Page 44 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 44
Pag. '8 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 817 » DUMINICA, li NOIEM8Ríf, Î97i#
Consecventă aejiune pentru
edificarea securifăfji şi
Pentru dezvoltarea forţe» economice a R.D.G. O.N.U. Consiliul de securitate cere
cooperării europene—aspirafie
BERLIN 10 (Agerprcs). — ţională, de a întări baza tch- eliberarea personalului diplomatic american
Biroul Politic al C.C. al nico-materială a ţării.
P.S.U.G. .şi Consiliul de Mi Biroul Politic al C.C. al reţinui in Iran a popoarelor de pe confinent
niştri al R.l). Germane au a- P.S.U.G. şi Consiliul dc Mi
doptat o hotărîrc comună cu niştri al R.D.G. nu adresat NAŢIUNILE UNITE 10 raţie, „profunda preocupare (Urmare din pag. I) larg dialog internaţional pe
(Agerprcs). — Consiliul de
privire la creşterea eficientei oamenilor muncii chemarea Securitate al O.N.U. a cerut faţă dc prelungirea reţinerii rare Ic-a avut vreodată Româ
personalului diplomatic ame
‘investiţiilor capitale pentru a- dc a folosi toate rezervele eliberarea ostaticilor ameri numai europene — pledează nia — sini logice şi realiste.,
pentru asigurarea eficienţei şi rican dc la Teheran“. In de in favoarea accelerării jnoce- In concepi ia românească, de--
sigurarea dezvoltării forţei e- calităţii ridicate a producţiei, cani de la Ambasada State claraţie, se cere din partea suini de înfăptuire a securi zarmarea constituie cheia du
conomicc a R.D.G. Scopul a- dc a pune accentul pe intro lor Unite din Teheran — in Consiliului de Securitate, ca tăţii pe continent, şi conside boltă a întregii răcii inter
cestei hotărîti este, după cum ducerea unor tehnologii şi in formează agenţiile France personalul diplomatic reţinut ră că trebuie, acţionai cu mai naţionale. Ea are implicaţii
1
relatează agenţia ADN, ace stalaţii noi care să permită, Prcsse, United Press Interna în Tran să lic eliberat în cel multă hotărîrc in direcţia în determinante asupra rezolvă
la de a obţine un elcct eco în condiţiile unor cheltuieli tional şi Associated Press. în mai scurt timp şi să i se a- făptuirii documentelor semna rii tuturor problemelor ma
nomic superior de pe urma minime, obţinerea unor rezul urma consultărilor avute cu sigurc protecţia. Totodată, s-a te la Helsinki, privite ea un jore cu care este confrunta
investiţiilor în economia na tate economice superioare. reprezentanţii statelor mem lot unitar. tă omenirea şi. in prima!
bre, preşedintele în exerciţiu cerut secretarului general al România. /ară socialistă eu riad, asupra marelui obiectiv
al acestui organism, ambasa O.N.U. să continue să folo ropeană, vital interesată in al făuririi noii ordini econo
dorul Boliviei, Scrgio Pala- sească hunele sale oficii în asigurarea păcii şi securităţii mice şi politice iutei naţiona
început Congresul al XXXVI-Sea cios de Vizzio, a fost autori vederea realizării acestui o- internaţionale. a condiţiilor le. l'ără înfăptuirea ci nu se
zat să exprime, întv-o decla biectiv. necesare pentru desfăşurarea x’a putea depăşi fenomenali
vastei opere constructive in subdezvoltării, problemă cru
al P.C. din Marea Britanic rare este angajată plenar, a- cială 11 vieţii contemporane,
Tratat de prietenie R.P.D. Coreeană tribuic securităţii europene /rină ii progresului şi sursa
LONDRA 10 (Agerprcs). —• tatc a partidului în perioada semnificaţia unui obiectă' de dr mari pericole pentru pa
La Londra s-au deschis sîm- următoare. Va li supusă dez Republica Gwineea-Bissau primă importantă al poliţă ii cea. umanităţii. In context,
bătă lucrările celui dc-al baterilor situaţia politică şi sale externe. România se nu tara noastră lonsideră că u
XXXVl-lca Congres al Parti economică din ţară. PHENIAN 10 (Agerprcs). Bissatt. care a efectuat n vizi măra printre iniţiatorii ron- măsură prioritară — pentru
dului Comunist din Marea Raportul la congres a fost — Kim Ir Sen, preşedintele tă oficială la Phenian, au sultărilor multilaterale de la promovarea căreia trebuie să
Britanic. Congresul urmează prezentat de Gordon McLen R.P.D. Coreene, şi Luis Ca semnat, vineri, un Tratat de Helsinki, consacrate pregătirii acţioneze toate statele sem
să dezbată sarcinile şi să ela nan, secretar general al P.C. bra!. preşedintele Consiliului prietenie şi cooperare între C.S.C.F.. Regulile de proceda natare ale Ailnlai final, si
boreze programul dc activi- din Marca Britanic. dc Stat al Republicii Guincca- cele două ţări. 1 otodată — ră (prevăzind. intre alică, na numai ele — o conştiinţa
inlormcaza agenţia ACTG — participarea tu dezbateri ea îngheţarea şi redai crea ehr,-
reprezentanţii guvernelor state egale şi independente, luielilor militare — ca au
© La Geneva _s-au încheiat lucrările Seminarului in R.P.D. Coreene şi Guincei- in alura alinatelor militare, prim-pas. < ii 10—Io la sula
consensul. rotaţia in condu-
ternaţional cu privire, la reunificarea Coreei şi drepturile Bissau au semnat o serie dc eerea lucrărilor), devenite ul — fondurile astfel eliberate
urmitul să fie folosite util
omului în Corcea de Sud, organizat de Asociaţia interna acorduri bilaterale : de coo terior norme ale însăşi con pentru progresul fiecărei tu::,
ţională a juriştilor democraţi. perare economică şi fchnico-
ştiinţilică, dc cooperare în ferinţei genrral-enropenr. sini. lit şi perii iii sprijinirea ţări
t® La sediul Naţiunilor Luînd cuvîntul în cadrul dezbaterilor, reprezentantul A- domeniul cultural şi cu pri rezultatul unui pachet de pro lor in curs de dezvoltare.
Imite din Geneva vor avea sociaţici juriştilor din Republica Socialistă România, dr. vire la serviciile aeriene. puneri concrete avansate <lr Iotodată. România susţine
loc, în perioada 12—15 no Teodor Meleşcanu, a subliniat că ţara noastră s-a pronunţat tara noastră. Acfionind en necesitatea retragerii trupelor
iembrie a.e., consultări ale cu consecvenţă în favoarea tuturor iniţiativelor R.I’.D. Co hotă lire pentru aplicarea in străine şi lichidarea bazelor
tuturor părţilor interesate în reene vizînd reunificarea paşnică şi independentă a ţării. 0 declaraţie a P. C tegralii in viată a prexuderi- militari dc pe teritoriile altor
problema Namibiei —a con lor Altului final ■—• In elabo state, reducerea artixălălii mi
tinuat secretarul general al Iercalate dc la 2 decembrie Bruno Kreisky, s-au întilnit rarea şi adoptarea căruia şi-a litare a Plot arilor şi desfiin
O.N.U., Kurl Waldhcim, a.c. Duminică, va avea loc vineri, la Kraniska Gora şi Bolivia adus o contribuţie i onslruch- ţarea acestora.
după o întrevedere pc care deschiderea oficiala a cam Klajjenfurt, eu ocazia par vu — România se pronunţa Unind armonios vorba eu
paniei electorale.
! a avut-o vineri eu repre ticipării la ceremonia de în T.A l’AZ 10 (Agerprcs). — pentru dezvoltarea cooperară fapta. România a adoptat bo-
zentanţi ai ţărilor „din pri © La Belgrad au avut ioc, cepere a lucrărilor de con Tntr-o declaraţie dată publi multilaterale şi insista asupra tărirea da a nu spori partea
i ma linie". vineri, convorbiri intre o de strucţie a tunelului dc pe cităţii la La l’az. Partidul necesităţii unor masuri electi din venitul naţional alinata,
ve de dezangajare militară şi
Comunist din Bolivia s-a pro
autostrada care leagă cele
înarmărilor, pentru a nu a-
O Comitetul Consiliului legaţie a U.G.I., iu frunte două ţări, traversînd masi nunţat pentru menţinerea în dezarmare pc continent. freta iu nimic programul sau
iu de Securitate însărcinat eu cu Stevan Doronski, însărci vul muntos Karavank —'"re funcţiune a actualului Con După ram sublinia.-recent, de dezvoltare ct onomieo-so-
examinarea sancţiunilor a- nat cu prezidarca şedinţelor latează agenţia Taniug. gres Naţional bolivian (parla tovarăşul .Xieolae Crauşcsi ii. cială, precum şi masuri dr
Ü doptate împotriva Rhodesiei Prezidiului C.C. al U.C.I.. ® .Comitetul belgian dc mentul ţării), „în pofida ori ceea i e sr Impune anim este majorare a alin uliilor prut> a
şi o delegaţie a P.C. Fin
căror obstacole ce s-ar ivi“, şi
a dat publicităţii o declara
intensificarea eforturilor „pen
lupii pe seama landurilor
acţiune pentru pace, coope
i ţie cxprimîiul profunda sa landez, condusă de Aarne rare şi dezvoltare a lansat un continuarea neabătută a pro tru dezvoltarea largă, neîn destinate cheltuielilor milita
cesului dc democratizare a
preocupare faţă de intenţia
ri. Cu asemenea propuneri si
grădită a colaborării econo
Saarinen, preşedintele aces
guvernului britanic de a ri tui partid. Reprezentanţii apel privind organizarea, la vieţii politice interne. Docu mice. trhnăo-şl ¡inli/ice. cul- acţiuni concrete întimpinir ta
li* dica progresiv aceste sanc U.G.I. şi ai P.C. Finlandez Bruxelles, în ziua de 9 de mentul salută acordul reali tiiralr şi in alte probleme u- ra noastră viitoarea reuniune
ţiuni. au procedat la o informare cembrie, a unui miting in zat între autorităţile puterii manitarc, intre toate statele gencrnl-cit capcană de Iu vi a -
I asupra activităţii interne, şi ternaţional dc protest impo- executive bolivienc (reprezen eon/incul alai. pentru Înlătu drid. reuniune de la tare po
O Preşedintele Portugaliei, internaţionale a celor două Iriva planurilor N.A.T.O. de tanţii forţelor armate), ale rarea barierelor şi pradă Hor poarele — cel palia tete re
ii; Antonio Ramalho Eanes, şi-a partide. dislocare pc teritoriul Euro puterii legislative (Congresul discriminatorii rare afet!cază prezentate — aşteaptă masuri /
încheiat scria de întrevederi pei occidentale a altor (¡00 Naţional) şi Centrala Munci cooperarea europeană. Iu <i- susceptibile să• contribuie Io
cu reprezentanţii a opt parti ® Preşedintele Consiliului de rachete nucleare ameri torească Boliviana (C.O.B.), rclaşi timp. trebuie ur(ionat ndindrea destinderii şi coo
de politice şi trei fronturi e- Executiv Federal al R.S.F. cane cu rază medie dc ac în baza căruia s-a hotărît ca pentru adoptarea unor mă perării internaţionale. Reu
Icctorale care se vor prezen Iugoslavia, Veselia Giurano- ţiune —- informează agenţia parlamentul să elaboreze, in suri concrete de dezangajare niunea de Iii Madrid, pe lin
ta la alegerile legislative in- vici, şi cancelarul Austriei, Tailing. următoarele zile. o soluţie po militară a < oul incul ului, fără gă problemele economice, tu.-
litică viabila pentru situaţia de care nu se pot înfăptui /nral-şl Hutifice şi de ortl.n
din Bolivia. securitatea şi puica“. înfăp umanitar, xia trebui să mor
tuirea acestui obiectiv — ca ile un Ine deosebii problemi -
re, iu ioneeplia preşedintelui lor de ordin nulilor, l.a tre
i’¿Hit;. ij¿siüJirW"/*/,V A icolne Ceanşesnt. a poporu buie să eonstit aie nu priitj
3ZÍ üc d um lili ioal üi ozai ic dumi tn i ’3 Ib V.’.' lui român, trebuie să ducă la de colaborare fără prejude
căţi a tuturor pârtii ¡paulilor,
excluderea forteI şi a ame
i
ninţării iu forţa din relaţiile spre a ¡milita an consens in
s ă<
sferică solidă • - O rază de - - Apare în vreme de furtu REZOLVAREA CARIA LUI dintre state, să garanteze fie ennrrelizarea măsurilor ins fil
lumină. 9. Atmosfera, locul nă. ti. Anotimpul alb - Pen DIN NUMĂRUL (¡811 : cărei tari ilezx’oltarea liberă, iale de Actul final. In arest
tuturor fenomenelor meteo tru biliard. 7. Capete de la adăpost de orice uit de a- sens. sini o serie de propu
Orizontal : I. Cer albastru .Respiră aer (pl.) -- Mirare, pod ! Puţin neguros ! — grcsinne — ar avea. fără in- neri deja exprimate. România
fără nori Acoperit de uea- (onorn.). 10. Gheaţă plutitoa Pliu ochi. 8. A spulbera zăpa 1. T’aladi, Lingem. 2. Ar- d o ia Iu. armări pozitive iu în a prezentat, şi ea o astfel de
ţă deasă. 2. Muşoară presiu re Moral. 11. Puţin torid da f.încă el. 9. Cristale de gliezi, Balot. 3. Cv, Invar, treaga lume. România consi propunere, „'¡ara noastră —■
nea al moşiei nea. In cal — ...In loc ! Pai te de joc gheaţă Puţină sete ! 10. Li Gali. 4. Lia. So, lar. 11. 5. deră ia. fără o dezarmare der htra. recent. preşedintele
putere ! 3. I cnomeii atmosie- —- Cu. 12. Lipsii de apă niştit —- Muncă de... cloşcă. Ansa, Rnis, Iţit. 6. Taue, Iv reală, este de neroneeput un .Xieolae Ceinişestii — se gin-
rie ce reduci L*. vizibilitatea - - Tratat cu aer. II. A prolera - A curaţi. 12. eam, li. 7. Lc, Cort, Tapar*. sistem viabil de securitate, deşte să re formuleze unele
Deplasare a maselor dc aer. Vc rtieal : J. ( )i reunişi anţe Răsare soarele ! Bun în 8. K, Cal, Ana, Ois. 9. Reí, pare ,si cooperare în k.uropa. din moţe propuneri din do
4. Oîtev;i razi* di* soare ! favor abile - - I upsă. de umi- orice anotimp - - Pus la 'Pole. Avis, 10. Eroi, E, Aer, lată de. er problemele imi rinţa de u se alunge la o
;
Dinspre miazănoapte Puţi- ditai' \ L . Ii itat din cauza căl- gheaţă. Te. 11. Sdv, Elini, Dinam. 12. tării iursci înarmărilor şi ale înţelegere intre statele pârti
na apă ! 5. Kala din Deva ! durii Puţin veros ! . Se Convertizoare. 13. Uşieri. Jun dezarmării sini înscrise iu ei pante, peni iu a se trece la
•—- Ceva senin ! - (ăi gust. fi. lasă negura ! l ai mină di- Dicţionar BROS. 1RUN. gher. mod constant pe agenţia tutu măsuri t ont rele dr reduceri
Preţios ca soarele Descăr fuză înainte de rasă rit ui soa- ror convorbirilor şi intilniri- a cheltuielilor militare, a or-
care electrică (dim.). 7. Pu relui. •1. Nuri vmlurali t lor bilaterale hi nivelul con mumentelor. tic sporire o in-
ţină apă de ploaie \ ine Bun la friiL Face mu ziua. HULLA HĂNŢESCU MAT ÍN TREI Ml TARI ducerii partidului şi silitului. i iederii şi de accent nare a
vremea... îl. Precipitaţie atmo 5. t n cei' preş:ătit de ]> loa ie Deva Propunerile de dezarmare ro 'ursului destinderii, colaboră
Controlul poziţiei. mâneşti. promovate eu con rii si păcii in Europa, ea o
secvenţii de preşedintele tă parte a politicii generali de
1—m?.. Alb: Rli2, Dbă. Cf4, NÍ8. rii de la tribuna t clor mai dezarmare, destindere şi pine
înalte foruri interne şi Inter ia întreaga hune".
4 '
m. WF-s m Negru : RfH, Nai. nationale. în convorbirile iii Iz.ste crea ee şi aşii apt" po
1 numeroase personală aii poli poarele liăli inului continent,
» 4 îf ' liăl popoarele planetei noastre.
YM ■Æ REZOI .VAREA PROBLEM EI tice — iu rad nil celui mai
y/7/ %
DIN NUMĂRUL (¡841:
i p t j ii fiii 1 4 i i :
V
4 *■ ' W/7, \ ^ $ Prezenţe româneşti
shyr ţ î. Na 5 — d2 Rd6 - e7
o
Y/m-, 1“ Wk ,i Tel- — c7. -1- R oi iundc œ CIUDAD DE GU AI E- slrueloare de muşini. Standul
i • m 3. NhO. NÍ4 sau Ceti r mat MALA. — lu perioada 31 românesc a fost. vizitat, de şe
.fit fi %u Í.ÍÍ1 Yyy octombrie — ¡I noiembrie, a ful statului guatemalez, loi
vm /aX/Æ
1. N a .3 - - (12 Rdti — e5 avut loc hi Ciudad de, Guate cas Garda Romeo, şi dc alto.
W/c \n ■ 4 iii/ 1 o Nd2 — f4 Re 5 - f"> mala cea de-a 10-a edi/ic a persoane oficiale, care au «-■
y/eW W/e ; !M W/a 7 irgttlui international „Inter predat calitatea exponatelor.
f 2fry’’ 7 M.
3. NI7 ■ eti 4• mat
fer“' 1979, fa care au partici Produsele româneşti .s-au
MD YM «ii
m m pat fi întreprinderi româneşti bucurat, de asemenea, de un
y 77T// 1. Na 5 - d2 re • rr> de comerţ exterior, care au deosebit, interes din parlen
Æk 3. Gf8 - d7 4 - mat. din sectorul industriei con- blicului vizitator. .¿f-
P ■V J *> Nd2 — W- Ude - - c."> expus. în principal, produse oamenilor dr afaceri şi n pu
REDACIIA M ADMINISTRAŢIA : Abonamentele sc fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din ir-,
'J/Oti Deva : su i)r. Petru Gio/a ni. 55 ieieloane: 1127:), 1I58:>, 20708 întreprinderi şi instituţii. 1
1 IP \R! 1 : ! ipogial u Deva, sţi. 24 August, ru 2n7 Costul unui abonament : 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 ht«{)', 96 lei (un an).'
s
r-™r~
V V