Page 39 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 39
NR. 6846 ® S1MBÄTÄ, 10 NOIEMBRIE 1979 Pag. 3 ;
J.JL1i volumului însă comportă de Moricz Zsigmond constituie
COMPENDIU sigur şi riscuri. La aceasta se un prilej de omagiere a
adaugă şi faptul că perspecti centenarului marelui scriitor
Apariţia unui compendiu a- va unică lipseşte (Nicolae realist, care este cunoscut şi
ermanà supra literaturii române re Manolescu fiind singurul care apreciat şi de către cititorii
spa- prezintă un veritabil act de semnează patru capitole). In din ţara noastră. @ în cinstea apropiatului mare eveniment din viaţa popo Mûrie, la Ceva
cultură, Un eveniment pentru prefaţa lucrării, Zoe Dumi „Nu pof trăi fără lăutari“ rului nostru, Congresul al XII-lea al partidului, lucrătorii
orice cititor. Ultimul, Istoria trescu Buşulenga prevedea a- nu se află la prima ecra Inspectoratului silvic şi-au realizat planul pe acest an, ob-
: „Cei
(relua* literaturii române, apărut sub cest lucru : „Şi, poate, cine nizare. Romanul, care, din ţinînd pînă acum, cumulat pe. cincinal, o depăşire de 390 Cops „Corfgresul;
8) egida Editurii Academiei, sub ştie, tocmai acest rezumativ colo de jovialitatea anecdo hectare la împăduriri. în această perioadă, se recoltează se
intitulat modest „Studii“, a- compendiu, cu toate lipsurile ticii, vehiculează accente sa minţele de pin şi molid şi se fac pregătiri pentru culturi
,DUi ai Xll-Sea ai
pro- vîncl coordonator ştiinţific pe lui inerente, cu unele opinii tirice la adresa nobilimii să le de primăvară.
dc iil- Zoe Dumitrescu Buşulenga ca subiective pe care le exprimă, răcite, dar incapabilă să re 9 Ca urmare a mesei rotunde organizate recent la redacţie,
re semnează şi un competent va fi în stare să stirncască o nunţe la iluzia huzurului, a pe tema transportului in comun şi ca răspuns la solicitările P.C.R.“
fin.it :
est Con- cuvînt introductiv, este o sin vie şi rodnică emulaţie în rîn- mai ispitit şi aiţi cineaşti, mai multor cetăţeni, conducerea G.I.G.G.L. a hotărît schim Consiliul judeţean pentru
l-lca al teză a literaturii române de tlul istoricilor şi criticilor li Meritul incontestabil al re barea programului de circulaţie, al unor autobuze. Astfel,
■taje — gizorului Sile Perene şi al educaţie fizică şi sport a ini
ms misii la origini pînă în prezent, în- terari, şi să ducă la replici înccpînd dc luni, 12 noiembrie, traseele autobuzelor 2, 2 ţiat ampla competiţie polispor
Romă- scenaristului Thurzo Gâbor barat şi 3 vor suferi unele modificări de ore. Noul orar de
■ «elcc- este acela că semnatarii re circulaţie se găseşte afişat de astăzi Ia autogara G.I.G.G.L. tivă Gupa „Congresul al XII-»/
ite la centei translaţii filmice pro din piaţa gării. lea al P.C.R.“, manifestare o-
lien magială dedicată de sportivii'
Scoţia movează o viziune contem ® La clubul „Constructorul“ a fost organizată joi o hunedoreni apropiatului eve-ţ
dă. porană asupra unui subiect reuşită întîlnire cu tinerii din căminele dc nefamilişti ale
/
directă niment politic în viaţa 'parti- ;
tocmita intr-o maniera origi muit mai complete şi mai generos în idei. Prin urma Trustului dc construcţii. Participanţilor le-a fost prezentat dului şi poporului nostru, în)
ui nală, fără precedent, după bine construite“. re, la baza concepţiei regi un montaj „Noi te urmăm, partid“ şi un recital de versuri semn de profundă rccunoştm-;
Ică cîte cunoaştem, în literatura Replicile au şi început să zorale a lui Sik Fcrenc stă şi muzică foile, dat de grupul de recitatori din cadrai clu ţă faţă de grija părintească,)
noastră. se formuleze. Criticul Mihai reliefarea punctului de ve bului. Cu acest prilej a fost amenajată şi o expoziţie de de condiţiile deosebite asigu
Cele treisprezece capitole, a- Ungheanu, în „Luceafărul“ dere critic al lui Moricz carte social-politică.
arg in ea parţinînd fiecare unui alt cer (39/79) • observa unele „erori ® Pentru amatorii de drumeţii şi de cunoaştere a frumu rate dezvoltării mişcării spor
varăş»- cetător, reuşesc să sugereze de informaţie“, „locuri comu Zsigmond în legătură cu o seţilor patriei, Biroul de turism pentru tineret organizează tive ca parte integrantă a pro-;
iiţescu structură socială aflată în gramului de făurire a omului’
•enterca întregul spaţiu al culturii ne“, neglijarea unor perspec -pragul prăbuşirii, totalmen la fiecare sfârşit de săptămînă, sîmbăta şi duminica, intere- “
a viaţa româneşti, direcţia de dezvol tive noi. Cu toate lipsurile sânte excursii prin ţară. Astăzi, peste ICO tineri vor pleca nou.
Romă- tare a întregii noastre litera semnalate, recentul compen te compromisă de fluxul is în munţii Făgăraş, poposind la cabanele de la Păltiniş şi Mîine •— această competi
turi. Volumul, adresat şi ci diu — alături de celelalte toriei. Sik Ferenc infirmă în Bîlea-cascâdă. ţie se va finaliza la Deva,
Cou- mod spectaculos ipoteza por prin desfăşurarea etapei ju<-
-lea al titorului străin, luminează compendii ale literaturii ro Rubrică realizată de
ideea că literatura română mâne care au avantajul de a nită de la premise false, DOINA COJOCARU deţene. întrecerile vor reuni
cum că „Nu pot trăi fără
sportivi şi echipe reprezenta
este „expresia înaltă a sufle fi întocmite de un singur au cu sprijinul corespondenţilor voluntari
illas — tului unui popor de veche şi tor, şi, implicit, de a avea o lăutari“ ar fi doar o gra tive din Petroşani, Hunedoa-ţ
rolieră nobilă stirpe“. Efortul de sin viziune unitară — rămîne un ţioasă şi idilică acuarelă a ra, Deva, Brad, Călan, Orăş
il 12 teză al autorilor este evident mijloc competent şi operativ vieţii patriarhale, cu un tie şi Simcria. Descinderea;
imbătă moşier care se liîrjoneştc cu Autetaxarea să nu devină o şicană! festivă a competiţiei va avea
în demonstrarea unităţii cul de iniţiere în cultura şi lite
turii româneşti de-a lungul ratura noastră. tînăra nevastă in sunetele loc la Sala sporturilor, Ia
timpurilor. Este evidentă, de NJCOLETA CIOBANII cântecelor de petrecere. Sik veze de la situaţii penibile pe ora 9, după care întrecerile
cei neobişnuiţi sau mai uituci.
se vor desfăşura, între orele
asemenea, viziunea compara* demonstrează, înainte de Nici şoferul n-avea, drept pen
(A-a prin recurgerea în perma- toate, că umorul lui Moricz civica, tru care călătorul nostru a 10—16, la Sala sporturilor —-s
r ,-nţă la Snrîuriri, confluenţe, „NU POT TRĂI are un subton în fond amar fost nevoit să coboare la pri Şah, tenis de masă, handbal^
lirerfşrcnţe. Conştienţi de ne FĂRĂ LĂUTARI" şi că nesfîrşitclc chefuri ale la sala Clubului sportiv şco
)ll Ră cesitatea înlocuirii tratatelor lui Balâzs dau măsura unui Se extinde aulotaxarea pe ma staţie, însoţit de zîmbete lar -— lupte şi volei ; sala'
ii; 7,0(1 tot mai multe trasee ale nedesluşite. Aici se găsea sta- „Cetate“ — gimnastică, categ,'
Revista Stufoase, minuţioase, autorii Programarea filmului „Nu mod de viaţă care divulgă transportului în comun, idee ţionînd un alt autobuz, tot de a IV-a copii (orele 10—13)<
inelo- acestui compendiu oferă citi pot trăi fără lăutari“, pro fără pudoare deviza rău fa salutară, care solicită simţul
; ştiri; torului foarte solicitat al vea Hunedoara, care mergea în De asemenea, între orele
la O- ducţie a studiourilor unga mată : „După noi, po civic al cetăţeanului de toa tr-un fel de tandem cu cel în 10,30—12, în zona Sălii
e ştiri; cului nostru un volum efi re, este salutară, deoarece topul !“. te felurile. Trebuie să fim cin cauză. Chestiunea cu tande sporturilor se vor desfăşura
radio; cient şi uşor de mînuit. Di versiunea cinematografică a stiţi faţă de noi şi faţă de
cîntec mensiunile constrîngăţoare ale mul e o altă căciulă. Fuga la crosuri rezervate categoriilor,
tin de romanului omonim al lui AL. COVACI serviciul ce ni se face. acesta, cu speranţa continuă de vîrstă 15—19 şi peste 19
Itural ; întrucît modalitatea prezin ani, băieţi şi fete. După ore-ţ
cîntec; tă o relativă noutate, ca orice rii dramului în mod legal.
Radio- Omul nostru a continuat son le 16,30, la Sala sporturilor
ştiri: nou nu se impune prin per darea călătorilor pentru bile se va desfăşura festivitatea de
emulă; fecţiune chiar de la început. tul necesar. Zadarnic, şi iarăşi premiere a laureaţilor compe-i
mânia Despre ce este vorba ? Se
npozl- momente penibile şi coborî- .tîţiei.
13.00 ştie că oricare călător trebuie xea. Ajunsese la staţia- de
Mcri- LANSAUI DE NOI să-şi procure biletul din timp, lingă întreprinderea poligrafi
urnal; VOLUME cu care urcă, şi-l compostea
.mă; că a Devei. Aici, apare auto  fost util
a uzi că C'u prilejul adunării ge ză şi călătoreşte liniştit. Am buzul nr. 7, cu care ajunge
serii; nerale a Asociaţiei scriito întîlnit însă situaţii ‘ care nu pînă în Cristur. Aşteaptă,
(CC cu rilor din Braşov (desfăşu concordă cu regula, şi viaţa antrenamentul cu jiul
ie Si- rate in prezenţa lui Cîeor- pentru că pe tot traseul n-are
loniă- ge Macovescu, preşedintele oferă astfel de „abateri“. Mai dc unde cumpăra bilet. în- Acum, după uimitoarea per
scenă Uniunii Scriitorilor din zilele trecute, uru călător a' tîmplător, întîlneşte o cunoş
irnal ; R.S.K., şi la care au par urcat în Deva într-un auto- formanţă a Universităţii Gra-j
21.00 ticipat şi cîţiva scriitori din tinţă care avea bilet de 3,50 iova — nu i-a mai fost dat
v
3—0,00 Hunedoara), ia librăria .buz cu gîndul să ajungă la lei, bun pentru Hunedoara, fotbalului românesc să hivin-i
turti. „Şt. o. luslf“, in faţa unui Hunedoara. Pe semne nu a- Astfel, înţr-o oră şi jumătate,
mare număr de cititori bra vusese vreme să-şi ia bilet, gă_ în Anglia —, acum, încă!
şoveni au fost lansate vo călătorul nostru a ajuns la buimăciţi de »cest unic 2—0)
lumele „Albastrul flamingo“ sau pur şi simplu a uitat de destinaţie. românesc, obţinut în... manie -
şi „întoarcerea, la Nausicaa" autotaxarc. A urcat fără bi
a! scriitorului- Iv Martino- let, crezând că în autobuz se Alt călător ne spune că ră englezească, adică ofensiv/
vicî.j----- pentru aceeaşi rută în două ceea ce nu prea obişnuim, de)
va găsi cineva cu un bilet, chioşcuri din Deva n-a găsit dramatica eliminare a Stelei]
BIBLIOTECA mai ales că la un chioşc, din bilete de 6,50 lei, ci numai şi a lui Dinanip •— facem/
ŞCOLARĂ — Deva se instituise „obiceiul“ dc 5 lei, cu care nu se poa totuşi' prea mult tam-tam în)
ÎN dezbatere să se vîndă 5 bilete deodată, jurai lui Stoica, de parcă el
indiferent dacă cumpărătorul te ajunge dccît pînă la blu-
îndrumarea actului de mai avea sau nu nevoie cu- ming, dc unde să se descurce. e singurul vinovat că Steaua,)
lectură la elevi şi a- Se găseau însă bilete-, de la echipa cu cele mai mari şanse!
1
dulţi, îmbunătăţirea ac rînd dc bilet. Adică, ai sau de calificare pînă la meciul !
tivităţii bibliotecii şcola n-ai nevoie, cumpără 5 bile 2,50 lei în sus. cu Nantes, a jucat slab —,
re in lumina sarcinilor Să ne înţelegem. Nu-i
puse in faţa educaţiei de te. Spre nenorocul lui, n-a acum, sinceri să firii, nu mai,
documentele programatice găsit bilet în autobuz. S-a a- vorba de altceva decît de c- sîntem supăraţi pe Jiul... E-j
aie celui de-al XII-lea Con dresat şi şoferului, crezînd că vi tarea şicanelor. Pentru că chipa noastră a antrenat-o j
gres al partidului au fost.
temele unor reuşite dezba măcar în perioada de adapta un călător, oricare, ar fi cl, bine pe formaţia Băniei, des-j
teri organizate ia Deva, Hu re a cetăţenilor la noua con nu este înainte de toate călă chizîndu-i pofta de- goluri- şl
nedoara, Brad, Haţeg, Pe diţie de călătorie, s-or fi gîn- pentru Lecds United.
troşani, Orăştie şl lila. Dez tor, ci om cu o sumă de
baterile au beneficiat şl de dit tovarăşii de la I.T.A. să preocupări şi gînduri, Ceea ce nu înseamnă că 1/
activităţi metodice. SARMIZEGEZ’USA : trecut şi prezent.- pună la dispoziţia şoferilor un sc poate ierta totul Jiului —s
Foto: VIKGIB ONOIU număr de bilete care să sal- CORNEL ARMEANU adică, de pildă, este foarte 1
normal ca în meciul de mîine,.
cu Gloria Buzău, să vedem]
Patria este pamîntul din care îţi extragi seva Pe urmele materialelor echipa din Vale încercînd şi'
reuşind diminuarea acelui—,’>)
publicate la golaveraj. Gloria vine cui
unei vieţi demne, cinstite noul său antrenor, pasager în
AMBIANŢA MUNCII campionatul trecut şi prin ju-i
deţul nostru, Valeriu Neagu.J
Am propus dc la început nia. Sînt şeful atelierului dc Sigur, eşti liber să faci ce să crezi în ce vrei, să umbli . SE VA ÎMBUNĂTĂŢI cel ce se angaja că va salva
ca discuţia noastră să fie des reparat televizoare din cadrul vrei... dar eşti liber şi să pe stradă cum vrei fără ca în urma apariţiei articolu pe Victoria Călan, aducând
chisă şi sinceră, iar interlocu cooperativei „Viaţă nouă“ din mori de foame, să-ţi dea ci nimeni să-ţi aibă baiul, dacă lui „Ambianţa muncii — un ca argument că niciodată în
torul nostru a fost de acord. Orăştie iar meseria îmi- place neva în cap. De o astfel de cel mai elementar drept -— element dc care trebuie să ţi cariera sa n-a retrogradat cu ]
— Aşadar, tovarăşe Her- foarte mult. Mi-am cumpărat libertate, eu unul n-am ne mă refer la dreptul la mun nem seama dacă dorim să a- vreo echipă. Eiresc, dacă uf
rold Werner, anul trecut în apartament, am- maşină pro voie. Eu mă simt minunat în că — nu-ţi este asigurat. în sigurăm stabilitatea oameni făcut ca la Călan : a plecat)
august, părinţilor dumnea prietate personală. Soţia — România. Sînt apreciat pen apus patronul îţi poate da un lor în fabrică“ în ziarul din înainte de încheierea campio
voastră, ca şi fratelui şi su săsoaică şi ea — c asistentă tru munca mea, respectat, toţi picior undeva fără nici o pro 27 septembrie, 1979, conduce natului. Noi îi dorim să sal
rorii,' li s-a permis să plece dentară la policlinica din oamenii din Orăştie mă cu- blemă pentru el. Acolo ni rea întreprinderii pentru veze pe Gloria, nu ca pe Vic
definitiv din România. Ce e-
lin 9 meni nu te apără, nimeni nu lianţi Deva ne răspunde: toria, cu toată semnificaţia
rau ei, la data aceea ? te ajută, ba, dimpotrivă, chiar sinonimă a celor două num«
8, Oi, — Părinţii pensionari, fra mamd radele îţi întorc spatele. Nu „Neajunsurile referitoare la ale echipelor respective. Dar
crearea unor condiţii mai bu
tele a muncit la I.M.O., sora
1, 57, dau cazuri concrete, însă vor ne da muncă şi de viaţă în nu cu puncte de la Petro-,
era elevă la liceu. besc în cunoştinţă de cauză, vederea permanentizării oa şani 1
71 001 —— De ce au cerut pleca oraş. Cu socrii mă înţeleg rtosc, mă tratează ca pe un căci am vorbit cu mulţi oa menilor sînt reale“. Răspunsul Etapă plină în divizia B.îi
rea ? foarte bine, sînt oameni buni, egal al lor. Aici am copilărit, meni ce au fost în R.F.G. trimis redacţiei, semnal de toate echipele noastre au me-;
— Motivul a fost reîntregi la locul lor, cetăţeni onora am o mulţime de prieteni. A- sau au venit de acolo în ex ing. Vasilc Dcac, directorul ciuri acasă (Dacia — U.M.i
rea familiei. Părinţii au rade bili. De ce să mă fi dus în colo am rade, o adevărat, cursie în România. Familia întreprinderii şi Vasilc V(di Timişoara, Aurul •— G.F.R,
'apropiate într-o localitate lin altă parte şi s-o iau de la dar n-am nici un prieten, iar, mea e aici, aici îmi sînt prie van, şeful biroului personal, Cluj-N. şi Corvinul — Strun
gă Köln, unde, dealtfel, s-au început ? _ tenii, aici m-am născut, aici învăţămînl-r’clribuţie enumera gul Arad). Normal — victo
ru 10 aşezat şi ei. uneori, cu prietenii vechi te mă simt foarte bine. Patria nu rii hunedorene ; anormal —
:ene- — Desigur, în familie s-a — A pleca în altă ţară înţelegi mai bine decît cu ra măsurile care s-au luat şi se
mai este o mare cutezanţă. dele. o căuta în altă parte în afa vor lua pentru remedierea surprize nedorite. Nici mă
ădea discutat mult despre această ra locului unde tc-ai născut situaţiei — reorganizarea co car de Dacia, cu tradiţia sa
sub plecare. — Este, dar e o cutezanţă '■— Totuşi -— ne cerem scu căci n-ai s-o găseşti, spunea nefastă în faţa U.M.T.-ului.
terse — Firesc, dar eu n-STi par gratuită: -Să nu credeţi — eu ze că insistăm pe idee — se mitetului dc cantină, îmbună
suria zice că în apus drepturile o- cineva. Şi are perfectă drep tăţirea ordinii şi curăţeniei în în „C“ — meciuri dc uzură,
isUi- ticipat la discuţii deoarece ştiu bine acest lucru — că în tate. Patria e acolo unde ţi-s căminele de nefamilişti, par cu un singur joc „local“: Şti
. clin le-am spus de la început că apus umblă-cîinii. cu colaci în rnului sînt foarte largi. înfipte rădăcinile, pămîntul ticiparea mai activă a comi inţa —. Minerul Deva, Şi, sei
icra- problema nu mă interesează. coadă sau că plăcintele cresc — Nu e aşa. Mi-au spus din care îţi extragi seva unei
■insă — De ce ? părinţii şî fraţii, căci m-au tetului sindicatului şi a co pare, Mineral n-are „pile“
cea în copaci.- Nu 1 Se mai vor vieţi cinstite, demne. mitetului U.7.C. la viaţa că la Ştiinţa, ca Vulturii Lu
■ade. — Fiindcă mi-am ’ realizat, beşte şi de o libertate, acolo, vizitat recent. în fond, ce rost minelor — precum şi o se goj...
tot ce mi-am dorit în Româ- în apus. E o falsă -libertate. are că ai dreptul, să zicem, TRAIAN BONDÜR rie dc măsuri tehnice. NICOLAE STÂNCII!
