Page 60 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 60
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!
IU*
3 fi,00 T
16,05 Ş
înscrilndu-se in ritmu Trecerea Ia înfăptuirea ţionat, cu sprijinul orga rele hunedorene pentru 5
rile impuse de edificarea măsurilor iniţiate dc se nizaţiilor dc partid, pen consolidarea cconomico-l'i- Ti
societăţii socialiste multi- cretarul general al parti tru unirea eforturilor nanciară a C.A.P., prin PRODUCŢIA AGRICOLA GLOBALA lu,:io £
iaterai dezvoltate, în a- dului, cuprinse în Hotă- cooperatorilor, mecaniza cipala cale dc realizare 6
gricultura judeţului nos rîrea Plenarei C.C. al torilor, lucrătorilor din % acestui obiectiv consti- ( In procente) 18,23 P
tru, ca şi a întregii ţări, P.C.R. din februarie a.c., I.A.S. şi cadrelor tehnice tuind-o creşterea produc 38.35 L
s-au produs, în actualul a asigurat conducerea u» în vederea utilizării cu ţiei agricole vegetale şi 18,50 li
cincinal, modificări esen uitară a agriculturii po eficienţă tot mai ridicată animaliere. Ca urmare, a 19,00 T
ţiale. pe calea dezvoltării toate treptele sale orga a bazei tchnico-maieria- fost şi csţe tot mai sub 19,20 P
intensive şi modernizării nizatorice, accentuarea le şi a forţei de muncă, stanţial aportul la apro ri
acestei ramuri de bază a concentrării şi integrării valorificării tuturor re vizionarea populaţiei Ju ¿0,05 F
economici naţionale. Ur producţiei agricole, apro zervelor dc creştere a deţului cu legume, car rt
mărind »înfăptuirea obiec pierea conducerii tehnice producţiei agricole şi ge tofi, fructe, lapte, carne P
tivelor stabilite de Con şi economice dc unităţi neralizării experienţei u- şi alte produse agroall- (I
gresul al Xl-lca şi Con le dc producţie, croind nităţilor fruntaşe, mentare. . n
ferinţa Naţională ale parti totodată condiţii pentru Subordonînd întreaga O trăsătură dominantă 21.35 T
dului, a indicaţiilor date Introducerea noului me activitate politico-organi- a dezvoltării agriculturii
de secretând general al canism economico-finan- zatorică şi educativă rea in actualul cincinal b
partidului, t o v a r ă ş u l ciar in agricultura dc stat lizării obiectivelor cu constituie accentuarea |g
Nicolac Ceauşescu, s-au şi cooperatistă. Purtînd prinse în programul ju procesului dc moderniza
înregistrat realizări do întreaga răspundere pen deţean dc dezvoltare a a- re şi de creştere inten
seamă în privinţa acce tru aplicarea unitară a griculturii, organele şi sivă a producţiei agrico 1975 1978 JBUJC
lerării procesului de mc-’, tehnologiilor stabilite în organizaţiile dc partid, le. în vederea transfor diopro
canizare şi chimizare, scopul realizării indicato consiliile unice agroin mării treptate a activită Raciloj
presei
amplificării lucrărilor de rilor dc plan ai fiecărei dustriale şi conducerile ţii din această ramură d iilor;
îmbunătăţiri funciare, a- unităţi agricole compo unităţilor agricole au reu de bază a economici 9.05 R
nlicării pe scară tot mai şit să asigure o mai bună noastre naţionale într-o lor ; 3
largă a tehnologiilor îna nente şi ai fiecărui con Obiective prioritare 10,03 .
ştiinţa
intate în producţia agri siliu unie agroindustrial, coordonare a eforturilor variantă a muncii indus ment
colă. aceste organisme au ac lucrătorilor dc pe ogoa triale. ştiri î
pentru cincinalul viitor 11,20
LV. ; l
12.05 I
@ în cincinalul 1931—1985 agricultura nostru
@ Urmărind valo Romfii
rificarea cu eficien BflĂIŢ INTRE DOUĂ CONGRESE judeţului nostru va marca noi paşi pe calea al XII
m'unis
ţă ridicată a poten dezvoltării intensive şi modernizării trecînd vînt i;
ţialului zootehnic de totodată de la acumulările cantitative Ia o 13,00 ]
care dispune judeţul nouă calitate, materializată în obţinerea unor St udei
jurnal
nostru, în anul tre Agricultura - spre o variantă sporuri substanţiale de producţie. rea C
16,40 (
cut producţia agri decent
colă globală realiza © Volumul activităţii din agricultură se ştiri ;
17,50
tă din acest sector va ridica la 5,5 miliarde lei, producţia globa muniş
a fost cu peste 320 • . a muncii industriale lă realizată din această ramură însumând, în Orele
anul 1985, cîte 10 000 lei pe locuitor.
milioane lei mai ma nuni-j
Semn;
re faţă de cea obţi @ Pentru creşterea producţiei la hectar Cad en
intr-o
nută în anul 1975. inuzic;
© în perioada a- Ia toate culturile, vor fi efectuate lucrări de stop I
TIM
mintită efectivele de îmbunătăţiri funciare pentru redarea în circu litatea
bovine au sporit cu itul arabil a 2 500 ha, desecări pe 6 000 ha, Banat
peste 4 200 capete, combaterea eroziunii solului ţ,j 5 000 ha şi că \
cetăţe:
ameliorări de pajişti în complex pe 41 600 ha.
inimic
tu pe
Zootehnia © în sectorul zootehnic sini prevăzute e urnei:
Comrr
sectorul cu creşteri de efective, în 1985 faţă de 1980. cu P.C.R.
ale
18 300 capete la specia taurine, 89 600 la
patrie.
marii
pondere tot porcine şl 1 200 la ovine.
m Pe baza acestor sporuri de producţie
mai ridicată Dotarea cu tractoare a agriculturii judeţului nostru, vor creşte şi cantităţile de produse agroali- yc
mentare destinate fondului centralizat al sta <EV
cele de ovine cu - ¿
ri
4 100 capete, cele lului, îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei, , — '.set
NEDO
de cli
de porcine cu 24 800 Canfsfăfi sporife de produse Inerţii precum şi a industriei cu materie primă, tobelo
capete, iar cele de ta);
păsări cu 142 000 ca bunăstării (Oonsi
SÂNI
pete, o dezvoltare agroaiimenfare destinate I-1I (1
rllle 1
mai accentuată în- ceeperaterilir Baza fehnico-maferiaiă Şerifu:
partea
registrîndu-se în ca fondului centralizat al statului I.UPEI
drul fermelor şi com bracoi:
rumbe
plexelor zootehnice ® Sumele alocate Ia m continua dezvoltare (Culţii
riei ii
ale C.A.P. şi I.A.S. # Producţiile medii şi totale realizate la fondul de dezvoltare al *" % Datorită investiţiilor VIJLCj
© Modernizarea judeţ a ajuns la 7 480 Mark
principalele culturi şi în sectorul zootehnic C.A.P. au sporit cu pes acordate de stat şi fo tone substanţă activă. (Alune
proceselor de pro au înregistrat ritmuri superioare de Ia un an te 30 Ia sută în actualul losirii eficiente a fondu & Importante fonduri Prefec
ducţie în ferme, prin rilor băneşti proprii, în au fost destinate pentru PETRI
mecanizarea proce la altul. cincinal, iar veniturile primii trei ani ai actua dezvoltarea şi moderni bestia
NOAS;
lului
cincinal
fondurile
ieşti (
selor de preparare a ® Pe această bază a fost posibil ca în băneşti totale ale unită fixe ale C.A.P. din ju zarea pomicultura şi a le CÂNI
furajelor, a opera ţilor au crescut cu mai deţul nostru au crescut gumicultura, sectoare cu iembri
anul trecut să fie livrată la fondul de stat o o pondere însemnată în ţă tra
ţiunilor de muls şi mult dc 70 Ia sută. cu peste 74 milioane Ici. structura producţiei şi a ORAŞ’]
evacuare a gunoiu cantitate de cereale de peste două ori mai ® In aceeaşi zicrioadă, veniturilor băneşti reali 7-a su
tei (P
lui, precum şi a adă mare faţă de cea predată în anul 1975. ti) Productivitatea mun aşa cum rezultă şi din zate din agricultură. căra);
graficele din pagina de
patului a reprezen cii in agricultură a în faţă, a sporit dotarea cu Numai în anul tre ce să-l
sor (C
tat o preocupare de # La legume şi cartofi livrările au sporit registrat o creştere cu tractoare fizice (de la 914 cui pentru dezvoltarea TEG ;
seamă a unităţilor in aceeaşi perioadă de aproape trei ori. peste 63 la sută. la 1151 bucăţi), cu com bazei telinico-materialc a din
BRAZI
agriculturii judeţului au
agricole şi a consi bine autopropulsate (de fost alocate investiţii în CALAI
Atlanti
liilor agroindustria © O asemenea dinamică s-a Înregistrat ţi Valoarea unei nor la 88 la 189 bucăţi). valoare de 289 milioane Insula
le. me convenţionale s-a ri ® Cantitatea dc îngră Ici, înlrecînd volumul Iunie);
regăsit
Lucrătorii din şi Ia producţia de fructe şi la sfecla de zahăr. dicat cu mai mult dc 20 şăminte chimice aplicată realizat în anul 1975 cu (¡Mureş
peş —
sectorul creşterii a- @ In perioada de referinţă, pentru îmbu de procente. în anul trecut pc ogoare peste 100 milioane Ici. TELIU
le unităţilor agricole din
nimalelor au acor povesti
(Miner
dat o atenţie deose nătăţirea aprovizionării oamenilor muncii au resc).
bită ameliorării e- fost predate la fondul de stat cantităţi tot mai
fectivelor, îmbună mari de carne şi lapte, acestea întrecînd rea
tăţirii reproducţiei lizările din 1975 cu 7 000 tone carne în viu şi, [ÎNGRĂŞĂMINTE Pi
şi selecţiei la fieca respectiv, 122 000 hl lapte. Tot din sectorul
re specie. ziua d
Timp
® în actualul'cin zootehnic s-au livrat apreciabile cantităţi de CHIMICE me in
cinal capacităţile de ouă (peste 95 000 000 bucăţi anual) şi de lină. rul nc
şi ave
producţie în zooteh De menţionat faptul că an de an o APLICATE Vîntul
nie au fost extinse # intensi
din su
ratura
cu 13 500 locuri pen pondere tot mai mare în structura livrărilor (tone substanţă actiuâ) 3 şi 8
tru taurine, 26 000 de 11
La t
locuri pentru ovine au avut-o fermele şi complexefe specializate neral
şi 8 000 locuri pen din C.A.P. şi LA.S. Vor e
formă
tru porcine. ninsoa
mmmemamm
