Page 59 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 59
Proletari din toate ţările, uniţi-vâ'î
.■■ga întîmpinăm Congresul al Xil-Iea al partidului
isărelMile:: îiîâepMnite la toţi indicatorii
Clasa muncitoare — forţa dinamizatoare Zilele decadei record - i
sile de vîrf în produis
a societăţii noastre socialiste SCHIMB DE colectivul Secţiei de prospec
PRODUCTIVITATE ţiuni şi din explorări geologice
Veţol,
cadrul
I.P.E.G.
în bilanţul bogat pe care Congresul partidului nostru, muncitorimea a pur mărita Deva, a înregistrat un succes
prestigiu
do
muncito
înalt
al Xll-lea al partidului îl va face dru tat pe umerii săi principala răspundere, In întîmpinarca Congresu resc : îndeplinirea prevederi-
lui
al Xll-lea al partidului, ¡rri /,„
mului străbătut în înfăptuirea Progra greul eforturilor şi al luptei, ducîndu-şi minerii de la Barra organ!- 1 ( plan anuale la lora
‘ ,7, f
(K J
jul cu sondeze. Timpul cişti-
mului de făurire a societăţii socialiste cu cinste la bun sfîrşit misiunea istori militau a odi/a organi ; 1 ..., va fi'I’ÎD.HIT) c-1 i-
zează în aceste zile interesan
sondorilor
le
gat
permite
multilateral dezvoltate şi înaintare a că, conducînd întregul popor la opera te acţiuni, vizind obţinerea u- de la Veţel ca pinii la sfir-
României spre comunism, adoptat de ei'oică de înălţare a luminosului edifi nor producţii sporite de mi a- şitul anului să realizeze su
Pentru
nereuri
complexe.
Congresul al Xl-lea, un loc important ciu al socialismului. Intr-adevăr, în sigurarea operativă a rula plimentar 750 ml gaură do
sondă şi o producţie valorică
îl va ocupa, fără îndoială, evocarea lup această activitate grandioasă, clasa mun jului de vagonete goale şi peste plan de 800 000 lei.
crearea unui climat optim do
tei şi efortului eroic al clasei munci citoare şi-a demonstrat în mod convin lucru minerilor, colectivul de
toare pentru socialism, pentru libertatea, gător spiritul revoluţionar, forţa organi Ia puţul „Elena“, raionul RECORD ÎN MUNCĂ
independenţa şi suveranitatea patriei, zatorică, capacitatea creatoare, devota transport subteran, a din ca LA BARAJUL DE PE
Barza,
drul
I.M.
organizat
pentru propăşirea poporului. Este firesc mentul neclintit faţă de cauza socialis un schimb de onoare pentru RÎU MARE-RETEZAT
să fie aşa, pentru că tot. ce a înfăptuit mului, înalta sa răspundere faţă de inte realizarea unei productivităţi
pînă'acum poporul român, sub condu resele supreme ale întregii naţiuni. mărite. Acţiunea s-a concre Constructorii din Retezat,
prevederi
depăşirea
tizat
cerea parii du- .... Sub condu- lor de in plan pe schimb cu care înalţă cel mai mare ba
rîurile
raj
din
ţară
pe
de
lui, exprimă în cerea partidu- 21 la sută, evidenţilndu-se în interioare, întimpină Congrc-
modul cel mai Programa 1 partidului—carta lui — propriul mod deosebit maistrul mi- sul al Xll-lea al partidului
presti-
Avram
convingător că său partid — nier Constantin Olarii, Nagy Io- cu succese de mare corpul-
Moţ,.
glu
muncitoresc.
Glioor-
sif,
In
acestea repre edili carii prezentului şi clasa munci- ghe Urdea, toţi muncitorii nucleu al uriaşului baraj au
zintă materia ■ . ............... ..................... toare, în al ian- din schimb. (ALEXANDRU depus numai intr-o singură 200 tone argilă,
JURCA, corespondent).
zi
1
peste
lizarea voinţei, viitorului socialist al patriei ţă cu ţărăni ceea ce constituie un record
idealului su mea, într-o u- AU ÎNDEPLINIT în muncă la baraj. Zilele bu
ne de lucru din această pe
prem al Clasei ..... ’ “ • n i t a te indes PLANUL ANUAL rioadă de toamnă tîrzie, con
muncitoare, singura consecvent revolu tructibilă cu toţi oamenii muncii, fără Cu schimburile de produc structorii din Hetezat le fo
ţionară pînă la capăt, că socialismul deosebire de naţionalitate, a asigurat ţie mărită^ organizate în li losesc din plin pentru a ur
însuşi este societatea care însumează dezvoltarea şi modernizarea continuă a ceale zile, in cinstea Congre genţii lucrările la baraj, la Verticalele progresului edili
fizionomia materială şi spirituală a forţelor de producţie, a proprietăţii so sului al Xll-lea al partidului, celelalte obiective. tar al localităţilor urbane bu
muncitorului. cialiste şi, pe această bază, progresul ______j lled oren e.
Clasa muncitoare — se spune în Pro susţinut al întregii economii, al ştiinţei
gramul partidului — clasă nouă, proprie- . şi culturii, perfecţionarea neîncetată a
tară a mijloacelor de producţie şi pro relaţiilor de producţie şi sociale, ridica luate rciervelc sînt orientate spre creşterea
ducătoare a bunurilor materiale, îşi în rea permanentă a nivelului de trai al
deplineşte cu cinste, în dubla ei calitate, întregului popor. Cîteva cifre sînt edifi
misiunea istorică în edificarea noii orîn- catoare. Faţă de anul 1938 forţa indus productivităţii muncii şi îmbunătăţireacalităţii produselor
duiri sociale în România. Rolul esenţial trială a ţării a crescut de circa 42 ori,
al muncitorimii în societatea noastră iar producţia agricolă a sporit de aproa în ultimii ani, întreprin rii altora noi, al diversifi 1985, mai mult decît triplă
este determinat şi de faptul că ea este pe 3,5 ori faţă de anul 1950. De aseme derea mecanica Orăştie a cării, înnoirii şi moderniză faţă de acest an, iar numă
legată de mijloacele de producţie cele nea, faţă de 1950 retribuţia medie reală făcut paşi însemnaţi în di rii producţiei, al ridicării rul personalului muncitor
mai avansate, de tehnica modernă-, de a sporit de peste 4 ori; iar veniturile recţia dezvoltării unităţii, nivelului tehnic şi calitativ va creşte de peste două ori.
activitatea de aplicare în viaţă a cuce medii pe o familie din fondurile sociale diversificării şi moderniză al produselor, implicit al Dar nu pe seama efortu
ririlor revoluţiei ştiinţifice. de consum au crescut de circa 14 ori. rii producţiei, înregistrînd creşterii numărului perso rilor colectivului ne propu
Vorbind despre rolul şi răspunderile Crescînd continuu numeric şi calita şi realizări pe măsură. Cu nalului muncitor. In toate nem să îndeplinim preve
clasei muncitoare în făurirea socialismu tiv, îmbogăţindu-şi consecvent experien sprijinul permanent al or aceste direcţii, din docu derile de plan sporite din
lui, secretarul general al partidului, to ţa în conducere, clasa muncitoare se ma ganelor locale şi judeţene mentele ce vor fi supuse 1980 şi din cincinalul vii
varăşul Nicolae Ceauşescu, subliniază nifestă drept forţa dinamizatoare a de partid şi de stat, pre dezbaterii şi aprobării ce tor, ci pe baza creşterii pro
că în anii industrializării socialiste, ai cum şi al departamentului lui de al Xll-lea Congres ductivităţii muncii. în acest
cooperativizării agriculturii, ai dezvoltă IACOB TOPLICEANU şi ministerului de resort, al partidului, colectivului sens ne-am întocmit pro
grame cuprinzătoare de mă
nostru îi revin sarcini deo
rii şi modernizării forţelor de producţie secretarul comitetului de partid I.M. Orăştie se află în con sebit de mobilizatoare pen suri vizînd, în principal :
şi ridicării nivelului de trai al maselor, al Combinatului siderurgic Hunedoara tinuare într-un dinamic tru anul 1980. pentru întreg organizarea raţională a pro
ai înfloririi învăţămîntului, ştiinţei şi proces de dezvoltare pe cincinalul 1981—1985. ducţiei pe secţii şi ateliere,
culturii, înfăptuind neabătut politica (Continuare in pag. a 3-a) multiple planuri : al extin Din aceste documente iar în cadrul acestora am
derii unor secţii şi înfiinţă-
programatice am reţinut că, plasarea judicioasă a maşi
în cincinalul viitor, indus nilor şi instalaţiilor în flu
tria construcţiilor de ma xul tehnologic (în scopul u-
şini va creşte într-un ritm
Pe verticala mediu anual de 10,7—11,7 şurării aprovizionării teh-
nico-materiale,
eliminării
neproductivi
timpilor
şi
gmdini Ia sută, asigurind circa 80 creşterii eficienţei muncii) ;
la sută din utilajele şi in
stalaţiile necesare progra
Formidabil !... Uimitor !... tea, iar lancea „tip Hune mului de investiţii, pre promovarea pe scară largă
Exclama(ii de sinceră uimi doara“ — invenţie ce a bă cum şi o creştere de 1,8 ori a metodelor şi tehnologiilor
re auzite la Hunedoara tut recordurile de speciali a exportului. de lucru moderne, de înal
cînd, din căuşul de loc al tate pe plan mondial — a Creşteri considerabile vor tă productivitate şi perfec
primului cuptor de 185 tone scurtat substanţial durata marca şi indicatorii de plan ţionarea celor existente ;
al noii ol (dării Martin a şarjelor de măre tonaj. Şi ai întreprinderii noastre, asimilarea de noi produse
fost elaborată şarja nr. I. saltul a [ost pe măsura fap pentru îndeplinirea cărora
Uimire ¡ircască în fala telor : de la 100 mii tone ne vom mobiliza toate re Ing. MIRCEA ROTEA
uriaşului cuptor — pe a- otel realizate în ’58 la zervele tehnice, materiale directorul I.M. Orăştie
lunci gigant intre cuploa O.S.M. 11 — la peste 3 mi In fotografie : Brigada condusă dc Costache Grigore dc la şi umane. Valoarea produc
rele de şase ori mai mici, lioane tone în prezent... Ce sectorul III al minei Lupeni. Foto: M. OLTEANU ţiei industriale va fi, în (Continuare în pag. a 3-a)
ale o/elăriei Martin nr. I, se înlîmplăi în continuare
din vecini — vestind robus aici ?
şi
blănărie
teţea industrializării socia — Acum „ne batem“ strada în Eminescu Libertăţii la SANITARII ţie : „Cadrele didactice şi e-
strada
—
liste pe aceste meleaguri. pentru permanentizarea unei nr. 13. PRICEPUŢI — levii şcolii generale din sa
Pe parcurs, exclamaţiile greutăţi medii pe şarjă de (®J ÎN ÎNTRECERE tul de centru închină apro
forum
comunist
piatului
noi
şi-au pierdui din lenta lor 420 tone otel (Ştefan Erip- A SUDAT 35 DE ANI... fapte de laudă. Eforturile
Concursul „Sanitarii —
surprinzătoare, pe măsură ce şa, maistru principal). Mîine, sudorul Ioan Nistor, pricepuţi“ a intrat în faza „po colective pentru aulodotarca
au primit botezul focului Şi mai departe : NOI UNITĂTI de la turnătoria I a LV. Că- clase“. La şcoala generalii nr. şcolii cu material care să
cuploarele 2 şi 3 de ace — Prin creşterea încărcă PRESTATOARE lan, va suda pentru ultima 10 Hunedoara, întrecerea sa vină în sprijinul perfecţionă
oară. După peste trei decenii
s-au
eaşi talie. Dar, cu un plus turii metalice la 475—ISO DE SERVICII şi jumătate de sudură ne nitarilor din clasa a VII-a rii învăţămîntului punerea con în
prin
cretizat
de experienţă şi cu înţele tone pe cuptor, contăm în în dorinţa de a satisface întreruptă, la acelaşi loc de C a urcat pe primul Ioc — funcţiune, în aceste zile, a
surile tehnicii înaintate în 1980 pe şarje de minimum tot mai bine cerinţele popu muncă, a sosit clipa ieşirii prin răspunsuri competente, cabinetului fonic, introduce
inimi, oamenii noii HunC- 425 tone of el (ing. Mihai laţiei, conducerea cooperati la pensie. In cei 33 de ani, documentate — pe eleva Cor rea radioficării in Întreaga
Ioan
Nis
sudorul
comunist
obţinînd
Mureşan,
care,
nelia
doare au devenit lot mai Chef an, şeful secţiei). vei meşteşugăreşti „Reteza tor a muncit mult şi bine, media 10, va reprezenta cla şcoală, construirea şi monta
cutezători pe verticala gîn- Ce va aduce cincinalul tul“ din Haţeg a luat măsuri a crescut zeci şi zeci de ti sa la faza pe şcoală. Suc rea a trei mese pentru te
a
noi
deschiderii
în
vederea
dirii creatoare, înălţimi, din viitor ? y unităţi. Astfel, au fost înfiin neri sudori. Dintre ci, Gheor- ces ! nis“. Felicitări î
sudor
de
ajuns
ghe
Sima,
mers, celelalte cinci cuptoa Cu siguranţă, noi izbînzi, înaltă calificare i-a luat lo
re la... 400 tone oţel pe şar pentru că verticala gîndirii ţate, recent, următoarele sec cul. Cu angajamentul de a AUTODOTARE
ţii : cosmetică — în com
jă. Mai apoi, şi primele trei creatoare se Lot înaltă aici... plexul din piaţa Unirii, bo- duce mai departe, cu price Din comuna Blăjeni ne-a
pere şi dăruire, ştafeta mun
vetre şi-au dublat capacila- SABIN IONESCU iangerie — în complexul din cii... sosit, ieri, vestea la redac
