Page 58 - Drumul_socialismului_1979_11

í»ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. « COO @ JOI, 15 NOIEMBRIE 1979
• '.«r/KWUMuttiM/ai

POLITEHNICA IAŞI ria. (Olimpia <—4 ; Gloria
Raportul secretarului general al O.M.U. Luări de poziţii în sprijinul -- JIUL 4—0 (2—0). Sin­ —5).
ga STEAUA — C.S. TÎR­
gura echipă cu... sub 10 go­
luri înscrise in 15 etape —
în problem a cipriotă eliberării primarului din Nablus spre regretul nostru, aceasta GOVIŞTE 6—0 (4—0). Sco­
rul etapei s-a datorat mult
este Jiul — a jucat, c un fel fundaşului Sameş, care a mar­
NAŢIUNILE UNITE 14 nedefinit a stătu qub-ului, cu , NAŢIUNILE UNITE 14 Eliberarea Palestinei, Yasser de a spune, şi la Iaşi după cat 3 goluri. Să însemne ul­
'(Agerpres). — în preajma (Agerpres). — Comitetul Arafat, a.cerut secretarului tima înfrîngere acasă şi acest
( toate pericolele potenţiale pe „reţeta casei“ : victorie la li­
deschiderii dezbaterilor asupra care acesta le implică. O.N.U. pentru exercitarea general al O.N.U., Kurt mită pe teren propriu, go­ scor începutul declinului li­
Ciprului din Adunarea Gene­ '(lonvorbirilc intercomunita- drepturilor inalienabile ale po­ Waldheim, să intervină per­ luri... cit cuprinde în depla­ nei redute, ca cea din Tîrgo­
rală, la Naţiunile -Unite a fost re au fost reluate în luna iu­ porului palestinian şi-a expri­ sonal pe lingă autorităţile is- sare. Ieşenii şi-au rotunjit vişte ? 1 (Steaua 4-5 : C.S.
dat publicităţii raportul secre­ nie a acestui an, după doi mat într-un comunicat pro­ raelienc pentru a împiedica golaverajul prin Cernescu, .Tîrgovişte -—r2).
tarului general Kurt .Wald­ funda îngrijorare iii legătură expulzarea lui Bassam Ghakaa, Cioacă, Costea şi Florean. m „U“ CLUJ-N. — F.C.
heim în această problemă. în ani de pauză, pe baza unui csu arestarea lui Bassam Cha- primarul oraşului Nablus — Din fericire, Jiu! „stă“ pe ARGEŞ 1—2 (0—1). Cu trei
document, YValdheini propu­ acord în 10 puncte realizat kaa, primarul din Nablus relatează agenţia palestiniană punctele de acasă, adică în jocuri pierdute pe teren pro­
ne reluarea negocierilor dintre între preşedintele Spyros Ky- (Cisiordania). Comitetul a de presă WAFA. în memo­ clasamentul adevărului are priu, după un început atît de
cele două ' comunităţi din prianou şi liderul comunităţii lrotărît să ii' sesizeze pe secre- randumul adresat secretarului zero puncte. (Vom prezenta promiţător „U“ a intrat îri
general al , O.N.U.-, liderul
tarul general al O.N.U., Kurt
insulă, nu' mai tîrziu decît in turco-cipfiotc, Rauf Denktaş. Waldheim, şi pe preşedintele O.E.P. ce.re condamnarea a- punctajul în acest clasament tonă şi nu ştim cum o va mai
Scoate Teodor Pop de-acoîo.
luna ianuarie. Singura alter­ Ele s-au întrerupt însă ¿in în exerciţiu al Consiliului de ceste.i măsuri „ilegale şi inu­ al tuturor echipelor. Deci : li dorim totuşi să reuşească,
nativă la angajarea unor ne- Securitate în legătură cu a- mane împotriva lui Chakaa". Jiul 0; Poli. Iaşi 0). într-un fel, el reprezintă fot­
. goeicri eficiente, arată secreta­ nou, pe termen nelimitat, din ceastă problemă. O astfel de 4r m F.C.M. GALAŢI — balul hunedorean la Cluj
rul general al O.N.U., o con­ e'auza divergenţelor dintre ce­ măsură — subliniază comuni­ ŢEL AY'IV 14 (Agerpres). SPORTUL STUDENŢESC pe ce.l bun... Ieri, Dobrin a
stituie continuarea pe termen le două părţi. catul citat de agenţia Fran­ — HLprimari din Cisiordania 1—I (0—1). „Remiză“ sur­ fost iarăşi marc : a înscris si
ce Pres.se -— „reprezintă, o e- şi Gaza şi-au prezentat marţi prinzătoare <r localnicilor, ca­ 1- a pasat al doilea gol lui
tapă; nouă şi periculoasă în demisia în semn de protest re păreau porniţi pe un drum Dom Nicolae. Gîmpeanu u
politica autorităţilor de ocu­ împotriva arestării de către al... revenirii, dar abia au dat în bară, apoi în... go..
Pentru restabilirea drepturilor paţie“. autorităţile israelicnc şi ame­ egalat în minutul 89 prin („U“ —4, F.C. Argeş 1-2 .
Gonstantinescu. „Bidivii“ lui
4r ninţării cu expulzarea a pri­ Teaşcă se. cam poticnesc. g| DINAMO — F.C. BA­
democratice în Argentina BEIRUT 14 (Agerpres). - marului din Nablus, Bassant (F.C.M. —2 : Sportul stu­ IA MARE 4—0 (2—0) şi
Preşedintele. Comitetului Exe­ Chakaa — relatează agenţiile mitologia băimăreană trece tot
cutiv al Organizaţiei pentru Rentei şi France Presse. denţesc 0). mai insistent la... timpul tre­
BUENOS AIRES 14 (A- politice, eliberarea deţinuţilor t3 F.C. SCORNICEŞTI — cut. An marcat Angustia, Ţăl-
gerpres). -— La Buenos Aires politici şi respectarea drepţii- , l INI VERSITATEA CRAIO- nar, Clustov şi latenţă. N-au
a avut loc o consfătuire a nlor constituţionale. Lisabona. Atentat asupra ambasadorului VA 0—2 (0—2). învingăto­ marcat nimic Terlteş, Roz-
► principalelor partide politice După cum precizează agen- | rii lui Leeds nu-şi puteau per­ nai, Condene şi ceilalţi atît
•din Argentina, care s-au pro­ ţiile Prcnsa Latina .şi TASS. J Israelului mite mai puţin în acest joc, de cîntaţi şi... dcsrîntaţi. (Di­
nunţat pentru restabilirea li­ cînd şi aşa Steaua a profitat namo 13 : F.C. Baia Ma­
bertăţilor democratice, ame­ reprezentantul partidului co­ LISABONA 14 (Agerpres). alte trei au fost rănite. Pre­ din plin de echipa... îmbuna­ re 4- n. -
tă — de către Paul Popcscu
liorarea situaţiei economice şi munist a subliniat necesitatea — Ambasadorul Israelului in mierul portughez, Maria de - din Tîrgovişte. Drept care, B CHIMIA RM. VÎLGEA*
formării unei uniuni a tutu­ Portugalia, Ephraim Eldivr, a Lurdes Pintasilgo, a reafir­ Geolgău şi Cămătarii an — POLI. TIMIŞOARA 3—0
ror forţelor democratice şi ale fost rănit, marţi, într-un aten­ mat, într-un comunicat, pozi­ punctat în prima repriză, iar (1—0). Revelaţiile sezonului
tat. comis în faţa sediului am­
mişcării muncitoreşti pentru basadei sale la Lisabona de ţia Portugaliei de condamna­ ceilalţi au menţinut avanta­ se numesc Garabagcac, Teles-
re a actelor de terorism şi
pan, Gingii, Cilean şi, nu în
Primul congres al depăşirea crizei eu care este persoane rămase neidentifica­ „necesitatea stabilirii unui cli­ jul pînă la sfirşit. (F.C. Scor- ultimul rînd,. Pigulea, tînărui
confruntată in prezent Argen­ te. în acest atac armat o per­ mat internaţional de respect niceşti -4 : Utiiv. Craio- antrenor care a avut răbdare
Partidului Revoluţiei tina. soană şi-a pierdut viaţa, iar uman“. va +7). şi cu care s-a avut răbdare.
m OLIMPIA SATU MA­ Te.leşpan şi Gingii — de
RE — GLORIA BUZĂU două ori au stabilit scorul.
Populare din Benin
• La Ciudad dc Panama partea nordică a Namibiei, 1—1 (t—0). Cînd credeau (Cltiiniu 1-2.; Poli. Timiş.
a avut loc plenara G.C. al că au prins trenul... salvării
COTONOU 14 (Ager- în conformitate cu planul - - victoria la Tîrgovişte, în m A.S.A. — S.O. BACĂU
pres). - La Cotpnou au în­ Partidului Poporului din Pa­ ste reglementare a situaţiei etapa trecută, era un argu­ 2— 1 (2—1). Lanţul remize­
ceput lucrările primului con- nama. A fost analizată situa­ din zonă, aprobat de Consi­ ment , iată sătmărenii au lor băcăuane s-a rupt la Ta\
greş al Partidului Revoluţiei ţia internă din ţară şi au tost liul de Securitate. pierdut din nou un punct
: stabilite sarcinile partidului Mureş. Va ti el reînnodat ia
Populare din Benin. Zaccagnini a reafirmat inte­ preţios. Nu se ştie cit va fi F.C. Argeş ? ( A.S.A. 4 1 .j
Luînd cuvin tul în şedinţa în etapa actuală. resul pe care îl manifestă O Pdstul de radio Tehe­ de preţios eel cîşt.igat de Glo­ S.C1. Bacău ■
de deschidere . a literarilor, Plenara a hotărî! ca con­ P.D.C. ..pentru o justă so­ ran a anunţat că un pu­
preşedintele Comitetului Cen- gresul Partidului Poporului luţionare a problemei pales­ ternic cutremur, cu intensi- < \. A S A IVI 1R N T U I Etapa viitoare (21
,tral al partidului, Mathieu din Panama să aibă loc la tiniene“ — informează a- tatea de 0,7 grade pe scara Steaua 15 9 o ;t 35- -16 21 noiembrie) : „U"
Kcrekott. ,t relevat rolul Par­ ! fî 10 februarie 1930. genţia ANSA. Richtcr, s-a produs miercuri Univ. Craiova 15 9 8 8 81- -15 21 Cluj-N. • Olimpiii
tidului Revoluţiei Populare în dimineaţa, la ora 2,22 Dinam o 15 7 5 2 26- -18 19 Satu Mare; C..S
înfăptuirea sarcinilor revolu­ ® Benign« Zaccagnini, ® La Geneva au conti­ GMT, în nord-estul Iranu­ F.C. B. Mare 15 8 1 (i 28- -22 17 Tîrgovişte -- F.C
A.S.A.
17
15 8 1 0 J9- -21
ţiei naţionale. El a subliniat secretarul general al Parti­ nuat miercuri consultările 15 7 2 Baia Maro : Poli-
necesitatea unei legături dului Democrat-Creştin Ita­ neoficiale în problema na- lui. Epicentrul seismului a Chimia Rtn. v. 15 7 2 G 20- -15 1G tehnica laşi Stea
16
G 18--18
F.C. Argeş
strinse intre partid şi masele lian (de guvernămint) a mibiană, iniţiate de secreta­ fost localizat în apropierea S.C. Bauău 15 ‘1 8 8 20- -20 16 ua ; A.S.A. ,Te
largi ale poporului, a atrage­ avut. Ia Roma, convorbiri rul general al O.N.U., Kurt oraşului Gonabad, la 260 Jiul 15 7 •> 6 9- -17 1G Mureş Polite.hu ■
rii lor ia construirea noii so­ . cu l'anik Al Kaddutni, pre­ Waldheim. La discuţii a km sud de Mashhad, în pro­ Sportul st ud. 15 7 1 7 14--14 14 ca Timişoara ; F.C
cietăţi din Benin. Vorbitorul participat şi o delegaţie a vincia Kltorasan. Agenţia i- Poli. laşi 15 G 2 7 22- -22 14 Argeş S.C. Ba
a relevat că sarcinile princi­ şedintele Departamentului regimului dc la Pretoria, ca­ raniană de presă PARS a in­ C.S. Tîrgovişte 15 5 4 G 19--22 14 • t ău : Sportul studen
pale, ale partidului constau în Politie al Organizaţiei pen- re iniţia! refuzase să ia par­ F.C.M. Galaţi 15 5 4 6 20- -26 14 ţese F.C. Scorni-
asigurarea democratizării vieţii ' tru Eliberarea Palestinei. Cu te. începute la 12 noiem­ format că cel puţin 242 Poli. Timişoara 15 5 2 8 20- -22 12 ceşti : Gloria Buzăt
sociale, luptei împotriva capi­ ! acest prilej, se arată într-un brie, consultările au ca o- de persoane şi-au pierdut ..U- Cluj-Nap. 15 G 0 9 16--20 12 F.C.M. Calaţi •
talului străin, dezvoltarea li­ | comunicat difuzat la sfîrşi- bieet un proiect de creare a viaţa- ca urmare' a cutreniu- F.C. Scorniceşii 15 5 2 p 8 19- -27 12 Jiul — Dinamo
nei economii naţionale inde­ | Iul întrevederii. Benign« unei zone demilitarizate îrt . ruhii. Olimpia S. Mă re 15 8 4 8 18--25 10 Univ. Craiova -
pendente. Chimia Rut. \ tlcea.
Gloria Buzău 15 4 1 10 9- -28 3
Trăirii o epocă dc o den­ portantă forţă a luptei aiiti- neîncetat influenţa în mase, sînt interesate fiecare catego­ posibil — lupta pentru liber­ state, pentru creşterea rolu­
sitate fără precedent în isto­ impcrialistc. pentru pace. des­ jucînd un rol dc scamă atît: ric socială şi fiecare popor.' tate şi independenţă a popoa­ lui popoarelor, al forţelor
ric. dominată de mari muta­ tindere şi cooperare interna­ în viaţa ţării lor, cît şi pe Afirmarea tot mai puter­ relor lumii. progresiste, pentru promova­
ţii şi prefaceri revoluţionare, ţională se alirtpă ţările în arena mondială. nică a forţelor progresiste dc Este. neîndoielnic că, în în­ rea noului în viata mondia­
în contextul unei evoluţii in­ curs de dezvoltare, cele ne­ Sporeşte, de asemenea, par­ pretutindeni, care, în ansam­ fruntarea dintre cele două lă — nou care înseamnă oti­
ternaţionale deosebit dc com­ aliniate. ţările dc cutând c- ticiparea păturilor mici şi blul lor, se pronunţă şi mi­ tendinţe diametral opuse, pre­ ce. egalitate, progres .şi dez­
plexă, sinuoasă şi contradic­ libcrate. ce se constituie în­ ponderentă este linia păcii voltare independentă. Prin în­
torie. Factorul propulsor al tr-un front activ de impulsio­ mijlocii la viaţa economică litează pentru o politică nouă, şi progresului, impusă dc ma­ treaga sa politică, re ‘oferă
acestor mutaţii pozitive îl nare a eforturilor pentru şi socială, creşte rolul inte­ dc progres economic şi social, rile mutaţii intervenite în ra­ răspunsuri viabile marilor co­
lectualităţii, căreia revoluţia
dc pace, destindere, securita­
constituie astăzi afirmarea salvgardarea suveranităţii şi tchnico-ştiinţilică îi conferă o te şt conlucrare internaţiona­ portul de forte pc plan ¿itcr- mandamente ale contempora­
tot mai puternică, mai impe­ uaţional. Cursul contradicto­ neităţii. aspiraţiilor de liber­
tuoasă a voinţei popoarelor independenţei tuturor statelor lunrţic, din ce în ce mai im­ lă, oferă a perspectivă nouă tate şi progres ale tuturor
de a promova o politică in­ lumii, pentru asigurarea de­ portantă în societate, sc ma- eforturilor pentru făurirea tt- riu al evenimentelor interna­ statelor, România socialistă
dependentă, dc a sc dezvolta se afirmă cu tot mai multă
liber, stăpînc pe destinele vigoare, ea un factor de uni­
proprii şl. în acelaşi timp de Forţele progresiste, democratice — factor determinant tate şi coeziune a forţelor de­
a-şi spori participarea. pc mocratice, progresiste. in
baze egale, la eforturile de lupta pentru edificarea unei
soluţionare a marilor coman­ în edificarea unei noi ordini mondiale noi ordini mondiale. „Avem
damente ale contemporanei­ ferma convingere — menţiona
tăţii, pentru democratizarea tovarăşul Nicolae Ccauşescn
relaţiilor internaţionale şi în­ — că in ciuda actualelor pro­
făptuirea înaltelor idealuri are plinei lor egalităţi iu drep­ nilrstă cu toi mai multă vi­ nci lumi mai bune şi mai ţionale. problemele acute ca­ bleme complexe de pe arena
omenirii dc pace, securitate, turi pentru soluţionarea de­ goare — ca un factor.al pro-, drepre pc. planeta noastră. A- re conlruntă astăzi omenirea mondială, popoarele vor pu­
dezvoltare şi cooperare. „Se mocratica şi echitabilă a prin­ greşului — tînăra generaţie cest proces nu se desfăşoară impun, însă, ca o necesitate tea opri agravarea situaţiei
poate spune. — menţiona to­ cipalelor probleme cu care de pretutindeni, doiniră să-şi lin, continuu, ascendent, nu imperioasă, conjugarea tutu­ internaţionale şi asigura con­
varăşul Nicolae Ccauşescn in este confruntată astăzi ome­ aducă contribuţia constructivă se afirma dc la sine. ci prin ror eforturilor pentru conso­ tinuarea politicii de destin­
interviul acordat cotidianului nirea la lupta pentru împlinirea ma­ •lupta cu diferite obstacole lidarea forţelor înaintate, pro­ dere şi pace, promovarea u-
.sudanez „ Al-Sahafa" — că c- Un element major al vieţii ţilor idealuri ale umanităţii. şi, în primul rînd, cu mani­ gresiste de pretutindeni, pen­ nor relaţii noi între naţiuni,
poca pe care o străbatem se contemporane îl constituie, Desigur, toate aceste forţe festările politicii imperialiste, tru promovarea unei politici bazate pc egalitate şi demni­
caracterizează prin afirmarea totodată, creşterea rolului si sînt departe dc a sc constitui colonialiste şi neocolonialisţc. noi în raporturile intersta­ tate". Pentru aceasta — ară­
puternică a voinţei dc inde­ ponderii partidelor comuniste într-un tot omogen: dimpo­ Sc poate aprecia, astfel, că tale, fundamentată pe prin­ ta preşedintele României —,
pendentă naţională, ca factor pe plan mondial. mişcarea trivă, ele au un caracter ete­ viaţa internaţională contem­ cipiile independenţei şi suve­ se impune, însă, „întărirea
determinant al progresului e- comunistă şi muncitorească rogen, îşi propun, obiective porană se caracterizează prin- ranităţii naţionale, neameste­ solidarităţii forţelor mondia­
conomico-social al fiecărui devenind astăzi umil dintre specifice, proprii, determina­ tr-un. ascuţit conflict între cului în treburile interne şi le ale păcii, a unităţii lor,
stat, al politicii dc destindere cci mai activi şi mai influ­ te dc interesele lor particu­ două grupări de f o r ţ e . p e avantajului reciproc, renun­ desfăşurarea unor acţiuni e-
1
şi dc pace' . enţi factori politici în lupta laro. Dar, dincolo de aseme­ dc o parte, forţele progresis­ ţării la forţă şi la amenin­ ticrgicc pe plan internaţional,
O puternică înriurirc în pentru făurirea urnii viitor nea deosebiri — pe deplin te, antiimpcrialistc, cc se con­ ţarea cu forţa. care să antreneze cercurile
cadru! eforturilor dc conso­ mai bun al popoarelor. Pro- fireşti în contextul de o ex­ turează tot mai pregnant -ca Pornind dc la realităţile şi cele mai largi ale opiniei pu­
lidare a cursului pozitiv al tremă varietate a peisajului factor major, determinant al cerinţele actuale, ale evoluţiei blice, mişcările sociale cclc
vieţii internaţionale contem­ movitui o politică Ierni an­ epocii actuale; pc dc altă internaţionale, România so­ mai diverse, iară deosebire
porane este exercitată de ta­ corată în realităţile naţionale politic contemporan —, ele parte — cercurile retrograde cialistă, preşedintele Nicolae de convingeri ideologice, ma­
rile socialiste, de succesele lor şi internaţionale, partidele sc apropie priit obiectivele imperialiste, puterile cc în­ Ccauşeseu personal, se pro­ sele de. sute şi sute dc mili­
tot mai pregnante în edifi­ comuniste dintr-o seric de lor fundamentale, prioritare, cearcă să frînezc — ca şi cum nunţă şi militează pentru de­ oane ale popoarelor".
carea imii orîndiriri. Ca o im­ state occidentale îşi sporesc majore, in a căror înfăptuire acest lucru ar mai putea fi mocratizarea .relaţiilor între VENERA ANGIIEL
RED AC ŢIA si A1) MIN 1ST R AŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din m
3700 Deva : str. Di. Petru Croza, tir. 35 1 cicloane : 11275. 11535, 20708 întreprinderi şî instituţii. o
11PARUL: "lipografia Deva. str, 23 August, nr. 257 Costul unui abonament: 24- lei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an).