Page 26 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 26
*
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 84^
Fag. 2
GUIUI POPOR m
9,00 Teii
9,55 Film
Jtcîu
© Ritmul de creştere a producţiei globale industriale înregistrat sod
intre anii 1976—1978 a fost de 7,2 Ia sută pe an. Menţinut şi în anii NIVELURILE ANULUI 1985 LA : 10.50 Xele
15.50 Tclc
1979—1980, el va face ca LA SFlRŞITUL CINCINALULUI JUDEŢUL 15,55 F0ti>
NOSTRU SĂ REALIZEZE ÎN ACEASTĂ RAMURĂ O PRODUCŢIE & Energie electrică © Confecţii textile 477,5 mii. lei meci
cehii
GLOBALĂ DE 31 MILIARDE LEI. 11 261 000 000 kWh corni
iutei:
® Dacă în anul Congresului al XI-lea VALOAREA PRODUCŢIEI Confecţii din piele 16.45 Viaţi
r
GLOBALE INDUSTRIALE PE LOCUITOR se ridica la 37 600 lei, ÎN © Cărbune prep. 13 108 000 tone 18,15 Basc
„Cur
1979, ANUL CELUI DE AL XII-LEA CONGRES, EA SE CIFREAZĂ LA cu blană 529,5 milioane lei rope;
ueşti
55 150 LEI. © Fontă brută 3 525 000 tone (repj
© Dintre produsele fizice realizate suplimentar în 10 luni din anul încălţăpiinte 3 077 mii perechi 18.50 1001
Congresului al XH-lea consemnăm: ENERGIE ELECTRICĂ — © Oţel brut 4 099 000 tone 19,00 Telej
19,30 Tara
321 864 000 kWh, CĂRBUNE NET — 3 597 TONE, MINEREU DE FIER Carne 36 610 tone nă C
PREPARAT — 1 333 TONE, COCS — 14 350 TONE, OŢEL — 11250 @ Cocs metalurgic şi brichete 19.45 Ora
TONE, LAMINATE FINITE — 50 759 TONE, PANOURI PREFABRI pentru furnale 3 154 000 tone Lapte de consum 311,7 mii hl 20.45 Critii
consi
CATE 1 198 MC. ŞI ALTE PRODUSE. Reda-
lesi.
Mane
31,15 Cu
trept
tece
© Baza tehnico- lecţii
cinic
materială a agricul tru. 1
21,35 Telej
turii noastre s-a dez
voltat simţitor în
actualul cincinal, e- BUCURI
dio pro grai
dificator în acest Racliojum
ta
prese
ml melod
sens fiind faptul ţv tiu de ‘¡tir
ascultători
de ştiri; 3
valoarea fondurilor nul femei
de ştiri; .
fixe din agricultură rale mux
iu cea de
Festivaluli
a crescut cu mai tarea Rom
bátese „I
lui 4 * al n
mult de 100 000 000 trila; 12,00
12,30 Romi
lei. miinc; 1
i-aducem
De la 1 U
ui vers 20;
Mutaţii calitative BIX.AHT jlTRE DOUĂ COMGBEBE 16,25 Tehn
în ugricul
© Comparativ cu
tiu de .*
publică;
So vor împlini în curîhd cinci ani dc cînd Congresul -al anul 1975, producţia muncă, bl
Xl-lea al partidului a statuat pentru ţară, pentru întregul serii; 20,30
popor, direcţii dc dezvoltare pentru anii ce aveau să vină. MAGISTRALELE DEZVOLTĂRII agricolă globală a lui; 20,40 1
ţării; 22
Concretizate în Programul Partidului Comunist Român dc 33,00 5vr<
făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi dc înregistrat în 1978 Buletin d
înaintare a României spre comunism, direcţiile acestea au Non stop
dinamizat întreaga energie a poporului. Astăzi, după cinci o creştere cu 39 la
ani de la acel eveniment crucial, după patru ani de cînd
am trecut la înfăptuirea Programului partidului, facem un Primul loc în ocuparea forţei de muncă sută, remareîndu-se
prim bilanţ al realizărilor.
La toate capitolele bilanţului, rezultatele-bucură- inima şi Examinarea Programului- riul prevede creşterea pro Văii Jiului se prevede să a- îndeosebi sporuri DEVA:
sufletul. Ceea ce se începuse în trecutul cincinal, în linii dircctivă în pro Iii teritorial ducţiei globale totale a ju jimgă în 1983 lu 13—16 lăutari (Pi
ta) ; HUN
mari s-a definitivat. Opera grandioasă dc dezvoltare, în în cincinalul 1981,—1983 ne. deţului in 1983 la 36,2 mi mai substanţiale în Atlantide!
cepută-după-anul Congresului al XI-!ca, se desfăşoară pa atrage atenţia asupra unor liarde lei, din care produc milioane tone, va creşte îu- de cruce 4
noramic sub ochii noştri zi de zi, ceas do ceas. Face parte probleme majore, de. fond, ţia industrială va reprezen tr-un ritm foarte înalt pro sectorul zootehnic. bescu — s
Vacanţa t
din cotidian. ' ale evoluţiei economico-so- ta circa. 42,9 miliarde lei, ducţiei de. minereuri, de uti torul);
laje miniere, dc produse ale
S-au petrecut mutaţii calitative, în profunzimea alcătuiri ciale care pari cu putere în producţia agricolă, peste 3,3 industriei uşoare. Ispectorul :
lor noastre politice, economice, sociale. S-a consolidat umil lumină deosebita atenţie de miliarde lei, iar restul acti ni rea) ;
(7 Noiemb
din drepturile fundamentale ale omului — dreptul de a care s-a bucurat şi se bucu vităţilor peste 7,7 miliarde Ideea subliniată în Pro- @ Livrările la Delta (Rep
avea un loc de muncă, un venit asigurat şi odată cu a- ră judeţul nostru din par lei. După cum s-a reţinut gramul-directivă de dezvol Aventurile
tare cconomico-socială în
ccas'ta dreptul la o viaţă mai bună. în-judeţul nostru rea tea. partidului şi statului, din documentele publicate profil teritorial în cincina fondul centralizat al — seriile
VULCAN :
litatea aceasta c subliniată cu pregnanţă, Hunedoara fiind judeţul Hunedoara se pre pe plan central şi local ne lul 1981—19S3, care situea gc (Mur
judeţul cu gradul ccl mai înalt de ocupare a populaţiei. zintă încă. de pe acum cu vom situa pe un loc dc ză judeţul Hunedoara pe statului au sporit în NEA : T
(I
părăsi
Diversificarea industrială este un alt element de mutaţie, un înalt grad dc urbaniza frunte în cadrul judeţelor primul loc în .ocuparea for I.A: Un t
înnobilat de o nouă calitate : prin diversificare s-au creat re, de 73 la sută, dar va fi şi în cc priveşte producţia ţei de muncă, este o idee aceeaşi perioadă de (Muncitor©
posibilităţi de ocupare a forţei de muncă feminină intr-un în viitorul cincinal judeţul pe locuitor, care va fi în cu profunde implicaţii în ri Cheamă-m
judeţ cu industrie preponderent primară. cu numărul cel mai mare 1985 de 103 400 lei la tota dicarea calităţii vieţii, mai peste două ori la ce luminoasă
muc. ANI:
Creşterea gradului de urbanizare cu.aproape trei procente de personal încadrat la mia lul activităţilor şi de ccl ales într-un judeţ cu puter reale şi de aproape iembrie);
pe seama absorbirii în sfera oraşului şi industriei a popu dc locuitori, număr care va puţin 79 000 lei în industrie. nice detaşamente dc munci vals (Steai
BARZA:
laţiei din mediul rural este un alt element de mutaţie pe creşte de la 503 locuitori în Sînt prevăzute în cadrul tori care ocupă un loc de ir ei ori la cartofi şi si al sper
trecut în anii ce au trecut de la Congresul al Xl-lea al 1980 la 543 în 1985. acestor -documente cîteva frunte în rîndul clasei noas ORA ŞTIE:
partidului, judeţul Hunedoara situîndu-se şi din punct dc Programul-directivă de creşteri care se impun aten tre muncitoare ca nivel al legume. frontului -
(Patria) ; ']
vedere al gradului de urbanizare pe primul loc. dezvoltare în profil terito ţiei. Producţia de cărbune a retribuţiei. bal (Flacil
BAI : Suri.
de cultură)
bra păsării
Iar); BRA
tă 2; CAL/
(Casa de
man (li Ii
Mizez pe
ILIA: Co*x
avut loc t
LARI: Vac
Toma (Mui
pROI
| Rezultatei
noiembrie :
Extr. I :
15, 25 :
Extr. a I
22. 1.
Fond de
lei.
IV RE
Timpul p
noiembrie :
ral călduri
temporar
semnala pr
sub formă
tul va sufl
rat din sect
peratura '
noaptea înl
grade, Iar
12 grade.
Pentru t)
Vreme schi
rul mai in
cădea ploi
Anii care s-au scurs intre congresele al XI-le.a şi al Xil-lea ale partidului au marcat pe harta Judeţului noi şi impunătoare obiective industriale. Grupul energetic nr. 5 de mineaţa si
la Centrala termoeléctrica Mintia, Otclăria electrică nr.‘z n« ia. Hunedoara, modernizarea unor întreprinderi miniere din Valea Jiului, întreprinderea de lianţi Chişcădaga sînt cîtcva nnla ceaţă.
dintre ele. * Foto: VIRGIL ONOIU
