Page 28 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 844 9 JOI, 8 NOIEMBRIE 1979
I. J. L. F. Deva
Oferă unităţilor de consum colectiv
de alimentaţie publică MORCOV DESHI- t
DRATAT.
In capitala sovietică s»au desfăşurat ieri încheierea lucrărilor Conferinţei mondiale
1
Produsul este de calitate superioară şi*
de solidaritate cu popoarele arabe prin utilizarea lui se economiseşte timp şi
Parada militară şi demonstraţia oamenilor
LISABONA .7 (Agerpres)« be, solidaritatea activă a ţării spaţiu.
— în perioada '2—6 noiem noastre cu lupta acestora pen
muncii din Moscova, consacrate celei de-a Complexul Petroşani poate satisface ce
brie, la Lisabona s-au desfă tru asigurarea şi întărirea in
şurat lucrările Conferinţei dependenţei lor. politice şi e- rerile pentru ardei iute lp oţet şi saramură.
62-a aniversări a Marii Revoluţii mondiale de solidaritate cu conomice, pentru dezvoltarea Relaţii suplimentare la telefon 21425 sau
popoarele arabe, forum la care nestînjenită pe calea progre
Socialiste din Octombrie au participat delegaţi din 86 sului economic şi social. 16257, Deva.
ţări de pe toate continentele în şedinţa de închidere a
MOSCOVA 7. — Cores cuvîntare. în continuare, prin — personalităţi politice, parla lucrărilor au fost adoptate în
pondentul Agerpres, M. Co faţa tribunelor au defilat ofi- mentari, reprezentanţi ai unui unanimitate mai multe rezo
rul, transmite : La 7 noiem ţcri-cursanţi ai academiilor şi număr de 240 de organizaţii luţii grupate într-un document
brie, în capitala sovietică s-au elevi ai şcolilor militare supe politice şi obşteşti. Din ţara -intitulat „Declaraţia de Ia Li
desfăşurat tradiţionala paradă rioare, batalioane de gardă, noastră a participat o delega sabona“. Documentul exprimă
ţie condusă de prof. univ.
„solidaritatea cu Organizaţia
militară şi demonstraţia oame subunităţi ale diferitelor arme. Mihnea Gheorghiu, preşedin pentru Eliberarea Palestinei“
nilor muncii din Moscova, Prin marea piaţă au trecut tele Academiei de ştiinţe so şi „reafirmă sprijinul faţă de
consacrate celei de-a 62-a a- apoi coloanele sărbătoreşti ale ciale şi- politice. drepturile naţionale inaliena
niversări a Marii Revoluţii oamenilor muncii — reprezen După cum este cunoscut, bile ale poporului palestinian,
Socialiste din Octombrie. tanţi ai colectivelor industria conferinţei de la Lisabona i-a inclusiv dreptul la autodeter
în tribuna centrală a Mau le şi şantierelor de construc fost adresat de către tovarăşul minare şi la constituirea unui
soleului „V. I. Lenin“ din ţii, organizaţiilor economice şi Nicolae Ceauşescu, secretar stat independent sub condu
Piaţa Roşie se aflau tovarăşul instituţiilor ştiinţifice, sociale general al Partidului Comunist cerea unicului său reprezen
‘Leonid Brejnev, secretar ge şi culturale. Român, preşedintele Republi tant — O.E.P.“. Documentul Trustul de construcţii »
neral al C. C. al P.C.U.S., cii Socialiste România, un me conferinţei de la Lisabona se Hunedoara
preşedintele Prezidiului Sovie * saj exprimînd sentimentele de pronunţă, de asemenea, pen
tru instaurarea unei păci jus
profundă simpatie şi prietenie
tului Suprem al U.R.S.S., alţi pe caic poporul român le nu te şi durabile în Orientul Mij STAŢIA DE UTILAJ Şl TRANSPORT
conducători de partid şi de Cu ocazia celei de-a 62-a treşte faţă de popoarele ara lociu.
stat sovietici. în celelalte tri- aniversări a Marii Revoluţii cu sediul în Deva, str. Depozitelor, nr. 21
ibune erau prezenţi veterani ai Socialiste din Octombrie, gu încadrează personal muncitor în meseria
P.C.U.S. şi ai revoluţiei, vete vernul sovietic .a oferit la Pa Situaţia din Bolivia
rani de război, fruntaşi în pro latul Congresului din Kremlin LA PAZ 7 (Agerpres). — Colonelul Alberto Natusch j de ELECTRICIENI, caieg. 4—6, pentru utilaje
ducţie, oameni de Ştiinţă şi o recepţie, la care au partici Agenţiile internaţionale de Busch a respins punctul de - construcţii, pe şantierele din Brad, Haţeg,
cultură, cosmonauţi sovietici pat conducători ai partidului presă informează din La Paz vedere al parlamentului boli- I Călan, Orăştie. -c
şi candidaţi cosmonauţi din Şi statului sovietic, deputaţi, că situaţia din Bolivia conti vian. Potrivit agenţiei Prensa J
ţări socialiste, participante la reprezentanţi ai colectivelor de nuă să rămînă încordată. Con Latina, el a cerut parlamen- t încadrarea şi retribuirea se fac conform
programul „Intercosmos“, pre oameni ai muncii, oameni de gresul bolivian — precizează tului să-l aleagă pe el pre- * Legii 12/1971 şi 57/1974.
cum şi şefi ai misiunilor di ştiinţă şi cultură, comandanţi agenţia spaniolă E.F.E. — a şedinţe şi s-a angajat să for- !
plomatice. militari sovietici, şefi ai mi propus desemnarea unui nou meze un cabinet cu reprezen- | Informaţii la telefon 16520-16521.
»
tare parlamentară.
Ministrul a p ă r ă r i i al siunilor diplomatice, ziarişti. preşedinte, menţinerea în func Pe de altă parte, se infor- I
U.R.S.S., mareşalul Uniunii în numele conducerii parti ţiune a parlamentului şi res mează că greva generală de- *
Sovietice, Dmitri Ustinov, a dului comunist şi al statului pectarea angajamentului de clanşată de oamenii muncii t
trecut în revistă trupele ali sovietic a toastat L. 1. Brej a se organiza alegeri prezi din Bolivia, la chemarea cen- ®
niate în piaţă, apoi a rostit o nev. denţiale în 1980. tralei sindicale, continuă.
1
E3 Secretarul general al prezent, dispune de suficient \
O.N.U., Kurt Waldheim, a sprijin parlamentar pentru a
consultări între părţile inte auüaffl forma un nou guvern care \
convocat o conferinţă pentru
\ s resate asupra modalităţilor mului şi pentru aprofundarea dreptată împotriva regimu să poată obţine votul de în \
credere. Contez în mod si
gur — a precizat el — pe \
P I E R D E R I
s de depăşire a impasului care procesului de consolidare a lui rasist rhodesian. 205 voturi, cu sprijinul de \ © Pierdut balot de stoîă
marchează eforturile vizînd
s realizarea unei soluţionări independenţei şi suveranităţii Bl Primul ministru da clarat al Partidului Acţiunea \ (probleme speciale), pentru
naţionale — se spune în do
Naţionalistă şi al unor gru
negociate a problemei narai-
costume militare. Găsitorul
\ biene — a anunţat un pur cument, relatează agenţia nez, Anker Joergensen, a a- puri disidente. \ este rugat să anunţe Miliţia
tător de cuvînt al Naţiuni Prensa Latina. firmat în mod ferm că ţara V î N Z A R I
I lor Unite. Reuniunea urmea sa nu doreşte prezenţa ar B3 Guvernul conservator oraşului Hunedoara, sau se
Bl Zambia nu va ceda în
; V ză a avea loc la Geneva, în faţa presiunilor provenind melor nucleare pe teritoriul canadian prezidat de Joe ® Vind Skoda S 100, cu diul Cooperativei meşteşu
găreşti „Drum nou“ Hune
său.
s
Clark a supravieţuit cu di
intervalul 12—15 noiem
54 000 km la bord. Bar
Referindu-se la staţionarea
s brie. din partea Rhodesiei — a în Europa occidentală a noi ficultate unei moţiuni de ne Emil, Brad, str. 7 Noiem doara. (1462)
declarat preşedintele Ken-
brie, bloc C 8, ap. 11.
încredere introdusă în par
BS într-un document dat
tipuri de arme nucleare a-
\ publicităţii la Ciudad de Pa neth Kaunda, referindu-se la mericane, Joergensen a de lament de Partidul liberal (1460) D E C E S
hotărîrea autorităţilor de la
s nama, Partidul Poporului Salisbury de a suspenda clarat, în cursul unui inter al fostului premier, Pierre 8 Vînd Renault 10, per Soţia şi familia ădln
s din Panama (comunist), s-a transporturile de porumb pe viu televizat, că „din mo Elliott Trudeau. Camera Co fectă stare, Hunedoara, te Îndurerată anunţă înec-/
tarea din viaţă a scumţ
munelor a respins moţiunea
lefon 12295, orele 18—22.
pronunţat pentru constitui
s rea unui Front Democratic teritoriul rhodesian destinat ment ce guvernul danez nu cu 140 voturi şi 138 pentru. (1465) pul ui lor soţ, tată
STEŢ PETUC,
Zambiei. Prin această măsu
doreşte amplasarea de arme
V de Eliberare Naţională în ră, autorităţile din Rhodesia nucleare pe teritoriul naţio Alături de liberali, în fa SCHIMB DE LOCUINŢA in virstă de 50 ani, din
Deva.
voarea moţiunii au votat de
ţară. Din acest front urmea
încearcă să intimideze po
s ză să facă parte muncitori, porul zambian, care — a nal, nu sfătuieşte nici pe putaţii Partidului nou demo • Schimb apartament află Deva, capela cimitirului
Corpul
se
neînsufleţit
la
alţii să le accepte“.
str.
Eminescu.
din
crat, în timp ce conservato
s s ţărani, studenţi, militari, sec subliniat preşedintele Kaun turc, Sulcyman Demirel, a rii au avut de partea lor pe două camere Baia Mare, cu Inmorinln tarea are loc
■
Premierul
desemnat
toare ale micii burghezii şi
da —- va continua să spri
mtine, orele 11.
similar Deva, telefon 35037,
jine lupta dreaptă a Fron
reprezentanţii Partidului cre
Ii vom păstra o veşni
s alte grupări politice care tului Patriotic Zimbabwe în declarat ziariştilor că, în ditului social. Baia Mare. că amintire.
luptă împotriva jmperialis-
(1161)
(1463)
» o — — — » ■ « w r r e i M « i —
Ampla activitate internaţio- ’ v ţ i % , n ( u t c r 3 arăta in cuvîntarea rostită la
nală a tarii noastre s-a des © a ¡{'nationale a României Adunarea festivă consacrată
V i ,
făşurat în ultimii cinci am împlinirii a Să de ani de la
pe baza prevederilor Progra revoluţia naţională şi socia
mului aprobat de cel de-al lă, antifascistă şi anliimperiu-
Xl-lea Congres al P.C.R., e- tivă pentru implicarea tot de pe aproape toate conti conomico-sociale, creşterii gra vării unor iniţiative privind listă de la 23 August 1944:
voluţta situaţiei internaţiona mai profundă a României în nentele : în acelaşi interval 8S dului lor de civilizaţie numai oprirea cursei înarmărilor, re „îndeplinind cu succes Pro
activităţile internaţionale, în de şefi de stat şi guvern în condiţii de pace şi colabo ducerea bugetelor militare şi
le confirmînd pe deplin jus dezbaterile din diverse foruri ne-au vizitat ţara. Ca urma rare, că dezvoltarea fiecărei alte măsuri din sfera dezar gramul partidului de dezvol
teţea analizei realiste, profund asupra problemelor lumii con ţări, propăşirea fiecărui popor mării, relaţiile de bună veci tare cconomico-socială a pa
ştiinţifice a fenomenelor şi temporane o constituie faptul re a convorbirilor la nivel trebuie completate printr-o nătate si educarea tinerelului triei, poporul nostru îşi adu
tendinţelor din viaţa politică că, începînd din 1976, (ara înalt desfăşurate cu aceste prezenţă activă în cadrul di- în spiritul idealurilor păcii, ce contribuţia la victoria for
mondială, făcută de forul su noastră a devenit membră a prilejuri, au fost semnate tra viziunii internaţionale a mun România a înscris pe ordinea ţelor socialismului, la cauza
prem al comuniştilor români. „Grupului celor 77“ şi, lot tate de prietenie şi cooperare, cii, al schimbului de valori de zi a actualei sesiuni a prieteniei şi colaborării între
declaraţii solemne comune şi
Cronica ultimilor ani con din acelaşi (fn, participă, cu acorduri generale de colabo materiale şi spirituale, Româ O.N.U. punctul intitulat „Re toate naţiunile lumii, Ia pa
semnează dezvoltarea calita statul de invitat. Ia activită rare cu cincizeci de stâlc. nia subliniază că se impune glementarea prin mijloace cea şi progresul internaţional.
tivă şi cantitativă a relaţiilor ţile mişcării ţărilor nealinia dezvoltarea relaţiilor cu cele paşnice a diferendelor dintre Măreţele realizări obţinute în
în activitatea sa internaţio
internaţionale ale României, te. Este semnificativ, totoda nală, România porneşte de la lalte state şi, în mod deose state“. anii construcţiei socialiste, po
litica de pace şi. înţelegere,
care au căpătai o amploare tă, că România face parte din necesitatea dezvoltării relaţii bit, a schimburilor comerciale în actuala conjunctură in de contacte şi cooperare ac
deosebită, cuprinzînd majori aproximativ SO de organizaţii lor cu toate statele, în mod şi a cooperării economice — ternaţională, marcată de pu tivă cu toate statele lumii, au
tatea covîrşitoarc a ţărilor de internaţionale guvernamenla- firesc o atenţie deosebită fiind element fundamentul al unor ternice contradicţii şi carac făcut ca ţara noastră să se
pc glob — toate statele socia le şi că participă la activită raporturi internaţionale mo terizată de profunde transfor
liste, <ţări în curs de dezvol ţile a peste 700 de organizaţii ‘ acordată dezvoltării consec derne. mări sociale şi naţionale, po bucure de un binemeritat
tare şi nealiniate, alic state, ne guvernamentale. . . vente a prieteniei şi conlu Un domeniu specific al a- prestigiu pe plan mondial,
indiferent de orînduirea lor în elaborarea liniilor prin crării cu toate ţările socialis firmurii iniţiativelor de poli litica externa a României a de stima şi preţuirea tuturor
socială ' şi politică. Amintim, cipale ale politicii externe ro te, acţionînd neabătut pentru tică externă ale ţării noastre fost confirmată de viaţă prin popoarelor, să aibă prieteni
pc toate meridianele“.
în acest context, că, de la mâneşti, în impulsionarea re întărirea solidarităţii, unităţii îl constituie, în mod firesc, capacitatea ei de a Tivansa, Este un bilanţ pozitiv şi in
Congresul al Xl-lea al• P.C.R., laţiilor internaţionale ale ţă şi colaborării lor, coca ce, în cadrul oferit de Organizaţia în fiecare caz în parte, so
au fost stabilite relaţii diplo rii noastre, o contribuţie e- opinia ţării noastre, consti .Naţiunilor Unite. România luţii viabile problemelor dez acelaşi timp mobilizator cu
care poporul nostru înlim-
matice cu încă 14 ţări, nu senţială şi-a adus-o neobosi tuie un factor primordial pen . s-a manifestat şi se manifestă voltării lumii contemporane. pină cel (le-al Xll-lca Con
mărul statelor cu care Româ ta activitate a preşedintelui tru afirmarea prestigiului so ca o prezenţă dinamică, con Referindu-se la locul ocu gres al Partidului Comunist
nia întreţine asemenea legă-' Nicolae Ceauşescu, care a e- cialismului 'în lume. cretizată printr-o serie de pat de ţara noastră în marca
\ turi ridieîndu-se, în ' prezent, fecluut, în ultimii cinci ani, Apreciind că popoarele se iniţiative; şi propuneri valo familie a naţiunilor lumii, pre Român.
la 132. O evoluţie semnifica- 48 de vizite oficiale în ţări pot consacra propăşirii lor c- roase. Astfel,.în afara promo şedintele Nicolae Ceauşescu PAUL FINANŢU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile "poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din
2700 Deva: str. Dr. Petru Croza, nr. 35 Telefoane: 11275, 11585, 20708 întreprinderi şi instituţii. * ‘
'IIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 .Costul unui abonament: 24 lei.(pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).
