între care Victor ua roşie);
acţionat şi acţionează cu res Cu sprijinul colaboratorilor, a reprezentanţilor oamenilor nului la producţia globală cu aproape cinci milioane lei, Bănculea, Vasile Capriş, Va- Timpul dra
ponsabilitate, în spiritul indi corespondenţilor, ziarul nostru muncii de la I.M. Paroşeni, la producţia marfă cu 1,5 milioane lei, la producţia fizică . sile Barzol, Nicolae Suciu, a ranţei (Mim
Fortăreaţa
caţiilor date de secretarul ge se va strădui ca în anii ur ca şi cuprinzătorul plan de cu 552 tone dc cărbune, iar ia lucrările de pregătiri cu revenit consecvent propunerea tria); Mase
neral al partidului, tovarăşul mători să slujească cu mai măsuri au asigurat o solidă 882 ml. pentru conducerea minei, a căra); GEC
Nicolae Ceauşescu Ia Consfă multă fidelitate şi devotament bază de discuţii. Minerii şi-au ANGAJAMENTE ÎNSUFLEŢITOARE PE 1980 : Rea Combinatului minier. Valea rîsul mame
tuirea de lucru de la C.G. al misiunea de exponent mili măsurat cu grijă cuvintele,' lizarea suplimentară faţă de plan a unei producţii nete de Jiului şi a ministerului de re tură); IIAŢ
sării în zfc
P.C.R. din septembrie a.c., tant al opiniei, publice, să aşa cum măsoară zilnic în Î00 000 lei, depăşirea producţiei fizice cu 2 000 tone de sort, de a fi ajutaţi în mod BRAZI: UI
LAN: »0 d
pentru ca ziarul să-şi aducă răspundă cerinţelor de infor subteran tonele de cărbune. cărbune, a lucrărilor dc pregătiri cu 200 ml şi a lucră corespunzăor cu materialele şi de cui tur
o contribuţie proprie, tot mai mare, formare şi educare ale Privind retrospectiv, ei au rilor de deschideri cu 50 ml, creşterea productivităţii mun piesele de schimb necesare,-de Mizez pe
eficientă în ansamblul mijloa oamenilor muncii hunedoreni, constatat cu părere de rău că cii cu 5 kg de cărbune pc post, reducerea cheltuielilor ma a fi dotaţi cu unele dispozi ILIA: Conc
celor politice şi de mobilizare să-şi diversifice conţinutul şi realizările bune din primul se teriale de producţie cu 600 000 Iei, economisirea a 50 tive şi maşini de mică meca avut loc
LIUC:
Sons
ale organizaţiei judeţene de preocupările. mestru al anului, ca şi din lu metri cubi lemn de mină, 50 metri cubi cherestea şi 40 nizare a lucrărilor în subte cuiul (Mine
nile următoare, au fost dimi
partid la înthnpinarea cu Cu' aceste gînduri adresăm, nuate în întregime în luna oc mii kWh energie electrică. ran, adecvate condiţiilor con
fapte deosebite a Congresului, în acest moment de bilanţ, tombrie a.c. crete de zăcămînt de la I.M. m ßtyn, «%ssm
la înfăptuirea neabătută a călduroase mulţumiri colabo Paroşeni. „Noi ne vom mobi
Cum vor putea fi. recupe
sarcinilor actualei etape, a ratorilor şi corespondenţilor rate rămînerile în urmă, cum Adulări generale speciale ale oamenilor muncii liza. Brigada mea se angajea
politicii interne şi externe a se va acţiona pentru îndepli ză să depăşească planul pe â- Pentru
Partidului Comunist Român. • care au sprijinit şl, sprijină o vom rezolva prin măsuri timpului efectiv de lucru la nul viitor în medie cu cinci Vremea se
cu pasiune şi dăruire munca nirea şi depăşirea sarcinilor ? specifice de organizare a mun front, menţinerea unei bune cu cerul m:
Cu sprijinul activului de redacţională, muncitorilor ti „în primul rînd, trebuie să cii în abataje, printr-o meca la sută" — a spus Ion Bon- Vor cădea
colaboratori şi corespondenţi, pografi care ostenesc pentru a depăşim momentul critic în nizare adecvată a lucrărilor în discipline, în general". gioiu, iar colectivul în care lu porşre, sub
al cititorilor, ziarul „Drumul care ne aflăm, respectiv ieşi asemenea condiţii, prin efor Asemenea observaţii au fă crez — a relevat maistrul mi niţă şi plou
fia slab la
socialismului" şi-a subordonat da cititorilor un ziar îngrijit, rea din actualele condiţii tec turi susţinute din partea fie cut cu justeţe brigadierii Mir- nier Mihai Crîşnjaru — este minînd din
tematica sa obiectivelor majo lucrătorilor din difuzarea pre tonice deosebit de grele — fa- căruia dintre noi. Sînt nece cea Şoidea, Bakos Mihai, Ni hotărît să realizeze suplimen Temperatur
tar, în 1980 ccl puţin 50 me
re pe care conducerea parti sei, tuturor oamenilor muncii lieri mari, intercalaţii de ste sare, de asemenea, respecta colae Bodescu şi alţii. Oame tri liniari la lucrările de pre iar ziua tot
noaptea int
nii au vorbit simplu, minereş
dului le pune în atenţia în din judeţ, cititori statornici ril, infiltraţii dc apă, presiuni rea riguroasă a tehnologiilor te. Au spus deschis ce le re gătiri şi o producţie globală Pentru ui
tregului popor — înfăţişate ai organului Comitetului ju excesive —, care ne grevează de extracţie, întreţinerea şi vine lor, dar şi ce sarcini au de 500 000 lei“. zile: Vreme
de documentele Congresului deţean de partid şi Consiliu mult randamentele, producţia exploatarea raţională a maşi alţii pentru ca treaba să mear da. cu ceru
cădea preci
al Xll-lea —, oglindirii cît lui popular judeţean. fizică dc cărbune. Iar aceasta nilor iftilizarea integrală a gă bine la I.M. Paroşeni. în DUMITRU GHEQNEA formă de b