Page 55 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 55
Proletari din toate ţările, unîţi-vâ!
ANUL XXXI
NS. 6 850
joi,
15 NOIEMBRIE
J979
4 pagini — 30 bani
al: Xlî-lea al partidului
cu sarcinile îndeplinite la toţi indicatorii
•• •'*' •'•••»-•«v.-.v.-.v.v V.v ,:.*/.Xv.<.v.v.v.v.'. -■(( III ...... l im l*M.. ■ v.%v.t*«.V.V. .V.. f. j . .•.v.-J.V.-iVAV- iViv.< . .v.v.v.v.vi,';
r
REZOLVAREA PROBEEII NAIfONALE - 0 MM1EIM \ Zilele decadei record-zile de vîrf în producţie
In toate secţiile C.S. Hu- ® Aglomeratorul II : 400
ÎNFĂPTUIRE h SOCIALISMULUI \k ) nedoara s-a.u declanşat zile tone aglomerat feros de bu
l record în producţie în cin- nă calitate expediat in plus
Sul) conducerea înţeleaptă a partidului cipală a construirii socialismului şi comu ■ stea Congresului al Xlî-lea furnaliştiior, reducerea în
semnată a consumurilor pe
România socialistă păşeşte ferm pe calea lu nismului, iar modul de abordare şi rezolvare i al partidului, care îşi va în-
minoasă a societăţii socialiste, multilateral a problemei naţionale constituie o. experien- ţ cepe lucrările peste cîteva tona de produs, 10 tone de
dczvoltate, spre comunism. Poporul nostru, ţă proprie a partidului nostru, o contribuţie ( zile. Comuniştii, toţi siderur- lier vechi colectat şi trimis
unit strîns în gînd şi faptă în jurul partidu- de seamă la îmbogăţirea teoriei socialismu ' giştii muncesc cu devota-, oţclăriilor.
Ini, al secretarului său general, . tovarăşul lui ştiinţific, a tezaurului gîndivii materialist \ ment şi abnegaţie, fac din CU PLANUL CINCINAL
Nicolaq Ceauşescu, angrenat cu toată pu dialectice şi istorice. t aceste zile adevărate vîrfuri ÎNDEPLINIT
terea minţii şi braţelor în edificarea unei In centrul politicii sale în ce priveşte re- ’ în îndeplinirea planului şi
vieţi noi, obţine succese tot mai mari, demne zolvarea problemei naţionale, partidul nostru ţ angajamentelor luate in CONGEREStlB. Comuniştii, întregul colec
de etapa istorică pe care o parcurgem. pune dezvoltarea armonioasă a tuturor jude t muncă. Consemnăm cîteva tiv muncitoresc de la între
La baza acestei participări entuziaste, ple ţelor şi zonelor ţârii, în acest fel asigurîn- , fapte şi realizări din ziua prinderea mecanică Orăştie
nare, stă conştiinţa faptului că ceea ce. sc du-se oamenilor muncii, inclusiv celor ce ţ| de ieri : raportează un succes de ma
realizează în economic, în domeniul edilitar. aparţin naţionalităţilor conlocuitoare, posi- ^ ® Uzina cocsochimică : 63 re prestigiu, pe carc-1 închi
în învăţămînt, cultură, sănătate, ca şi în ce- bilităţi largi de afirmare şi împlinire, prin , tone cocs metalurgic peste rea consumului de combus nă Congresului al Xll-lca
lelalte sectoare este pus în slujba pro muncă, sursele unui trai tot mai demn, mai t plan, 300 ore muncă pa- al partidului : îndeplinirea
păşirii patriei şi, îmbelşugat, ca şi ţ iriotică în sprijinul produc- tibil eu 3 kg pe tona de a- planului pe acest cincinal lu
glomerat, 33 tone fier vechi
iu acelaşi timp, condiţii pentru f' ţici, aproape 10 tone fier producţia globală industrială.
participare plena ţ vechi colectat şi predat oţe- adunat şi expediat oţelării- Kvalitîndu-şi capacitatea şi
c
io'r' nindcă Tol Programul partidului—carta ţ tăriilor. In frunte, echipele lor, 600 orc muncă patrio posibilităţile, oamenii mun
m
ră la progresul
ţării, la- înflori i de cocsari conduse de tică. Sint realizările unei zile. cii de la I.M. Orăştie s-au
m «¿"închinai - edificării prezentului şi rea ei. Dezvolta i Gheorghe Jucau. Anton Pas- rodnice dc muncă în care angajat ferm ea pînă la
rea economică s-au distins în mod deosebit sfîrşitul actualului cincinal
în mod nemijio- viitorului socialist al/patriei V cu şi alţii. muncitorii din echipele con să realizeze suplimentar o
conform concep
cit omului, bu- . , j. ţiei partidului ţ ® Aglomeratorul I : 296 duse de Diaconii Gostache. producţie globală industria
năstării şi ferici- nostru a fost în l tone aglomerat feros trimis Ion Lucaci, Szabo Edmond lă în valoare dc aproape o
rii sale. soţită, firesc de J în plus furnaliştiior, reduce- şi alţii. jumătate dc miliard Ici.
Fundamentul acestor împliniri constă în progresul edilitar-gospodăresc, de. dezvolta-
puternica unire a naţiunii noastre în jurul rea învăţămîntului, de înflorire a culturii, a
partidului, o unire tot mai strînsă, militantă gradului de civilizaţie al oamenilor, inclusiv
ce izvorăşte din convingerea fiecărui om că a celor cc aparţin naţionalităţilor coniocui-
17
1
partidul reprezintă şi întruchipează, prin po- toare. Oamenii muncii maghiari, germani şi
litica sa, năzuinţele cele mai luminoase ale. de alte naţionalităţi au acces deplin la cu-
poporului, visele sale cele mai îndrăzneţe. ceririle ştiinţei, la cultură, la instruire. As-
Una dintre marile înfăptuiri ale socialis- tăzi, în România funcţionează şcoli in limba
inului pe pămîntul românesc, o latură futi- naţionalităţilor, teatre, numeroase ziare şi
damentală a unităţii poporului în jurul parti- reviste, tirajul cărţilor scrise în limba mo
dului, o constituie rezolvarea.deplină şi de- . ghiară, germană ctc. fiind în continuă creş-
l'initivă a problemei naţionale în patria noas- terc. In acelaşi timp, oamenii muncii de. di-
tră. La Congresul educaţiei politice şi al ferite naţionalităţi îşi au reprezentanţi, în
culturii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu funcţie de compoziţia naţională a popu
secretam! general al partidului nostru, a- laţici, in organele de partid şi de stat, par
prccia: »Preocuparea pentru asigurarea de ticipă efectiv la elaborarea politicii, ca şi la
plinei egalităţi în drepturi a oamenilor mun Înfăptuirea ei pe pămîntul românesc. In acest
cii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, tel sc poate vorbi de o integrare organică
pentru soluţionarea problemelor lor specifice a naţionalităţilor în procesul profund şi mul
îşi păstrează importanţa în întreaga perioadă tilateral de, făurire a societăţii socialiste şi
de făurire a societăţii socialiste multilateral a comunismului, de o contribuţie efectivă,
dezvoltate şi de trecere spre comunism“. de substanţă, la înflorirea patriei.
Pornind de la această concepţie, ce cores SGOS ANDREI
punde pe deplin realităţilor concrete din preşedintele Consiliului judeţean
România, Partidul Comunist Român consi al oamenilor muncii
deră asigurarea egalităţii în drepturi a tu de naţionalitate maghiară O nouă combină tio înaintare pleacă Ue la l.ll.M. IV roşa ni în sprijinul mineriţi
turor oamenilor muncii, indiferent de naţio oare făuresc noi „driunuri“ subterane. foto : A. t.U it
nalitate, un proces continuii, o latură priri- (Continuare în pag. a 2-a)
Unitatea de acţiune şi perfecţionarea activităţii din fiecare
Animatorii
întrecerii
PP fll secţie - garanţie a îndeplinirii sarcinilor sporite
Printr-o şlirc inserată . re- lei. Confer/iile metalice rea liste bine cunoscut faptul aici, necesitatea imperioasă de
cent in coloanele ziarului lizate. aici au asigurat de că in ultima vreme colectivul 1978 « impulsionare, a lucrărilor de
nostru, colectivul' de muncă vansarea substanţială^a ter de la întreprinderea „Victo finalizau exet»p\s,x j ţ' pregătit-, temeinic investiţii iji ridicarea substan
de la Oficiul dc îmbunătă menelor de punere iii func ria“ Călan sc confruntă cu ţiala a gradului de utilizare
ţiri funciare şi proiectări în ţiune a o serie de obiecti mari greutăţi în ce priveşte a ca păci lăţi lor existente.
construcţii agricole Deva ve cuprinse în programul realizarea pianului lâ. investi dive de utilizate de pînă a- tente s-au realizar suplimentar
anunţa realizarea şi depă judeţean de dezvoltare a a- ţii, greutăţi care se reflectă cnru, 1,63 tone fontă pe mc 17 390 tone fontă. 22 033 to Tovarăşul Yiore.l Păcurarii,
şirea prevederilor actualu gricultiirii. cum sini sola- în rezultatele pe ansamblul .dc volum util. Prin măsurile ne produse cărbunoase. 1 141 secretarul comitetului de
lui cincinal ca peste 42:> de riilr, complexele zootehnice activităţii din întreprinderi?. practice înfăptuite în secto tone maşini şi utilaje pentru partid din întreprindere, sub
zile mai devreme. Dorind intercoopcratiste din Beriu, In acelaşi timp trebuie însă rul cocserie. indicii intensivi industria metalurgică, 238 to linia că trebuie să se de
să'i cunoaştem pe autorii 7 ei.u. Uaidei şi altele. remarcat faptul că la obiecti şi extensivi de utilizare a a- ne radiatoare -şi alte produse. termine impulsionarea lucră
succesului şi pe animatorii Explicînd „secretul“ suc vele vechi, cu capacităţile de gregateior au crescut, cu 1,2 Pentru anul 1980 sarcinile
s
între cerii socialiste - din a- cesului dobindit. în muncă, la sută şi respectiv 6,6 la de plan cc revin colectivului rilor de investiţii iu vederea
ceustă unitate, mai mulţi to comunistul Augustin Muni producţie existente, s-au obţi sută, iar în sectorul turnăto de la Călan sîut deosebit de
varăşi din consiliul oameni ţia pune pe primul plan nut rezultate meritorii în ce rii s-a lucrat în această pe mobilizatoare, peste 36 la su SABIN IONESCU
lor muncii au fost. unanimi creşterea răspunderii comu le zece luni trecute din acest rioadă cu 15,6 la sută peste tă din valoarea producţiei
in a aprecia contribuţia de niste şi muncitoreşti faţă de an. La furnale, spre. exemplu, capacitatea proiectată. Pe a- globale trebuind să se reali
cisivă a lucrătorilor din soarta producţiei. Vasile s-a -realizat cel mai înalt in- eeste căi, la obiectivele exis- zeze la noile obiective. De (Continuare in p» r. a 2-a)
.sectorul producţiei indus Opreau. Victor Boldura. .Xi-
triale. •c/iifor Dan, Grigore Mol- aetîvHatea politică in cadrul oraş. linul dintre aceste» lier de maroclunărie. Recep
Aici lucrează şi formalii dovau şi Ion Rotarii, sini detaşamentelor, au avut pri desface textile, iar celălalt, tivă, conducerea cooperativei
le tle muncitori conduse de doar ciţiva dintre cei care, lejul să cunoască — prin intitulat sugestiv „Prichin „Straja" din localitate a des
chis
pe
unitate,
un
bogat
maistrul Augustin Maniţiu, vilînd de mersul ceasului, dezbaterea documentelor pro del“, »re Încălţăminte ¡sorti strada o asemenea Viadimirescu,
Tudor
ment
de
pentru
apropiatului
gramatice
ale
care în acest an produc cînd a fost nevoie şi-au forum comunist — Hunedoa băieţi şi fete, tricotaje, jucă mute acum locuitorii oraşu
circa 1000 tone confecţii prelungit cu douu-trei ore „HUNEDOARA — ra la timpul viitor. rii, uniforme şcolare, artico lui găsesc, diverse articole de
maro chin âr ie, sau după pre
metalice [aţă de 000 tom: programul de lucru pînă ce LA TIMPUL VIITOR“ SE LĂRGEŞTE le pentru noi născuţi ele. ferinţe, pot Solicita pe bază
cit au avut planificat. în şi-au ştiut toate sarcinile ...s-a intitulat acţiunea des REŢEAUA de comanda genţi dc voiaj,
cinstea Congresului comu zilei rezolvate. Evident, lu- făşurată la cabinetul munici © NOUA UNITATE poşete etc.
politico-
niştilor, a întregului nostru rrînd în acord global, riş pal pentru de activitate Hunedoara, DE DESFACERE A COOPERAŢIEI
la
i(teologică
popor, ei s-au angajat să ti gurile realizate de ei au organizată de casa pionieri Itrccnt, s-au deschis la lle mai mult timp. in re-
dea suplimentar o producţie fost pe măsura eforturilor lor şl şoimilor patriei din lo Haţeg două noi magazine de ţenua unităţilor prestatoare
■industrială in valoare de depuse. calitate. Cei 120 de pionieri desfacere cn amănuntul tn do servicii din l.uponi se
participanţi, responsabili cu
resimţea absenţa unul ale-
noul cartier de blocuri din
cel puţin patru milioane N. TÎRCOB
