Page 43 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 43
NR. 6 847 © DUMINICĂ, 11 NOIEMBRIE 1979 Pag. 3
ÎNTÎMPINÎND CONGRESUL AL XII-LEA AL PARTIDULUI
UN
Ă
RÎE Creaţia literar-artistic transformare
. dornici-
sntru co-
irpin“.
leii
riei
ical
Drt club în fiecare cuvînt şi ex pînă la urmă, figura mare căm — şi bine facem, tre
liniia Rm.
cpriza a presie, în fiecare propozi lui rege dac. A reuşit ! buie să criticăm şi mai LITERATORI # ARTA
ţie şi frază din documente Cred că acest mod de a mult — cînd există un re
eminin : le programatice ale Con crea, în zilele noastre, este but într-o întreprindere.
- R.F.G.
II-a) gresului al XH-lea al Parti el însuşi o sinteză a facto Dar nu în aceeaşi măsură
dului Comunist Român se rilor determinanţi în reali ne preocupăm şi întrebăm :
maţional vorbeşte despre OM» fie zarea oricărei opere artisti de ce avem rebuturi în
lăţii de
soclul III. direct, fie prin rostirea di ce. Ca-n procesele chimice munca cu oamenii ?“.
are versităţii de imagini pe ca moderne, creatorii de azi Un astfel de mod nou»
c viilor re le îmbracă forţa sa ma trebuie să topească în chi superior de a privi u-
BtîjîS cope terială de creaţie şi de exis pul eroilor lor înseşi culo ne!e neajunsuri ce mai
ici tenţă — ridicarea nivelu rile naţiunii noastre socia există în domeniul for
„în apă- mării omului modern, a-
Iriguez“ lui tehnic, lărgirea bazei® liste, fermitatea şi unitatea
proprii de materii prime, cu care acţionează poporul runcă o lumină vie, clară
creşterea bazei energetice, pentru înfăptuirea Progra asupra felului în care ope
MBRIE modernizarea agriculturii, mului partidului. rele noastre trebuie să-i re l------------------------ cmsim
cei
neîmpliniţi.
i Consemnări
flecte
pe
dezvoltarea activităţii ştiin s
mba ma- ţifice, creşterea productivi Aceştia nu trebuie să ră-
tăţii muncii, sporirea efi mînă ai nimănui, cu greu s
cienţei economice ş.a. tăţile lor de picioiire, în a- \ Calitatea vieţii — două nal sc vor crea un milion tea vieţii rezultă din cali s
• gind şi Eroul operei peie tulburi în care au alu
te Iată de ce, studiind docu necat. Opera noastră tre cuvinte pe care le folosim de noi locuri de muncă, tatea muncii. Şi o reflectă, V
iri, cîn- mentele ce vor fi prezen tot mai des cu un sens a- faptul că se vor construi bineînţeles, foarte exact.
ii şi ma- tate marelui forum al co buie să descopere „rădăci preciativ, pozitiv, şi care peste un milion de locuinţe Oamenii adevăraţi ştiu că
ate Con- artistice-omul nile“ fenomenului şi uria,şa
Il-lea a f muniştilor, am avut revela muncă a celorlalţi, a co tind de aceea să devină in şi că azi învaţă 26 la sută drumul spre fericire e un I
ţia unei mari descoperiri : separabile, formînd o expre — adică peste un sfert — urcuş stropit din greu cu
îmă a eroul operelor artistice con lectivului, pentru îndrepta sie unitară, o sintagmă, cunt din populaţia ţării erau pu sudoarea muncii. „Fericite
ns aerată temporane de orice fel — nou, constructor rea ior. Este o condiţie e-
rării şi senţială a fiabilităţii ope ar zice lingviştii. E şi firesc se de acest om în relaţie sînt timpurile — scria în
literatură, pictură, muzică ca ele să evolueze astfel de directă cu calitatea vieţii şi 1871 marele nostru istorie
i : „Cei etc. — trebuie să fie Omul relor artistice actuale şi, vreme ce exprimă o realita cu fericirea. Dar ce înţele A.D. Xenopol -— în care e-
(Episo- nou, capabil să-şi priveas ai noii societăţi în acelaşi timp, un izvor te tot mai evidentă, în care geţi prin fericire ? Ferici lementul cel bun al unui I
că datoria faţă de societa nou, încărcat de semnifica fiecare din noi e implicat re — zicea el- cu o tonică popor găseşte un centru, un
te într-un mod cu totul ţii pentru toţi creatorii, o tot mai profund în dubla siguranţă de sine -—■ în suflet mare, în jurul căruia \
nou, sub aspectul înţelege idee generoasă, exprimată calitate de producător şi de seamnă să poţi realiza ceea cu toţii se adună şi cu toţii
rii şi înfăptuirii, cu adîncă La Consfătuirea de lucru de secretarul general al beneficiar. Am auzit de cu- ce ţi-ai propus. Şi iată cum lucrează, duşi de o simţire 1
înrîurire asupra celorlalţi de la C.C. al P C.R. din 5—7 partidului, care se cere ex rînd un muncitor comentînd acest om trecut prin şcoala comună spre binele şi înăl
semeni ai săi. în una din septembrie 1979, tovarăşul plorată de noi, toţi. Secre Programul-directivă de creş aspră a revoluţiei a dat o ţarea patriei !“. Societatea ■\
cugetările sale, marele gîn- NICOLAE .CEAUŞESCU : tarul general spune : „Dacă tere a nivelului de trai în definiţie a fericirii care in noastră de azi, în ce are ea \
un membru de partid, un
ditor Nicolae Iorga spunea : spunea : „Este de înţeles că muncitor, un cetăţean a co perioada 1981—1985. Gîtuşi tră în consens cu definiţiile mai bun, a înţeles acest a-
„Erou nu e acela care se în central activităţii educa mis abateri, aceasta trebuie de puţin inhibat de faptul pe care le-au dat fericirii devăr, ceea ce nera creat \
bate, cit şi cum a trebuit tive» ideologice trebuie să că fusese luat pe neaştepta de-a lungul timpului toţi şansa de a trăi timpurile vi
să se bată. Nici acela care stea mobilizarea şi unirea să dea de gîndit organiza te, fără să fi avut timp să-şi marii gânditori ai lumii.. sate de înaintaşi. Ne rămîne
s-a bătut în zadar. Ci ace «orturilor comuniştilor, ale ţiei de partid, s-o determi organizeze ideile, omul a co A realiza ce ţi-ai propus. să ne păstrăm trează con
la care a primit datoria sa tuturor oamenilor muncii, ne să acţioneze. Acea»sta mentat importantul docu Dar nu poţi realiza decît ştiinţa rostului nostru social, i
aşa cum nimeni n-ar fi fost fără deosebire de naţiona presupune ca activistul de ment cu dezinvoltura şi si muncind. Fericire înseamnă singura care ne dă dreptul
în stare să facă şi care a litate, ale întregului popor, partid, secretarul judeţean, guranţa pe care pu le, poa deci a munci pentru ca via să aspirăm spre acea nouă,
pregătit astfel şi pe alţii in vederea realizării pro primul secretar să se ducă te da decît o îndelungată ţa tuturor să dobîndească o superioară calitate a vieţii. h
pentru a face ca dînsul“. la faţa locului nu numai exercitare a democraţiei. calitate nouă, superioară. De
gramului partidului, a pia cind a fost stricată o piesă Faptul că în viitorul cinci aici ecuaţia simplă : calita RADU CIOBANU i
Din mărturisirea unui nului de dezvoltare econo-
pictor contemporan am mico-socială a ţării“. Se sau o maşină, ci şi cînd a
aflat un lucru extraordinar deduce de aici că operele apărut un rebut in munca
pentru efortul general de noastre trebuie să poată cu oamenii — cu atît mai Imagini
mult trebuie să se ducă a-
creaţie. Zilnic» pictorul pu privi oricînd drept în faţă tunci să vadă ce s-a in- Flăcări albe
tea fi găsiţ în cele mai di oamenii şi, nu numai atît, tîmplat“. plastice
verse locuri de prbducţie şi trebuie să le răspundă ţa
Acţionînd în acest spirit,
de odihnă. Privea cu uimi întrebări, să le lumineze putem fi siguri că operele Aplecîntl luminile ce ard de sine hunedorene
re faţa oamenilor, nota drumurile, să-i mobilizeze. noastre se vor încărca de Limbile focului dansează în mani
frînturi de expresii, „adu Eroul operelor noastre tre- viaţă, vor deveni cu adevă Umbra flăcărilor e poate sîngele tău
na“ cu cărbunele frunţi, 'buie să fie omul nou, fău rat bunuri de neînlocuit ale adaos al viselor nerămase în marmoră... Cinci din cei JS membri ai
sprîncene, obraji, ori numai ritorul conştient al propriu societăţii noi, vor fi dura Albe tristeţi ale candorii noastre cenaclului artiştilor plastici
contururi colţuroase reflee- lui destin, al viitorului pa bile şi folositoare. Altfel, Voi vă ascundcţi bucuria rupîndu-vă-n aer care fiinţează la Casa muni-i
cipală de cultură din Hune-t
tate-n. oglinda unei clipe. triei. aşa cum spune C .Negruzzi, anii tineri pregătind răsăritul doara, expun din lucrările lort
Căuta un chip ! Dar, nu Cit priveşte aşa-zişii „eroi „cel ce scrie fără chibzuin ca o naştere odată cu cîntccul dc pictură şi sculptură, în re
oricare, ci chipul lui Bu- negativi“, secretarul gene ţă şi cel ce ceteşte fără să cent vernisata expoziţie de
rebista ! Mai clar, pictorul ral al partidului, tovarăşul înţeleagă pierd zadarnic o mai aproape de făptura ta, Patrie. grup „Imagini plastice hune
încerca o sinteză a mii de Nicolae Ceauşescu, ne în mare parte din viaţa lor“. MIHAELA MARINA REU dorene'Sculptura este sen
portrete umane de azi pen deamnă să căutăm cauzele Hunedoara
tru a imortaliza pe pînză. existenţei lor : „Noi criti MARIN NEGOITA sibil prezentată prin gipsurile
lui Florin Poanta, dintre care
remarcăm un reuşii portret al
Ecaterinei ‘Teodoroiu, „Păs
„Artele— o tor“ şi „Contrapunct“. Horei
Mergea este prezent cu o
suită de picturi, inspirate de
Fa cred fereastră desohisă predilecţie din lumea peisa
Eu cred in dreptatea cu glas de colind, jului, ca „Rapsodie de toam
în caldul pământului meu, în lumină, spre om nă“, „Casa galbenă“, Peisaj I
în stîlpii dc neam din vecie veghind şi II. Georgeta Cost in relevă j
tărîmul de dor şi dc inimă plină. Acţiunea de larg ecou edu o etapă a căutărilor, reţinîndi
emoţia în lucrări ca „Studiu“,,
Eu cred că stă Patria — dreaptă şi grea, cativ, iniţiată de redacţia ga „Case", „Flori“, în care trans-.i
pe rosturi străvechi împlinite din sine, zetei „Munca“ şi desfăşurată
aud în adîncu-i dc stea — logostea în mai multe centre muncito parc o discretă candoare. Pe-<
şi vremea trecută şi vremea cc vine. reşti din ţară, s-a reîntors Ia tru Mihuţ. reţine atenţia prin
Eu cred că mi-s ochii fereastră spre cer Hunedoara, în cea de-a doua lucrări din spaţiul vechi cila-i
ediţie. în colaborare cu clu
din, ca în „Stradă hunedo- \
prin care rămîn închinat primăverii, bul „Siderurgistul“ artele îşi rcanăi“, „La poartă“, ori I
ascult cum mă măsură timpul sever deschid, mîine, ferestrele spre „Peisaj“.
dar gîndu-nfloreşte ca merii, ca perii.
oamenii Hunedoarei, prile Cel mai convingător din
Eu cred că şi-aceste poeme rămîn — juind o săptămînă de presti grup ni se pare a fi Constan
eă-n miezul lor suie şi sună tăria gioase manifestări închinate tin Zgîmbău, a cărui evoluţie
Partidului meu Comunist şi Român, celui de-al XH-ica forum co este remarcabilă, adîncind o
pămîntului neamului meu — România. munist. viziune originală, cu certe va
NECULAI CHIRIQA Mîine, „Ziua artei cinema lenţe Iransfigurative. Mirajul
tografice“ va prilejui, ia ci salului transilvan este reţinut
nematografele „Siderurgistul“ cu reală forţă expresivă în
şi „Flacăra“, spectacole de ga „Peisaj pe Mureş“, „Almaşu
Acest sentiment al iubirii lă şi dezbateri cu filmul „Cli Mic“, „Cătun“. O „Natură
pa“, Ia care participă reali statică“ trădează un rafina
Uneori dragostea arde pînă la imn zatori ai peliculei, în frunte ment al echilibrului, lucrarea
entru 11 poezia se desprinde din matcă cu regizorul Gh. Vitanidis. fiind de o evidentă valoare
1 gene- artistică.
rul no- şi umple toată inima Patriei- Zilele următoare sînt de Se cuvine a remarca evolu-,
i şi a- v Cum altfel s-ar numi dicate artelor teatrale (marţi),
Ie. Vin- acest sentiment al iubirii ? plastice şi- foto (miercuri), co fia în hine a cenaclului hu-
î cu in- neclorean, prezenţa talentelor
km/oră Rotitoare privirile dezleagă regrafice (joi), creaţiei teh- lui rămînînd ancorată în rea
t. Tem- orizont după orizont, nico-ştiinţifice (vineri), poe
vor Patria, patria, litatea imediată a vetrei. Îm
l 7 gra- gura de rai, ziei şi muncii tinere (sîmbă- bucurător este şi faptul că
e între tă), încheindu-se duminică cu aici activează, conlucrînd ar-•
lineaţa, puterea vrăjită a verbului
i ceaţă, Patria, patria spunem un spectacol de. varietăţi. Fie mânios, talentaţi tineri, elevi,
am brie: şi sîntem mai tari cu o iubire» care zi va oferi lecţii deschise muncitori, căutindu-şi perso
răcire despre arte, cu demonstraţii nalitatea şi hrănindu-se din
. varia- cu-un poem mai puternici practice, răspunzând genericu
NICOLAE CREPCEA lumina cetăţii lor.
Eva Siito — „MAGISTRALE“ (Linogravură). lui sub care se desfăşoară. EUGEN EVU
