Page 45 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 45
Pag. 3
NR. 6 847 ® DUMINICA, 11 NOIEMBRIE 1979
ÎNTÎMPINÎND CONGRESUL AL XII-LEA AL' PARTIDULUI
'UN
A Creaţia literar-artistica - puternic angajată in opera de transformare
RÏE
. dornici-
sntru co-
irpin“. oamenilor ■
leii
riei
deal
Drt club în fiecare cuvînt şi ex pînă la urmă, figura mare căm —• şi bine facem, tre
limia Rm.
cpriza a presie, în fiecare propozi lui rege dac. A reuşit ! buie să criticăm şi mai LITERATURE # ARTA
ţie şi frază din documente Cred că acest mod de a mult — cina există un re
eminin : le programatice ale Con crea, în zilele noastre, este but intr-o întreprindere.
- R.F.G.
Il-a) gresului .al Xll-lea al Parti el însuşi o sinteză a facto Dar nu în aceeaşi măsură
dului Comunist Român se rilor determinanţi în reali ne preocupăm şi întrebăm :
rnaţional vorbeşte despre OM. fie zarea oricărei opere artisti de ce avem rebuturi in
tăţii ele munca cu oamenii ?“.
soclul III. direct, fie prin rostirea di ce. Ca-n procesele chimice
are versităţii de imagini pe ca moderne, creatorii de azi Un astfel de mod nou.
c viitor re le îmbracă forţa sa ma trebuie să topească în chi superior de a privi vi
«des cope terială de creaţie şi de exis pul eroilor lor înseşi culo nele neajunsuri ce mai
ici tenţi — ridicarea nivelu rile naţiunii noastre socia există în domeniul for
„în apă- liste, fermitatea şi unitatea mării omului modern, a-
Iriguez“ lui tehnic, lărgirea bazei« runcâ o lumină vie, clară
proprii de materii prime, cu care acţionează poporul
creşterea bazei energetice, pentru înfăptuirea Progra asupra felului în care ope
modern izarea agriculturii, mului partidului. rele noastre trebuie să-i re cm aim mm f
MBItIE flecte pe cei neîmpliniţi. \ C@ns©5Tiîiâri
dezvoltarea activităţii ştiin s
mb a ma- ţifice, creşterea productivi Aceştia nu trebuie să ră- l------------------------
tăţii muncii, sporirea efi mînă ai nimănui, cu greu f
cienţei economice ş.a. tăţile lor de picioâre, în a- Calitatea vieţii ■—• două nal sc vor crea un milion tea vieţii rezultă din cali
• girul şi Erau! operei peie tulburi în care au alu I
te Iată de ce, studiind docu necat. Opera noastră tre cuvinte pe care le folosim de noi locuri de muncă, tatea muncii. Şi o reflectă,
iri, cîn- mentele ce vor fi prezen tot mai des cu un sens a- faptul că se vor construi bineînţeles, foarte exact.
ii şi ma- tate marelui forum al co buie să descopere „rădăci precialiv, pozitiv, şi care peste un milion de locuinţe Oamenii adevăraţi ştiu că
ate Con- artistice-omul nile“ fenomenului şi uriaşa şi că azi învaţă 26 la sută drumul spre fericire e un
H-lea a’ muniştilor, am avut revela muncă a celorlalţi, a co tind de aceea să devină in
ţia unei mari descoperiri : separabile, formînd o expre — adică peste un sfert — urcuş stropit din greu cu
îmă a eroul operelor artistice con lectivului, pentru îndrepta sie unitară, o sintagmă, cum din populaţia ţării erau pu sudoarea muncii. „Fericite
ns aerată temporane de orice fel — nou, constructor rea ior. Este o condiţie e- ar zice lingviştii. E şi firesc se de acest om în relaţie sînt timpurile -— scria în
rării şi senţială a fiabilităţii ope
literatură, pictură, muzică ca ele să evolueze astfel de directă cu calitatea vieţii şi 1871 marele nostru istoric
i : „Cei etc. — trebuie să fie Omul relor artistice actuale şi, vreme ce exprimă o realita cu fericirea. Dar ce înţele A.D. Xenopol — în care e-
(Episo- nou, capabil să-şi priveas ai noii societăţi în acelaşi timp, un izvor te tot mai evidentă, în care geţi prin fericire ? Ferici lementul cel bun al unui !
că datoria faţă de societa nou, încărcat de semnifica fiecare din noi e implicat re — zicea el- cu o tonică popor găseşte un centru, un
ţii pentru toţi creatorii, o
te intr-un mod cu totul idee generoasă, exprimată tot mai profund în dubla siguranţă de sine — în suflet mare, în jurul căruia
nou, sub aspectul înţelege de secretarul general al calitate de producător şi de seamnă să poţi realiza ceea cu toţii sc adună şi cu toţii ii
rii şi înfăptuirii, cu adîncă La Consfătuirea de lucru partidului, care se cere ex beneficiar. Am auzit de cu- ce ţi-ai propus. Şi iată cum lucrează, duşi de o simţire
înrîurire asupra celorlalţi delà C.C. al P-C.R. din 5—7 plorată de noi, toţi. Secre rind un muncitor comentînd acest om trecut prin şcoala comună spre binele şi înăl
semeni ai săi. în una din septembrie 1979, tovarăşul tarul general spune : „Dacă Programul-directivă de creş aspră a revoluţiei a dat o ţarea patriei Societatea
cugetările sale, marele gîn- NICOLAE .CEAUŞESCU : un membru de partid, un tere a nivelului de trai în definiţie a fericirii care in noastră de azi, în ce are ea
ditor Nicolae Iorga spunea : spunea : „Este de înţeles că muncitor, un cetăţean a co perioada 1981—1985. Gîtuşi tră în consens cu definiţiile inai bun, a înţeles acest a-
„Erou nu e aceia care se în central activităţii educa mis abateri, aceasta trebuie de puţin inhibat de faptul pe care le-au dat fericirii devăr, ceea ce ne-a creat
bate, cit şi cum a trebuit tive, ideologice trebuie să că fusese luat pc neaştepta de-a lungul timpului toţi şansa de a trăi timpurile vi
să. se bată. Nici acela care stea mobilizarea şi unirea să dea de gindit organiza te, fără să fi avut timp să-şi marii gînditori ai lumii. sate de înaintaşi. Ne rămîne
s-a bătut în zadar. Ci ace eforturilor comuniştilor, ale ţiei de partid, s-o determi organizeze ideile, omul a co A realiza ce ţi-ai propus. să ne păstrăm trează con
la care a primit datoria sa tuturor oamenilor muncii, ne să acţioneze. Aceasta mentat importantul docu Dar nu poţi realiza decît ştiinţa rostului nostru social,
aşa cum nimeni n-ar fi fost fără deosebire de naţiona presupune ca activistul de ment cu dezinvoltura şi si muncind. Fericire înseamnă singura care ne dă dreptul
în stare să facă şi care a litate, ale întregului popor, partid, secretarul judeţean, guranţa pe care nu le, poa deci a munci pentru ca via să aspirăm spre acea nouă,
pregătit astfel şi pe alţii în vederea realizării pro primul secretar să se ducă te da decît o îndelungată ţa tuturor să dobîndească o superioară calitate a vieţii.
pentru a face ca dînsul“. la faţa locului nu numai exercitare a democraţiei. calitate nouă, superioară. De
gramului partidului, a pia cind a fost stricată o piesă Faptul că în viitorul cinci aici ecuaţia simplă : calita RADU CIOBANU
Din mărturisirea unui nului de dezvoltare econo-
pictor contemporan am mieo-soeială a ţării“. Se sau o maşină, ci şi cind a
aflat un lucru extraordinar deduce de aici că operele apărut un rebut în munca
cu oamenii — cu atît mai
pentru efortul general de noastre trebuie să poată mult trebuie să se ducă a- Imagini
creaţie. Zilnic, pictorul pu privi oricînd drept in faţă tunci să vadă ce s-a în- . P. “j Flăcări albe
p
b
tea fi găsit în cele mai di oamenii şi^ nu numai at-ît, tîmplat“. plastice
verse locuri de producţie şi trebuie să le răspundă la
Acţionînd în acest spirit,
de odihnă. Privea cu uimi întrebări, să le lumineze putem l'i siguri că operete Aplecînd luminile ce ard de sine hunedorene
re faţa oamenilor, nota drumurile, să-i mobilizeze. noastre se vor încărca de Limbile focului dansează în mîini
frînluri de expresii, „adu Eroul operelor noastre tre viaţă, vor deveni cu adevă Umbra flăcărilor e poate sîngcle tău
Cinci din cei ÎS membri ni
na“ cu cărbunele frunţi, buie să fie omul nou, fău rat bunuri de neînlocuit ale adaos al viselor ne rămase în marmoră,.. cenaclului artiştilor plastici
sprîncene, obraji, ori numai ritorul conştient al propriu societăţii noi, vor fi dura Albe tristeţi ale candorii noastre
contururi colţuroase reflec lui destin, al viitorului pa bile şi folositoare. Altfel, Yoi vă aseundeţi bucuria rupîndu-vă-n aer care fiinţează la Casa muni-,
cipală de cultură din Hune-t
Cără lău- tate-n oglinda unei clipe. triei. aşa cum spune C .Negruzzi, anii tineri pregătind răsăritul doara, expun din lucrările Ion
(Arta); Căuta un chip ! Dar, nu Cit priveşte aşa-zişii „eroi „cel ce scrie fără chibzuin ea o naştere odată cu cînieeul
mea A- de pictură şi sculptură, în re
Fraţi de oricare, ci chipul lui Bu- negativi“, secretarul gene ţă şi cel ce ceteşte fără să mai aproape de făptura ta, Patrie. cent vernisata expoziţie de
Vacanţă rebista ! Mal clar, pictorul ral al partidului, tovarăşul înţeleagă pierd zadarnic o j grup „Imagini plastice hunc-
retorul) ; încerca o sinteză a mii de Nicolae Ceauşescu, ne în mare parte din viaţa lor". MIHAELA MARINA REU dorene“. Sculptura este sen
nspecto- portrete umane de azi pen deamnă să căutăm cauzele
•ii (U- Hunedoara sibil prezentată prin gipsurile
a acasă tru a imortaliza pe pînză, existenţei lor : „Noi criti- MARIN NEGOITA lui Florin Poanta, dintre care
'mă în
; LU- remarcăm un reuşit portret al'
iii Mark Ecaterinci Teodoroiu, „Păs
II (Cul-
1 Harry „Arieîe — o tor“ şi „Contrapunct“. Horei
ULCAN: Mergea este prezent cu o
rluncito- Eu cred suită de picturi, inspirate dc
oblig să fereastră deschisă
PETRI- predilecţie din lumea peisa
mperde- Eu cred in dreptatea cu glas de colind, jului, ca „Rapsodie dc toam
); ANI- spre om“ nă“, „Casa galbenă“, Peisaj I
şi bes- în caldul pămintului meu, in lumină,
URI- în stîlpii dc neam din vecie veghind şi 11. Georgeta Cost in relevă i
atice (7 tărimul de dor şi dc inimă plină. Acţiunea de larg ecou edu o etapă a căldărilor, reţinînd*
: Şatra cativ, iniţiată de redacţia ga emoţia în lucrări ca „Studiu“,,
GURA- Eu cred că stă Patria — dreaptă şi grea, „Case", ..Flori“, în care trans-n
îste în- pe rosturi străvechi împlinite din sine, zetei „Munca“ şi desfăşurată
Aştie : în mai multe centre muncito pare o discretă candoare. Pe-.
contului aud în adîncu-i de stea — logostea reşti din ţară, s-a reîntors la tru Miliuţ. reţine atenţia prin
?atria) ; şi vremea trecută şi vremea ce vine.
(Flaeă- Hunedoara, în cea de-a doua lucrări din spaţiul vechi cita-j
: Ur Eu cred că mi-s ochii fereastră spre cer ediţie. în colaborare cu clu din, ca în „Stradă hunedo-
ii; HA- prin care rănim închinat primăverii,
r — se- ascult cum mă măsură timpul sever bul „Siderurgistul“ artele îşi rcană“, „ha poartă“, ori I
6 RAZI: deschid, niîine, ferestrele spre „Peisaj“.
ALAN : dar gîndu-nfloreşte ca merii, ca perii. oamenii Hunedoarei, prile Cel mai convingător din
’asa de Eu cred că şi-aceste poeme rămîn —
revol- juind o săptămînă de presti grup ni se pare a fi Constan
VIERIA: eă-n miezul lor suie şi sună tăria gioase manifestări închinate tin Zgîmbău, a cărui evoluţie
eten — Partidului meu Comunist şi Român, celui de-al Xll-lea forum co este remarcabilă, adîncind o
; ILIA: pămintului neamului meu — România.
clar de munist. viziune originală, cu corle va
3LIUC : NECULAI CHIRIQA Mii ne, „Ziua artei cinema lenţe Iransfigurative. Mirajul
inerul); satului transilvan este reţinut
(Munci- tografice“ va prilejui, la ci
nematografele „Siderurgistul“ cu reală forţă expresivii în
şi „Flacăra“, spectacole dc ga „Peisaj pe Mureş“, „Almaşii
Acest sentiment al iubirii lă şi dezbateri cu filmul „Cli Mic“, „Cătun“. O „Natură
statică“ trădează un rafina
pa“, la care participă reali ment al echilibrului, lucrarea
Uneori dragostea arde pînă la imn zatori ai peliculei, în frunte fiind de o evidentă valoare
poezia, se desprinde din matcă cu regizorul Gh. Vitanidis. artistică.
şi umple toată inima Patriei- Zilele următoare sînt de
v Cum altfel s-ar numi dicate artelor teatrale (marţi), Sa cuvine a remarca evolu
acest sentiment al iubirii ? plastice şi- foto (miercuri), co ţia în bine a cenaclului hu-
Rotitoare privirile dezleagă regrafice (joi), creaţiei teh- nedorean, prezenţa talentelor
orizont după orizont, nico-.ştiinţifice (vineri), poe lui rămînînd ancorată. în rea
Patria, patria, ziei şi muncii tinere (sîmbă- litatea imediată a vetrei. Îm
gura de rai, tă), încheindu-se duminică cu bucurător este şi faptul că
puterea vrăjită a verbului aici activează, conlucrînd ar-•
Patria, patria spunem un spectacol de varietăţi. Fie monios, talentaţi tineri, elevi,
şi sîntem mai tari cu o iubire, care zi va oferi lecţii deschise muncitori, căulîndu-şi perso
cu-uri poem mai puternici despre arte, cu demonstraţii nalitatea şi hrănindu-se din
NICOLAE CREPCEA practice, răspunzînd genericu lumina cetăţii lor.
Eva Siitii — „MAGISTRALE“ (Linogravură). lui sub care se desfăşoară. EUGEN EVU
