Page 57 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 57
JI NR. 6 850 $ JOI, 15 NOIEMBRIE 1979 Pag. 3
m
IU RI
(reluare)
aril
ce 'ioate
Oameni ai zilelor noastre Comerţul hunedorean perspeetlwa
Model de viaţă şi mtrncă cincinalului 1981 - 1985
a france-
np 197G—
Discutam cu tovarăşul el există, e întreţinut zi' de
il-polilică
Cornel Covaliov, preşedin zi de oamenii din brigada Proiectul Planului-directivă tante sînt corelate armonios tare — 27 300 mp, nealimen
tele comitetului sindicalului lui Faur, capabili oricînd să de dezvoltare economico-so- atît cu -sporirea numărului tare —- 51 000 mp, iar pen
de la I.C.S. Hunedoara, de dea o măsură mai profun cială a judeţului Hunedoara populaţiei, cît şi cu veniturile tru alimentaţie publică —
în între pe perioada 1981—1985 pre reale mereu sporite ale oame 31 250 mp, care vor fi am
ia spre construcţii noi, despre dă neostoitei lor mişcări.
:ulturil impulsuri spre o nouă cali — Ştifi — îşi aminteşte vede o dezvoltare corelată, nilor muncii, rezultate din plasate cu deosebire acolo
- ginii şi tate a vieţii. Ne-ani refe şeful de brigadă —, sub armonioasă a tuturor sectoa majorarea retribuţiei. Pentru unde reţeaua comercială este
5 te relor de activitate ale econo asigurarea desfacerii acestui deficitară.
spectacol rit apoi la oameni, la mo mina mea au crescut Ghcor-
esului al dul lor de viată, de mun ghe Tiîdorachc, Ghcorghe miei, respectiv ale industriei, important volum de mărfuri Se vor realiza în această
Partidului că şi simţire. Din multele Cenan, Andrei Bcchea, agriculturii, prestărilor de prin reţeaua comercială liu- perioadă 12 magazine univer
nân nume nc-am oprit asupra mulţi alţii. Şi s-au obişnuit servicii. în acest context şi nedoreană, se va trece la dez sale şi generale, 5 complexe
etăţii fle comerţul va cunoaşte un di voltarea bazei materiale exis pentru alimentaţia publică, 6
iul episod unuia: Pavcl V. Faur, zi şi ei, ca mine, cu munca,
dar, şef de brigadă, venit cu viata de şantier. De fapt namism tot mai mare, o evo tente cu spaţii comerciale mo cantine restaurant, un magazin
in Hunedoara acum 20 de crezul vie(ii mele este con luţie în continuă ascendenţă, derne, bine organizate, în aşa pentru desfacerea de autotu
2E253 ani de prin părţile Budeş- vingerea că munca mă face menită să asigure ridicarea fel îneît să permită promova risme, 3 depozite şi 3 maga
tiului, judcful Bistrita-Nă- util societăţii. nivelului de trai al tuturor rea celor mai noi metode şi zine pentru mobilă, 5 amena
săud. Un om cu palmele ...Acesta este Pavel V. celor ce muncesc. jări şi construcţii de pieţe a-
bătătorite, un comunist al Faur, membru în comitetul Făcînd apel la graiul ci groalimentarc, 3 depozite pen
G,0O Bă frelor remarcăm în primul Proiectul Planului — tru combustibil şi materiale
ieţii; 7,00 cărui sentiment de stabili zarea planului săplămînal de partid pe Şantierul nr. 4
Kevista tate în cadrul şantierului al I.C.S. Hunedoara. Un rînd faptul că volumul des directivă de dezvoltare de construcţie.
■ul melo- IV-constructii se hrăneşte în cinci zile“. în prezent facerilor de mărfuri prin co Dacă la toate acestea mai
de ştiri; construim microraionul 5 al comunist model de muncă merţul socialist vă spori în economico-socială adăugăm şi faptul că în co
cultători- din munca plină de satis~ şi de viată. La zilele de
de ştiri ; făclii. Hunedoarei. sărbătoare, pe pieptul său viitorul cincinal într-un ritm a judeţului munele judeţului se vor con
ul femei- Sentimentul certitudinii strălucesc „Medalia Muncii“ mediu anual de 5,7 la sută, strui şi da în folosinţă de că
tolcloric ; — Munca noastră — ne interlocutorului îl dau înăl ajungîndu-se în 19S5 la o Hunedoara în tre cooperaţia de consum 55
! ştiri ; .spunea Pavel V. Faur — şi zece slelufe de „Fruntaş creştere faţă de anul 1980 de noi unităţi comerciale şi se
i radio- ţarea clădirilor, neostenita în întrecerea socialistă“. Un perioada viitorului
de ştiri ; trasează sensuri noi spre lucrare a gîndului şi a bra om, un exemplu demn de 32,1 la sută, cu un spor în vor amenaja, la parterul
a folclo- ceea ce tofii numim, în ge valoare absolută a desfaceri cincinal blocurilor sau în centrele ci
România ţelor. Pe platforma micro- urmat.
ne; 13,00 neral, devenire umană. Noi raionului o, senzaţionalul nu IOAN VLAD lor medii pe locuitor de 2 815 vice ale comunelor sau sate
Club u- muncim sub deviza „Reali trebuie inventat pentru că corespondent lei. tehnici comerciale de servire lor spaţii comerciale în va
Kadiojur- în această perioadă, volu exemplară, civilizată. loare de peste 53 milioane
şi orga- mul de mărfuri desfăcute va Ca urmare, în cincinalul lei, avem tabloul complet al
ră ; 16,40
. te cint; fi din toate punctele de ve viitor se vor investi în plus, dezvoltării reţelei comerciale
iri ; 17,05 Eficienta dere superior celui din actua faţă de cincinalul actual, 108 hunedorene, care va asigura
17,30 Mu- propagandei vizuale lul cincinal. Astfel, în anul milioane lei. Paralel cu dez o şi mai bună aprovizionare
,00 Orele *
cîntecul 1985, faţă de anul 1980, se voltarea puternică cdilitar- şi servire a populaţiei.
Reflexele vor desface în plus, între al gospodărcască a localităţilor O atenţie deosebită se va
lenţe so- să se măsoare prin fapte tele : 10 870 tone pîinc, 4380 judeţului, şi reţeaua comer acorda, de asemenea, şi altor
tr-o oră;
i muzical tone carne, 2 500 tone prepa cială va fi extinsă şi moder aspecte ale activităţii comer
Faza municipală a con Caracterul de schimb 'de II — I.M. Petrila; III — rate din carne, 50 800 hl lap nizată. La parterul blocurilor ciale, cum ar fi : îmbunătă
cursului propagandei vizuale, experienţă l-a dat şi dezbate I.M. Dîlja, I.M. Uricani. La te, 1 900 tone brînzcturi, 2 500 de locuinţe ce se vor con ţirea expunerii mărfurilor,
10 Actua-
Melodii gazetelor de perete şi satirice, rea organizată pe marginea gazetele „Tineretul şi produc tone zahăr, 1 080 tone de le strui în oraşele judeţului, vor creşterea gradului de igieni
ră; 18,30 caricaturii şi epigramei, ce a informărilor privind activita- ţia“ primele trei locuri au gume şi fructe, confecţii şi fi amenajate şi puse la dis zare, introducerea de metode
nice ’79: avut loc miercuri, la Petro _ tea gazetelor de perete şi sa fost ocupate de întreprinderi tricotaje în valoare de peste poziţia populaţiei importante şi tehnici noi de satisfacere
rogramul
aiul cin- şani, s-a transformat, prin în- tirice, a propagandei vizuale le miniere Aninoasa, Lupeni, 3 900 000 lei ; 235 000 perechi suprafeţe de spaţii comercia a cererii de consum, asigura
Congres treaga-i desfăşurare, într-un şi a punctelor de documenta şi Vulcan, 11 gazete „Sema încălţăminte din piele natu le dotate cu mobilier mo.dern, rea cu cadre calificate de lu
aiciei co autentic şi util schimb de ex re politico-ideologică. Inter for“ din şcoli au fost onorate rală şi sintetică, 5 800 frigi care să permită o exp'tmere crători, activizarea reclamei
că^: 19,00
: muzică perienţă. Expoziţia organizată venţiile participanţilor Florica pe primele trei locuri, trei lo dere, 5 400 maşini de spălat liberă şi o desfacere rapidă comerciale, ceea ce va asigu
Dima, în foaierul casei de cultură a Cosma (Aninoasa), Kelcs calităţi evidenţiate pentru rufe, 2 500 televizoare. Vor a mărfurilor. în acelaşi timp, ra ridicarea comerţului la ni
ru Pasca sindicatelor a fost expresia Georgel (Vulcan), Ioan Gea propaganda vizuală prin pa creşte considerabil consumu în oraşe se vor construi noi velul cerinţelor impuse de
20,00 Ra- vie a muncii politice desfăşu nă (Uricani), Mihail Stancu nouri, iar 12 graficieni, epi- rile medii anuale de produse obiective comerciale care vor mersul înainte al societăţii
rate de organele şi organiza (Paroşeni), Florica Parciulea gramişti şi caricaturişti au pri alimentare pe locuitor şi anu- completa armonios reţeaua noastre socialiste.
ţiile de partid din oraşe, co (Petroşani), Tiberiu Svobo- mit diplome pentru activita me, cu f3 kg la pîine, cu de desfacere de tradiţie, sau
mune, întreprinderi, instituţii da (Petrila), Constant Guran te deosebită. 10 kg la carne şi preparate în vaduri noi, viabile. Noile EUGENIA BUIIDUCEA
şi şcoli în sprijinul realizării (Lonea), Gheorghe Leoveanu, din carne, cu 3,2 kg brînzc- spaţii comerciale vor însuma director adjunct
sarcinilor profesionale, al in Nicolae Gomoiu (Lupeni), LUCIA LICIU turi, cu 26 ouă etc. peste 109 500 mp, între care al Direcţiei comerciale
paianjen Asemenea creşteri impor spaţii pentru produse alimen- a judeţului Hunedoara
/thon 357 strucţiei şi educaţiei. De la Vasile Chirculcscu (Petroşani)
ta); HU- zecile de panouri ce ilustrea au fost tot atîtea sugestii de
ail, r" c ză, pe localităţi şi întreprin îmbunătăţire a acestor forme
Di.....1 şi mijloace de mare eficienţă
I-1I (Ar- deri miniere, propaganda vi
revoltă zuală — unde un loc impor educativă, tot atîtea propu
PETRO- tant îl ocupă iniţiativele mun neri care au invitat la reflec
— seriile ţie, pentru o mai bună orga
ia — se- citoreşti de larg ecou şi efi
embrie) ; cienţă — de la gazetele de nizare a activităţii acestora şi
îessee — chiar a fazelor de întrecere.
^publica); perete şi satirice, „Tineretul
ctorul şi şi producţia“, „Semafor“, pî- Ideea centrală a dezbaterii de
rian Po- nă la materialele ce atestă la Petroşani a fost : eficienţa
iile I-II formelor şi mijloacelor pro
IN: Vom funcţionalitatea punctelor de
(Munci- documentare politico-idcologi- pagandei vizuale să se măsoa
; Niclc re prin fapte, prin îndeplini
V (Mine- că — fiecare exponat a ofe rea sarcinilor de producţie 1
Trumoasa rit participanţilor prilej de
resc); A- reflecţie, de analiză, de dez La faza municipală a gaze
ig să tră- batere. telor de perete şi satirice, a
; URI-
lui Marii Vizitarea expoziţiei n-a fost, propagandei vizuale de la Pe
ti (7 No- aşadar, doar o trecere în re troşani au fost clasate pe pri
Intoarce-
. roşie) ; vistă a formelor şi mijloace mele locuri : Gazeta de pere
■gerea gi- lor propagandei vizuale. Vizi te „Minerul“ : I — I.M. Vul
ORAŞ- tatorii au urmărit exponatele can, I.M. Aninoasa, I.M. Pe
litei (Pa-
7-a sub notîndu-şi, consultînd colecţi trila ; II — I.M. Lupeni, I.M. _
flacăra) ; ile cu interes, preocupaţi de Uricani, III — I.M. Paro
iarababu- îmbunătăţirea propriei activi şeni. Gazete satirice : I — WMmmmmmmm
ră); HA-
copiiăriei tăţi. I.M. Aninoasa, I.M. Vulcan ; Vedere din centrul oraşului Deva. In prim-plan, hotelul şi restaurantul „Sarmis“. Foto: v. ONOIU
BRAZI :
J.: Hop,
(Casa de
egretelor
; SIME- Acolo unde lemnul renaşte în frumuseţi
ită cora-
lureşul) ;
ştit (Lu-
E o po- La Dobra, dincolo de linia nului. Atelierul din Dobra pantofi, etajere pentru flori, tclierului de la Dobra —
toresc). ferată Ilia—Lugoj, trecătorul este profilat pe producerea de măsuţe şi scaune (culori dife chioşcuri alimentare, chioşcuri
remarcă hale spaţioase de mobilier comercial pentru u- rite) pentru copii. Produsele de răcoritoare, baruri, module
* Intre aeţiunile iniţiate în întîmpinarea celui de-al
producţie, luminoase, miro nităţile cooperaţiei de consum se caracterizează printr-o ca de bucătărie suspendate, cu Xll-lea Congres al partidului se numără şi interesan
sind puternic a lemn. Sînt din judeţ, l.L.F. şi alte or litate superioară — linie mo iere pentru holuri, galerii
ale Atelierului de producţie ganizaţii comerciale. Lucrea dernă, finisare ireproşabilă, pentru perdele, lăzi pentru tele vizite organizate zilele acestea de O.J.T. la case
memoriale, muzee, locuri istorice din judeţ, care evocă
aparfinînd U.J.C.C. Deva. în ză şi în cooperare cu între satisfăcînd cerinţele şi exigen lemne, dulăpioare pentru ali lupta clasei muncitoare şi a comuniştilor pentru liber
acest teritoriu, aurul codrilor prinderea mecanică Cugir. tele beneficiarilor. Gama pro- mente, măşti pentru chiuvete tate şi o viaţă mai bună. Astfel, în orice zi a săptă-
nu moare ci, metaforic, re' şi calorifer ş.a., toate de cea mînii se vor putea organiza — cu preţuri reduse —
însufleţeşte, primind noi în mai aleasă calitate. Se pre excursii la Ţebea, Sarmizegetusa, Costeşti, Aurel Vlai-
făţişări. conizează creşterea volumului cu, Lupeni, Mintia şi multe altele.
însoti(i de tovarăşul Traian l n s e m n â r i lucrărilor cît şi numărul per • Aseară, ansamblul „Silvana“ al casei de cultură
Marian, tehnician coordona sonalului muncitor. Sînt orga a fost prezent în mijlocul cetăţenilor din Cristur, sat
tor din partea U.J.C.C. Deva, nizate cursuri de calificare aparţinător municipiului. Dansurile, taraful, soliştii şi
vizităm spaţiile de producţie cu durata de 6 luni la locul momentele vesele ale lui Liviu Oros au fost îndelung
ale atelierului, cu profite Pentru export în R.P. Un duselor legate de uzul gospo de muncă în meseria de tîm- aplaudate.
foarte variate. Maşini de ge gară şi Anglia produce eta dăresc şi casnic al cetăţenilor plar sub îndrumarea unor © Magazinul „Romarta“; de pe strada Dr. Petru
luit, freze, circulare, ştaifuri jere ■ pliante de mare fineţe, va fi şi mai mult diversifica meşteri cu renume în arta de
1 pentru pentru cârti. De asemenea, tă. Mai ales la viitoarele gar Groza, s-a deschis după renovare, avînd acum un spa
:lc: Vre- funcţionează din plin. Şeful a da valoare lemnului. De ţiu mult mai adecvat, cuprinzînd şi localul fostului ma
nedă cu atelierului de asamblare, Eu pentru populaţie şi fondul nituri de mobilă pentru bu aceea, tot mai mulţi tineri gazin de chimicale.
acoperit. gen Burza, şi maistrul losif pieţei aici se realizează o ga cătărie, adaptabile la noile din Dobra, Lăpugiu, Lăpuş-
:aţii sub mă vastă de sortimente ca : şi variatele tipuri de aparta nic, Roşcani, Mihăieşti, Grind © Zilele trecute, peste 1000 de micuţi deveni, din
i averse Anucuţa, împreună cu cei 95 mente. Fireşte, se va pune şi căminele şi grădiniţele oraşului, au vizionat şi aplau
va sufla de lucrători din subordine, scaune, tabureti şi mese de şi alte localităţi se califică dat spectacolele de păpuşi cu piesa „Fata moşului şi
licări lo- sînt adevăraţi făurari de fru bucătărie (în culori diferite), in viitor accent deosebit pe aici, însuşindu-şi meseria pre
.1 sudic, lucrării lemnului în mobilier. fata babei“, prezentate de păpuşari din Hunedoara.
tă va ii museţi, Ei shit autentici me suporţi pentru flori (diferite mobilierul solicitat la coman Rubrică realizată de
1 8 gra- sageri ai măiestriei şi talen modele), lăzi pentru flori (3 dă.. La fel şi în ce priveşte DOINA COJOCARU,
1 intre 9 tului, ai sensibilităţii şi dra tipuri), planşete pentru tăie- produsele pentru export. Pri ION COTOI cu sprijinul corespondenţilor voluntari
gostei de frumos în arta lem ţei; binale, lăzi perii pentru veşti cu plăcere produsele A- corespondent