Page 51 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 51
Proletari din toate ţările, uniţi-vă!
ANUL XXXî
NR. 6 849
MIERCURI.
1-1 NOIEMBRIE
1979
-1 pagini — 30 bani i
m « * i v w ţ / r « * , >a.
cu sároibile îndeplinite la toţi indicatorii
I Minerii din Lupani continuă
Trecerea la o nouă ealitate-opţiune Experienţa
seria succeselor în muncă
pozitivă - larg
uljixl generalizată
DEZBATERE
pi: tfmi
au*: ACTIVITĂŢII
& Iniţiatorii întrecerii socialiste se menţin in frunte 1 I)U( A TIVI
prim-secretar a! Corniţei).!lui municipal Deva aj r.C.lt.. i O In zece luni şi zece zile — 51 000 tone de cărbune
preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal peste plan
© Cele mai bune rezultate — sectorul IV : 34 000 Ieri a a\ut loc Ii mi
tone de cărbune na Ret rila adunarea ací¡-
C iluminiştii, în! rraga ţară. inlimpină şi pvo- istorice documente necesitatea trecerii la o o Brigadierii Constantin Uupuleseu ( 115 000 tone) şi Vuiui dc pai lid. Ia răc
,^;aîom tu un uriaş interes (iongresul al XII- nouă calitate în toate domeniile. ... I rebujc Kacso Ioan < 33 000 tone) au încheiat planul anual an participat membi ii ui-
lea ;,i Partidului Coimmisr Roman, marele să avem în vedere că, in cincinalele care au o încă 2 000 tone de cărbune peste plan pină la Con miletului de -partid. >•*-
[«anin care va adopta documentele progra trecut — sublinia secretarul general al parti gresul al XH-Iea al partidului emani organixaţiiloi th*
matice. pentru înfăptuirea Programului parti dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iu ni\ui ® Cadrele tehnieo-inginereş ti — permanent alaiuri de ba/ă. preşedinţii dc «•in
dului, pentru crearea buzei te.hnico-matcriale tarea la Pienara din I 5 iulie 1979 a C.C. mineri, în abataje. el na i si se» ! ci a r ii oj v.,» i li
şi a celorlalte cc- al P.C.R. am za ţiilo¡ l .!.(.. cadre dc
acumulat, din conduce rr. membrii conă-
linţe ale editica- Minerii clin Uu-pcni isi cu 9 100 i one in plus. 1 cu
i ii societăţii so- Programul partidului — carta punct de vedere respectă cuvîntul dai. Du 5 !)00 tone suplimentar şi V ! ui Iu i oamenilor muu« i
citkiistc multilate material, o ba pă cum sc ştie, hi acest ( . I 500 tone). şefi de luig.V/i inii't jş.e in
producţie.
ral dezvoltate edificării prezentului şi ză tchnico-econo- an ci au chemat la întrecere — Sint rezultate bune —
In adunare s-a cR/bf.u!
maintăvii Romii- mică puternică ; pe toţi minerii ţării, în do aprecia tovarăşul Ion Prcdo- rele râtul cu tenia : ,.i tc-
>
i nici .Njiie comu viitorului socialist al patriei am realizat, dc rinţa comună de a asigura şanu. seciclar adjunct al co ocuparea organelor şi or
nism. Documen asemenea, acu economiei naţionale cantităţi mitetului de partid pe între - ganiza ţi sloi dc pailid, si>
-
tele C.nngrcsu- mulări însem sporite dc resurse minerale şi prindere si au la bază cheat şi 1 . t . C a ic con
Ini. după cum este cunoscut, trasca/ă nate în dezvoltarea clasei muncitoa energetice. Şi iată că. după hâinicia şi eh o ui rea in nuin- siliul»! oanteijiJor uium ii.
ca sarcini prioritare pentru viitoarea peri re — atît nuinericeşte, cit şi din punctul z.ccc luni şi o decadă, din li ca. buna orgi mixare. :t lucru- pentru educarea comuniş
oada asigurarea materiilor prime, a combus dc vedere al pregătirii profesionale şi poli ceal. an, mina Lnpeni sc pre lui în abataj' e, inţclt 'gc rea şi tilor, a tu tui or oamenilo!
tibilului şi energiei, dezvoltarea in ritm înalt tice —, a ţărănimii noastre noi şi a intelec zintă cu o producţie de căr iulrajutora rea dintre mineri
a industriei, agriculturii, a ştiinţei şi tehnicii, tualităţii. Am realizat, deci, în toate, dome bune extrasă peste plan de şi cadrele tcbnico-ingineieşti. muncii. în spiritul pic\e-
a cercetării ştiinţifice, o cit mai deplina niile o puternică acumulare de forţe, care aproape 54.000 tone dc car- mai ales in abatajele echi deriîor normelor eticii şi
echităţi: socialiste, precum
ocupare a forţei de. munca, creşterea susţi impune trecerea obligatorie la o nouă cali Iţunc, situîndu-sc pe primul pate cu (elinică modernă, cu şi iii¡j<iir: dc ui! rcpnnsc
nută. a nivelului de. trai material şi spiritual, tate... Trecerea la o nouă calitate, pe baza loc in întrecerea socialistă în complexe mecanizate şi com peni i.ji 1) a duce ic a în via-
a gradului general de civilizaţie ai poporu acumulărilor cantitative din toate domeniile, tre unităţile miniere din Va bine — utilaje* caie-.şi arată ţa a sai rcinilnr cr‘ revin m-
lui. ridicarea neîncetată a calităţii vieţii, în se impune acum ca o necesitate obiectivă lea Jiului. Cinci din cele trcprindei ii in a<est' dome-
tărirea continuă a independenţei şi suverani pentru realizarea Programului partidului ela şapte sectoare dc producţie tot mai mult efectul în rea mu. in lumina cu-
tăţii patriei noastu* socialiste. Măsurile şi ni borat de Congresul al Xl-lea, pentru crearea şi-au îndeplinit şi depăşit pre lizarea producţiei de căi bune. vin tării to\ arăşuiui X-colac
velurile de dezvoltare prevăzute în documen condiţiilor de înfăptuire a societăţii comu vederile dc plan pc luna oc — Alt tel. Iară aceste ade ( a'aiişrsei!la Ci )us! ăl ui rea
1
tele Congresului vor asigura ridicarea ţării niste iu România *. tombrie şi de la începutul vărate uzine subterane. Iară dc hier i i Ic la C.C. a!
(
pe o treaptă nouă de. dezvoltare, vor apropia Dansată de secretarul general al partidului anului, (lele mai frumoase <i le cunoaşte bine şi a !c cx-
România de societatea socialistă multilateral la Conferinţa Naţională din 1977, ideea realizări Ic arc sectorul IV P.C.R. di;i i 5 7 sepiem-
dezvoltată, vor constitui un pas important iu translormarii acumulărilor cantitative intr-o ( 34 000 tone de cărbune). dumitru ghi;oni;a bnc a.« • . şi a d « vi tinen lc-
:
direcţia societăţii comuniste. Urmează sectoarele VI. cu lor ( 1 ongi esuiu i al XII-
Ca element, călăuzilor emană din aceste (Continuare in pag. a 2-a) 1 > 50b tone peste plan : VII. (Continuare în pag. a 2-a) lea ai P.C. R.‘\
Pc h i a i r inc a î Herat ului
*
1111
a 11 hun < 11 î riumei oşi
i
\
pa nicipa i» ţ ila adunare.
( arc au c\ ident.i; al pi t ocu
ÎN INTERIORUL ZIARULUI : ţ păi i!c ;; Í mă su rile inlrc-
\ pi inse peni ii i (i e.-trrc.i e-
Efervescentă activilale politică şi de t icsenţei rin iini ii politice în
m unea \ obţinere■a unor rt‘/i:!tatc
I I,a Hunedoara, un cuptor cu profil îm - \ bune in a« ti\ ilallea ccono-
V bunătăţii produce oţel mai mult, mai bun mică. ;m f i ropu' să fie gc-
ncrali/aiâ e.xpci ic i i ţa pozi-
i i \ ă, a u siddmiat uncie
nea ¡misM i ica re mai există
i u des!;(Şl 1! a. i c¿i , -u este; a< -
t i \ i i ă ţ i.
t u .icra< l ă . ii razie, lot -
maţ ide cultul al-;ut islicc
niile. un dosi cil tare sa cu fii ii cad nil c 1 u b u
lui din lo
— i.u cred că nni însern-
iiiini cri nuli mult pentru noască psihologia topii alai < a li la le au preze vita t un
topii. Iul cr s-n spusr aici — a copilului din zilele prog-i am artiştiic declicul
r luiirlc adevărat, apara societăţii noastre —. tare să brigăziloi* dc minei ! I mu
tura e alisnliil necesară în adere la obiectivele nobile íase in pioducţic.
însuşirea lecliri. dar bara ale educaţiei comuniste, ri
■modernizării invătăinintulni dică nu numai să adere, ci ( M.
sintrin noi. dascălii. prin să fie promotorul lor.
pregătirea şi eforturile noas- Din ncea clipă. zic. Iw-
tn. liiinn fiulnlescil nu mai era
Iha t lipu în (are pruf. profesorul de fizică. colege pentru anul 1.080, erija fală cu promptitudine, donind sin- fost întregii ă de o sulta de '
Astfel,
7 at-iana Blendea a atins in le sale Doina tficLovan, Vio i de om este evidenta. cerinţelor gele. de care consătean a lor filme doc nmen,ta re pc teme
avea aiîfa nevoie.
do
pentru
Intre
finanţarea
atenţii' O.Ml /,. dtzbaterea rica Chircnlescu, Alexandra mereu erescinde in domeniul natori ii amintim pe Aurel de educaţie patriotică.
de la Şitiala generală nr. I (ionuinesai, Hiena Muntea- social .şi crearea unor con < o ere an. Klvira Dâncscu, ton
căminele
mal
bune
Petroşani a relevat, rostu nu, Domnita Schleziliger, i diţii nefamilisti, in in cantine şi Samoiiescu, Steliau Knegar, irizi-ku:
fie
rile uniune ale perfecţionă loliana lakesc/i au dezvă CU A N G AJ AM F.NT l) L Ia creşa-Rrâdiniţă a între Maria Georgwseu şi alţii. (Al. - LA BAIA DE CRIS
luit O Ml. I. din dascălul de
rii invătăinintulni. De la la catedră. „A oi ' a devenit i ÎNDEPLINIT prinderii a fost stabilită, Mureşan. corespondent). l.ii d<‘ Cri*. n>opi.rati- I
modalităţi dp operat tonal i- s In cinstea Congresului al prin buget, suma dc t 44"> nori va comunală dc consum a '
ici.
majo
al
partidului,
ziae şi valorificam a cii- sub iei Iul. diu oh iei Iul dez XU-lea. şcolilor din munici AJUTOR MONTAJ IJTKKAK- deschis o frizerie. Noua sec- i
ritatea
noşt in{i Ion. tip la metode baterii organizate pe tema l piul Hunedoara şi-au înde PENTRU VIATA CINEMATOGRAFIC ţie de prestări servicii pen- **
active, prin multitudinea de perfecţionării metodelor de plinit. angajamentul do num trH populaţie are program
aparate, s-a trecut, deoda predare in invălămint. fii i ea patriotici pe anul 197». Tu î'iind internară in spital, K- Cinematograf ul „Cultural** zilnic, execută ţoale scrvieirle
frunte
situează
şcoala
gr-
sc
tă la om — la projesurul am inţrles i ă de acest s ncra.1.11 nr. 10 (187 la suta), caterlna AngbeJuţă, din Bp- din Lupeni a găzduit, marţi, solicitate de clientelă. (Ton l
ci
modern. în/clegini! prin a- „noi", de sufletul din acest \ şcoala generalii Peştişu Ma riu, avea nevoie urgenta dc im montaj literar-muzical suges ('oloi, r.J.C.r. Deva).
intitulat
nematografic
tesla un specialist tare se „noi" depinde mult, foarte rc (1.7:2 )a suta) si şcoala gc- »fuge pentru a supravieţui,
neraJâ nr. 2 (140 la .sută).
păstrează informat la zi nu uruit formarea copilului de lai apelul medicului Ghoar- tiv „Atîl de vii îmi par aici
nunţiii in disciplina pc care azi. a omului de mîine. \ GRIJA FAŢA DE OM £be Jiâft&rab de la dispensa străbunii“. Organizată de în
Tn buget »»I de venituri şi
a predă, ci In toate dome CUC-IA MCIU s chettirieii al I.M. Hunedoara rul uman din comună, nu treprinderea cinentato grafi că !
meroşi cetăţeni att răspuns
judeţeană, manifestarea a
I
