Page 46 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 46
Pag. S DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 847 • DUMINICA, 11 NOlEMIÎRiiî 1979
Consecventă aejiune pentru
edificarea securităfii şi
Pentru dezvoltarea forţei economice a R.D.G. Consiliul de securitate cere
cooperării europene — aspirajîe
BERLIN 10 (Agerprcs). — ţională, dc a întări baza tch- eliberarea personalului diplomatic american
•Biroul I’olitic al C.C. al nico-materială a ţării. a popoarelor de pe continent
P.S.U.G. şi Consiliul de Mi Biroul Politic al C.C. al reţinui în Iran
niştri al R.D. Germane au a- P.S.U.G. şi Consiliul de Mi
NAŢIUNII.l-l UNIŢI’. 10
doptat o Iiotârîrc comunii cu niştri al R.D.G. an adresat (Agerprcs). — Consiliul de raţie, „profunda preocupare {Urmare clin pag. 1) larg dialog internaţional, pe
privire la creşterea elicienţei oamenilor muncii chemarea Securitate al O.N.U. a cerut faţă dc prelungirea reţinerii rare Ic-a avut vreodată Româ
personalului diplomatic ame
’investiţiilor capitale pentru a- dc a folosi toate rezervele eliberarea ostaticilor ameri numai europene — pledează nia — sini logice şi realiste...
pentru asigurarea eficienţei şi rican dc la Teheran“. In de in favoarea accelerării proce In concepţia românească, de-,
sigurarca dezvoltării forţei c- calităţii ridicate a producţiei, cani dc la Ambasada State claraţie, se cerc din partea sului de înfăptuire a securi- zarmarea constituie cheia du
conornice a R.D.G. Scopul a- de a pune accentul'pe intro lor Unite din Teheran — in Consiliului de Securitate, ca lăţii pc conţinea/, şi conside boltă a întregii vieţi inter
ccstei hotărîri este, după cum ducerea unor tehnologii şi in formează agenţiile l*'rance personalul diplomatic reţinut ră că trebuie acţionai ca mai naţionale. Ea urc implicaţii'
relatează agenţia ADN, ace stalaţii noi care să permită, Presse, United Press Interna iu Iran să fie eliberat în cel multa Iiotârîrc în direcţia în determinante asupra rezolvă
la dc a obţine un elcct eco în condiţiile unor cheltuieli tional şî Associated Press. în mai scurt timp şi să i se a- făptuirii documcnti lor semna rii tuturor problemelor ma
nomic superior de pe urma minime, obţinerea unor rezul urma consultărilor avute cu sigurc protecţia. Totodată, s-a te la Helsinki, privite ca an jore iii turc este confrunta
investiţiilor în economia na tate economice superioare. reprezentanţii statelor mem cerut secretarului general al lot unitar. tă omenirea şi. in prima!
bre, preşedintele în exerciţiu România, larii socialistă eu ritul, asupra marelui obiectiv
al acestui organism, ambasa O.N.U. să continue să folo ropeană, vital interesată in al făuririi noii ordini econo
dorul Bolivici, Scrgio Pala- sească bunele sale oficii in asigurarea păcii şi securităţii mice şi politice internaţiona
cios de Vizzio, a fost autori vederea realizării acestui o- internaţionale. a condiţiilor le. Eără 'înfăptuirea ci nu si
iixeput Congresul al XXXVI-ica zat să exprime, într-o dccla- biectiv. necesare pentru desfăşurarea va puica depăşi fenomenali
vastei opere constructive ia subdezvoltării, problemă, cru
al P.C. din Marea Britanie rare este angajată plenar, a- cială a vieţii contemporane,
Tratat de prietenie R.P.D. Coreeană tribuie. securităţii europene fi inii u progresului şi snrsir
LONDRA 10 (Agerprcs). —• tate a partidului în perioada semnifira(ia unui obiecţii' de de mari pericole pentru pa
•La Londra s-au deschis .«¡îm următoare. Va ii supusă dez Republica Guineea-Bissau primă importantă al politicii cea umanităţii. In context,
băta lucrările celui dc-al baterilor situaţia politică şi sale externi’. România se nu tura noastră consilieră că <>
XXXVI-lca Congres al Parti economică din ţară. PHENIAN 10 (Agerprcs). Bissau. care a efectuai o vizi mără printre iniţiatorii con măsură prioritară — pentru
dului Comunist din Marea Raportul la congres a fost — Kim Ir Sen, preşedintele tă oficială la Phenian, au sultărilor multilaterale de la promovarea i a reia trebuie sic
Britanic. Congresul urmează prezentat de Cordon McLen R.P.D. Coreene, şi Luis Ca semnat, vineri, un I ratat dc Helsinki, consacrate pregătirii acţioneze toate statele sem
să dezbată sarcinile şi să ela nan, secretar general al P.C. bra!. preşedintele Consiliului prietenie şi cooperare înlrc C.S.C.E. Regulile de procedu natare ale Altului final, si
boreze programul dc activi din Marca Britanic. dc Stat al Republicii Guincca- cele două ţări. Totodată — ră (prevăzînd. intre altele, na numai ele — o ronstihre
informează agenţia ACTC •—■ participarea la dezbateri ea îngheţarea şi redat crea ebc.-
1
reprezentanţii guvernelor state egali şi independente, tuielilor militare — eu un
® La Geneva _s-au încheiat lucrările Seminarului in R.P.D. Coreene şi Guineei- în afara alianţelor militare, prim-pas. i u 10—l i la sută
consensul, rotaţia in condu
— fondurile astfel eliberate
ternaţional cu privire la reunifiearca Coreei şi drepturile Bissau au semnat o scrie dc cerea lunarilor), devenite ul urmînd să fie folosite aht
omului în Corcea de Sud, organizat de Asociaţia interna acorduri bilaterale : de coo terior norme ale însuşi con pentru progresul fiecărei Iar;,
ţională a juriştilor democraţi. perare economică şi tclmico-
ştiinţilică, dc cooperare în ferinţei general-europene. sini iii şi pentru sprijinirea ţări
Luiinl cuvintul în cadrul dezbaterilor, reprezentantul A- rezultatul unui paclict de pro lor in i urs de dez voltări-.
® I.a sediul Naţiunilor domeniul cultural şi cu pri
Unite din Geneva vor avea sociaţici juriştilor din Republica Socialistă România, dr. vire la serviciile aeriene. puneri concrete avan sale de JOlodată. România susţine
loc, în perioada 12—15 no Teodor Meleşcanu, a subliniat că ţara noastră s-a pronunţat tara noastră. Aetionind eu lireisilalen retragerii trupelor
iembrie a.c., consultări ale cu consecvenţă în favoarea tuturor iniţiativelor R.P.D. Co /întărire pentru aplicarea in străine şi I lehiilarea buzelor
tuturor părţilor interesate in reene vizînd reunifiearca paşnică şi independentă a ţării. 0 declaraţie a P. C tegrala in viata a prevederi militare dc pe teritoriile ailor
problema Namibiei —a con lor Altului linul — In elabo state, reducerea activităţii mi
firmat secretarul general al tercalatc de la 2 decembrie Bruno Kreisky, s-au întîluit rarea şi adoptarea căruia şi-a litari a biol urilor şi desfiui-
O.N.U., Kurt Waldhciin. a.c. Duminică, va avea loc vineri, Ia Kraniska Gora şi Bolivia adus o contribuţie constructi Iincit acestora.
după o întrevedere pc cate deschiderea oficială a cam Klaigenfurt, cu ocazia par vă — România se pronunţa Unind armonios -vorba iii
a avut-o vineri cu repre paniei electorale. ticipării la ceremonia de în LA PAZ 10 (Agerprcs). —- pentru dezvoltarea cooperării fapta. România a adoptat bo
zentanţi ai ţărilor „din pri cepere a lucrărilor de con într-o declaraţie dată publi multilaterale şi insistă asupra tă rirea de a nu spori partea
ma linie"’. © I.a Belgrad an avut ioc, strucţie a tunelului de pe cităţii la La Paz. Partidul necesităţii unor măsuri eferti- din venitul naţional alinaţii,
vineri, convorbiri între o de autostrada care leagă cele Comunist, din Bolivia s-a pro vc de dezangajare militară şi înarmărilor, pentru a nu il
legaţie a U.G.I., in frunte dezarmare pe t oni incul.
*> Comitetul Consiliului două ţări, traversind masi nunţat pentru menţinerea în icita ru nimic programul său
de Securitate însărcinat cu cu Stcvan Doroushi, însărci vul muntos Karavank —"re funcţiune a actualului Con După rum sublinia, recent, de dezvoltare reonomieo-so-
examinarea sancţiunilor a- nat cu prezidavea şedinţelor latează agenţia Taniug. gres Naţional bolivian (parla tovarăşul Xii olae Ceauşi seu. liulii, precum şi măsuri dr
doptate împotriva Rhodcsici Prezidiului C.C. al U.C.I., mentul ţârii). „în pofida ori nea ce se impune acum este majorare a uhu uliilor penii ii
a dat publicităţii o declara şi o delegaţie a P.C. Fin o «Comitetul belgian de căror obstacole ce s-ar ivi", şi intensificarea eforturilor „pen lupii pe seama fondurilor
ţie exprimînd profunda sa landez, condusă de Aarne acţiune pentru pace, coope continuarea neabătută a pro tru dezvoltarea largă, neîn destinate cheltuielilor milita
1 preocupare faţă de intenţia Saarinen, preşedintele aces rare şi dezvoltare a lansat un cesului dc democratizare a grădiţii a colaborării econo ri. Cil asemenea propuneri si
i guvernului britanic de a ri tui partid. Reprezentanţii apel privind organizarea, la vieţii politice interne. Docu miei'. tehnico-ştiintificr. cul acţiuni concrete iii!impină- ta
mentul salută acordid reali
turale şi în alte probleme li
progresiv aceste sanc
ra noastră viitoarea reuniune
dica
U.G.l. şi ai P.C. Finlandez,
Bruxelles, în ziua de 9 de
ţiuni. au procedat la o informare cembrie, a unui miting in zat între autorităţile puterii ma uitai e. intre toate stat ele genrral-europeiină de la Ma
•î asupra activităţii interne, şi ternaţional dc protest împo executive boiivienc (reprezen continent uliii, pentru înlătu drid. reuniune dc la cmc po
O Preşedintele Portugaliei, internaţionale a celor două triva planurilor N.A.T.O. dc tanţii forţelor armate), ale rarea barierelor şi practicilor poarele — cel puţin rele re
Antonio Ramalho Eancs, şi-a partide. dislocare pe teritoriul Euro puterii legislative (Congresul discriminatorii cure afect cază prezentate — aşteaptă măsuri/
încheiat seria de întrevederi pei occidentale a altor (¡00 Naţional) şi Centrala Munci cooperarea europeană, hi a- susceptibile sie contribuie Iu
iidiiieiriu destinderii şi coo
torească Boliviana (C.O.B.),
© Preşedintele Consiliului
ii! cu reprezentanţii a opt parti Executiv Federal al R.S.F. de rachete nucleare ameri în baza căruia s-a hotărît ca celaşi timp. trebuie acţionat perării internaţionale. Reu
pentru adoptarea unor mă
de politice şi trei fronturi e-
cane eu rază medie dc ac
Icctorale care se vor prezen Iugoslavia, Veselin Giurano- ţiune —■ informează agenţia parlamentul .să elaboreze, în suri colierele de dezangajare niunea de la Madrid. pe lin
următoarele zile. o soluţie po
ta la alegerile legislative in- vici, şi cancelarul Austriei, Taniug. militară a continentului, furii gă problemele economii e. eu,-
litică viabilă pentru situaţia de care nu se pol înfăptui tliral-şliintifiee şi dc ord.n
din Bolivia. securitatea şi funia'. înfăp umanitar, va trebui să acor
tuirea acestui obiectiv — ca de un toc deosebit problem' -
re, în concepţia preşedintelui lor dc ordin militar. Eu tre
Xicolue Ceaiişesru. a poporu buie să constituie un prilej
lui român, trebuie să ducii la de colaborări' fără prejude
excluderea foitei şi a ame căţi a tuturor pârtii ¡paulilor,
ninţării in Ierta din relaţiile spre a lai Uita un consen s in
dintre stole. să. garantezi fie concretizarea măsurilor inspi-
sferică solidă - - () rază de Apare în vreme de furtu REZOLVAREA CARI I UT
lumină. 9. Atmosfera, locul nă. ti. Anotimpul alb — Pen DIN NT MARI I, 8841: cărei lari dezvoltarea liberă, iiiti de Altul final, in acest
mturor Icnomenelor meteo tru biliard. 7. Capete de la adăpost, de orice act. de a- sens. siat o serie de propu
Orizontal: 1. Cer albasim Respiră aer (pî.) - Mirare, pod ! - Puţin neguros ! —• gresiunr — ar avi a. fără în neri deja exprimate. România
fără nori Acoperit de cea (onoin.). 10. (»beată plutit oa Plin- ochi. 8. A spulbera zăpa 1. Paladi, Lingou. 2. Ar- doiala. urmări pozitive in în a prezentat şi ea o astfel de
tă deasă. 12. Măsoară presiu ie Moral. 11. Puţin torid da Lîngâ el. 9. Cristale de ghezi, Balot. 3. Cv, Invar, treaga hune. România consi propunere, ,,'lara noastră —
nea atmosfericii In cal — ...In foc ! Parte de joc gheaţă - Puţină sete ! 10. Li Caii. 4. Kia. «So, iar. 1!. o. deră ia. fără o dezarmare declara, recent, preşedintele
putere ! 3. Fenomen atmosfe - - Cu. 12. Lipsit de apă niştii — Muncă de... cloşcă. Ansa, Rms, Ipt. (5. Tanc. K- reală, este de neeoinrpul un A ii olar Ceiinşesi n — se gin
deşte să re formuleze unele
ric ce reduce vizibilitatea Tratat cu aer. 11. A prefera A curaţi. 12. cato, B. 7. 1 ,c, Cort, Tapae. sistem viabil de securitate, din ui este propuneri din do
Deplasare a maselor de aer. Vertical: 1. Circumstanţe Răsare soaiele ! Bun în 8. E, Cal, Ana, Ofs. 9. Rcl, pace şi cooperare în Europa, rinţa de a se ai unge Iu o
4. Cît'eva raze de soare ! favorabile - Lipsă de umi orice anoi imp - Pus la Tole. A vis. 10. Eroi, F, Aer, lată dc ce problemele înce înţelegere intre slutele parti
Dinspre miazănoapte Puti ditate. 2. iritai din cauza căl gheaţă. Te. 11. Sdv, Fum. Dinam. 12. tării cursei. ‘înarmărilor şi ale cipante, pentru a se trece Iii
nă apă ! f>. Fata din Deva ! durii Puţin veros ! 3. Se Convertiznare. 13. I sieri. Jun dezarmării sini inserise iu măsuri ioni rele dr reducere
-— Ceva senin ! (ăi gust. (>. lasă negura ! - - Lumină di Dicţionar BROS. 1RI N. gher. mod consiliul pe agenda tutu a cheltuitIilor militare, a ar
Preţios ea soarele Descăr fuză înainte de răsăritul soa KT!'.. ror convorbirilor şi intilniri- mamentelor. de sporire a in-
care electrică (dinu). 7. Pu relui. *1. Nuri vin tura ţi ! MAI ÎN IR EL ML IARl lor bilaterale la nivelul con
ţină apă de ploaie \ ine Bun hi Irig Face muzica. IfFLLA IIĂNŢFSClî ducerii partidului şi statului. i iederii şi de accentuări o
vremea... 8. Precipitaţie almo- >. I n cer pregătit de ploaie Deva Propunerile de dezarmare ro cursului destinderii, rolului/1,-
Controlul poziţiei. mâneşti. .. promovatr t u con iii şi păcii în Europa, ea o
secventă dc preşedintele tă parte a pidilicii generali de
Alb: Rh2, Dhâ. Ci'4, Nf8. rii de la tribuna iilor mai dezarmare, destindere şi pair
inallc foruri interne şi inter ia întreaga lame'.
Negru : Rf(5, Nai. naţionale. în coin’iirbirile eu Este ceea ce şi aşteaptă po
numeroase personalităţi poli poarele hăt rinului continent,
tice — în cadrul cehii mai popoarele planetei noastre.
REZOLVAREA PROBEEMEI
DIN M MARI L (5841 :
Prezenţe româneşti
1. \ a 5 — d 2 Rdli - e7
o Te 1- - - c7, .- R oi iunde ffi CIUDAD DE GUATE strat loarc dc maşini. Starului
3. Nh<5.Nf4 sau Crfi -i~ mat MALA. — fu perioada AI românesc n fost vizitat, de şe
octombrie — ti noiembrie, a ful stalului guatemalez, l.u-
î. Na.î - - cl2 Rdli — e5 avut loc la Citulad de Guate cas Gnreia Romeo, şi dc alta
o NT12 — fi Re’) - f5 mala cea dc-a 10-a edific a persoane oficiale, care au a-
3. Nf7 ri) T■ mat 'firguliii internaţional „Intcr- prccial calitatea exponatelor.
fer" 1979, la care au partici Produsele româneşti . s-au
pat fi întreprinderi româneşti bucurat, de asemenea, de un
1. Na 5 — d'2 f6 fă deosebit, interes din par leu.
o de comerf exterior, care au
Nd2 — b4- Rcl6 - - c.~> expus, în principal, produse oamenilor de afaceri şi a pu
3. CfB ■ - d7 -r• mat. din sectorul industriei con- blicului vizitator. -*s>
1 REDACŢIA M ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac lu oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari din IO
27(Hi Deva : su Dr. Petri Oio/a. ru. 3ă 1 cicloane : 112/5, 20708 întreprinderi şi instituţii. O ;
1 IP SRI i : *1 ipogral :a Deva cu. 23 August, ru. 2:»/ Costul unui abonament : 24 lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni)\96 lei (un an)." -f
1 1
, ^-
r