Page 61 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 61

R. 6 851 • VINERI, 16 NOIEMBRIE 197Q                                                                                                                                 Pag. 3


                           Toate rezervele sint orientate                                             Adunare festivă consacrată                       Clasa muncitoare—


   /IZIUN                                                                                        aniversării a 30 de ani de apariţie
                      spre creşterea productivităţii muncii                                                                                                      îorţa
                                                                                                 a ziarului „Drumul socialismului"
   contemporana,      şi îmbunătăţirea calităţii produselor                                                                                                diuami/ateare
   revoluţionar   5n                                                                               Joi  după-amiază,  la  sa­  corespondenţi   şi   cititori
   nt                                                                                            la  mică  a  Casei  de  cultu­  de-a  lungul  celor  trei  de­  (Urmare diu pag. E>
   i in limba                                                                                    ră  din  Deva  a  avut  loc-  a-   cenii.   Felicitînd   redacţia,
                     (Urmare din pag. t)     Prin  măsurile  luate  pînă   de  termen  a  planului  pe   dunarea   festivă   consacrată   salutul   subliniază   sarcinile
                                           acum,  prin  acţiunile  şi  mă­  primii  patru  ani  ai  cinci­                                             în-tregii   societăţi,   exerci­
   te           şi  piese  de  schimb  ;  înnoi­  surile  pe  care  le  vom  între­  nalului,  iar  în  '  aceste  zile   aniversării  a  30  de  ani  de   deosebite  ce  revin  ziarului   ţi  ml  o  puternică  înrîùrire
   i            rea   şi   reproiectarea   unor   prinde  în  continuare,  comi­  ne-anv   realizat   planul   la   apariţie  a  ziarului  „Drumul   în  această  perioadă  şi  în   asupra  celorlalte  clase  şi  '
   seri         produse,  care  să  încorpore­  tetul  de  partid  pe  între­  producţia  industrială  pe  în­  socialismului“,   organ   al   perspectivă   pentru   mobili­
   a            ze  consumuri  reduse  de  me­  prindere  şi  consiliul  oame­  tregul  cincinal  —  succes   Comitetului   judeţean   Hu­  zarea  ■  oamenilor  muncii   categorii  sociale.  S-a  întă­
                                                                                                                                                        rit  alianţa  clasei  muncitoa­
   nta   rcdescopc-   tal,  combustibil  şi  energie   nilor  muncii  urmăresc  să   pe-care  îl  dedicăm  înaltului   nedoara  al  P.C.R.  şi  al   hunedoreni   la   înfăptuirea   re  cu  ţărănimea  —  teme­
   ţomâniej     electrică;   mecanizarea   şi   asigure  ritmicitatea  în  în­  forum  al  comuniştilor  ro­  Consiliului   popular   jude­  exemplară  a  sarcinilor  ce
   irtistic:   i.Dru-   automatizarea  proceselor  de   deplinirea  tuturor  sarcinilor   mâni.  Acest  rezultat  ne  va   ţean.  vor   reveni   judeţului   din   lia   trainică   a   ortnduirii
   a    cumpănă".   muncă,   extinderea   autouti-   de  plan,  să  creeze  condiţii   permite  ca  pînă  la  sfîrşltul   La  adunare  au  luat  par­  '  documentele  Congresului  al   noastre  noi  —  s-a  cimentat
    TV.  O  pro-   lării.  Iar  ca  o  activitate  de­  tot  mai  bune  de  lucru  şi  de   anului   Viitor   să   obţinem   te  tovarăşii  Mari  a  Mi-  ■ XII-lea al P.C.R.  puternic   coeziunea   întregii
    Casei  de  Fil­  terminantă  a  tuturor  celor,   viaţă  personalului  muncitor,   peste  sarcinile  de  plan  ale   trofan,  -  secretar  al  Comi­  Participanţii   la   adunare   societăţi,   unitatea   tuturor
   ând   Patru   de  mai  sus  —  pe  care  o   să  situeze  în  continuare  a-   cincinalului  o  producţie  in­  tetului  judeţean  de  partid,   au   adresat   Comitetului   oamenilor   muncii,   fără
   ii.          situăm  în  prim-planul  pre­  cest   harnic   colectiv   de   dustrială  de  cel  puţin  500   Elena  Rad,  secretar  al  Co­  Central  al  P.C.R.,  tovarăşu­  deosebire   de   naţionalitate,
                                                                                                                                                        în jurul partidului.
                 ocupărilor   noastre   —   o   muncă  de  la  I.M.  Orăştîe   milioane   lei,   concretizată   mitetului   municipal   Deva   lui  NICOLAE  CEAUŞESCU,
                                                                                                  al  P.C.R.,  activişti  de  partid
                constituie  pregătirea  cadre­  în  rindul  celor  cu  rezultate   într-un   important   volum   şi  de  stat,  conducători  de   secretar  general  al  Parti­  Forţa  şi  capacitatea  mun­
                                                                                                                             dului
                                                                                                                                    Comunist
                                                                                                                                               Român;
                lor,  perfecţionarea  lor  con­  bune din judeţ.       suplimentar  de  produse  fi­  întreprinderi   şi   instituţii,   preşedintele  Republicii  So­  citorimii   se   exprimă   nu
                 tinuă,   îmbunătăţirea   stării   în  întîmpinarea  celui  de   zice.  De  asemenea,  pe  cele   reprezentanţi  ai  organizaţii­  cialiste  România,  o  tele­  numai  ia  scara  societăţii,
                disciplinare,  ridicarea  nive­  al   XII-lea   Congres   al   zece  luni  şi  jumătate  din   lor  de  masă  şi  obşteşti,  re­  gramă   în   care   colectivul   ci  în  fiecare  citadelă  in­
       » : 6,no Ra-   lului  de  conştiinţă  politică   partidului  am  raportat  în­  acest  an  ne  prezentăm  cu   dactori,  colaboratori,  cores­  redacţional,   tipografii,   co­  dustrială.  în  unităţile  mi­
      dimlneţil; 1,00  şi profesională.     deplinirea cu mult înainte  sarcinile  îndeplinite  şi  de­                                                 niere.  siderurgice,  pe  şan­
     8.00  Revista                                                                                pondenţi   voluntari,   tipo­  laboratorii,   corespondenţii   tierele   de   construcţii.   in
   ::urierul   melo-                                                   păşite  la  majoritatea  indi­  grafi şi cititori ai ziarului.  voluntari  şi  cititorii  ziaru­  toate   sferele   producţiei
   ilctln  de  ştiri  ;                                                catorilor  de  plan  fizici  şi                       lui  îşi  reafirmă'  aprobarea   materiale.   Harnicul   colee—
    m   ascultăiori-       Cu ¡indu! şi                                de  eficienţă  economică.  Ne   Despre  activitatea  desfă­
   letln  de  ştiri  ;                                                 vom  strădui  ca  pînă  la  sfîr-   şurată  de  ziar  de-a  lungul   deplină   a   documentelor   tiv  de  siderurgişti  din  cont-*
   olelorie ;   10,30                                                                             celor  trei  decenii  de  exis­  Congresului  al  XII-lea  al   binatui   hunedorean   se
    (a  ;  10,45  Mo-                                                  şitul  anului  să  ne  sporim   tenţă   a   vorbit   tovarăşul   P.C.R.,  precum  şi  hotărîrea   firmă  an  de  an  printr-un
   1,00  Buletin  de                                                   succesele  în  muneă„  să  pre­  Gheorghe   Pavel,   redactor   unanimă  de  a  susţine  din   înalt  spirit  dc  angajare  şl*
    iese   corale   j   la marele forum comunist                       gătim   temeinic   producţia                          toată  inima  realegerea  tova­
    emierâ  rad  io-                                                   anului   viitor.   Ca   deviză   şef.  Au  luat,  de  aseme­                     răspundere  pentru  îndepli­
   letin  de  ştiri  ;                                                                            nea,   cuvîntul   Alexandru   răşului   Nicolae   Ceauşescu   nirea  neabătută  a  sarcini­
    >ara folclorului  ©  „De  la  comunişti  în­  neficiat  de  o  reuşită  de­  permanentă  a  muncii  noas­  Jurca,   electromecanic   mi­  în  înalta  funcţie  de  secre­  lor  ce-i  revin  clin  Progra­
    România azi,   văţăm   cutezanţa   revolu­  monstraţie   practică   pri­  tre  situăm  calitatea  produ­  nier  la  I.M,  Barza,  Florea   tar  general  al  partidului  —   mul  partidului.  In  perioa­
    ne. Congresul   ţionară“   s-a   intitulat   o   vind   istoria   coregrafiei.   selor  (strunguri,  prese  me­
    Parli-iului Co­                                                                               Bărbulescu,   maistru   con­  chezăşie  a  înfăptuirii  Pro­  da  1977—1979,  de  pildă,  ¡ss
    in ; <12,45 Cu-   educativă   acţiune   orga­  Astăzi,  artele  de  la  Hune­  canice,  reductoare,  confecţii   structor  la  T.C.H.,  Valeria   gramului  de  edificare  a  so­  fost  realizată  peste  preve­
      comunistc ;   nizată.  de  clubul  de  dez­  doara  îşi  deschid  larg  fe­  metalice,  piese  turnate  din   Stoian,  directoarea  Bibliote­  cietăţii  socialiste  multilate­  derile  planului  o  produc­
     la 3 ;   15,00  batere  politică  de  la  Casa   restrele  spre  creaţia  teh-   fontă,   diferite   piese   de   cii  judeţene  Deva,  Simion   ral  dezvoltate  şi  a  înaintă-   ţie  industrială  globală  în*
      16,00  Radio-   pionierilor  şi  şoimilor  pa­  nico-ştiinţifică,   care   va   schimb),  pe  care  ne  vom
    Tn   Sntimplna-   triei   Hunedoara.   Acţiu­  prilejui  şi  o  dezbatere  la   preocupa  să  o  ridicăm  la   Pop,  redactor  şef  adjunct  .  rii  României  spre  comu­  valoare  de  peste  414  mili­
    lui   partidului;   nea,  organizată  la  clu­  masa rotundă.      nivelul  exigenţelor  actuale,   al  ziarului  „Steagul  roşu“   nism.           oane  lei,  concretizată  1rs  *
    romanesc prin                                                                                 Petroşani.                   In   încheierea   adunării   sporurix  la  producţia  fizică]
    10   Buletin  de   bul   „Constructorul“   din   @  în  acordurile  înălţă­  incit   să   întrunească   cele   Tovarăşa  Maria  Mitrofan   festive,  corul  de  cameră  al   de 63 90.0 tone cocs. 371 00CH
    ’eiitru patrlcjţ  localitate,  a  prilejuit  u-  toare  ale  Imnului  patriei,   mai  bune  sufragii  din  par­  a  prezentat  apoi  salutul  a-   sindicatului   sanitar   Deva,   tone  aglomerat,  aproape  -
     de  azi,  co-   nui  mare  număr  de  pio­  sub  falduri  tricolore,  în-   tea  beneficiarilor.  Cu  aces­  dresat  ziarului  „Drumul  so­  -  cvartetul  de  coarde,  grupul
    miiue ;   18,oo  nieri  de  la  şcolile  gene­  t.r-un   cadru   emoţionant,   te  gînduri  întîmpină  colec­  cialismului“  de  către  Co­  folfe,  taraful,  soliştii  de  mu­  220  000  tone  fontă,  aproape;
                                                                                                                                                                                1
     20.00 O cu-   rale  nr,  2  şi  7  o  instruc­  Florina,   Râul,   Camelia,   tivul  de  la  I.  M.  Orăştie   mitetul  judeţean  de  partid,      121  000  tone  oţel  si  144  000
    treagă ;   20,15                                 Otilia,   Eugen,                                                        zică  populară  şi  artistul  a-   tone  laminate  finite.'  La  *
    idresă :   20,45  tivă  întâlnire  cu  maistrul  Corina,           Congresul   al   XII-lea   al   în  care  este  apreciată'acti­  mator  Liviu  Oros  de  Ia   export  au  fost  livrate  su-;
    -c ; 22,00 O zi  Turnalist   Nicolae   Măr-  Sorin.  _  Nicuşor,  Alina.   partidului,  în  acest  mod  se   vitatea  desfăşurată  de  că­  Casa  de  cultură  clin  Deva,
    23.00   Bijuterii   oulescu,  Erou  al  Muncii  Laura.   Ramona,   Gabrie­  va strădui să muncească.  tre  organul  de  presă*  jude­               plimentar  produse  în  va-ţj
    30—3,00   Nou                           la,  .  Claudiu,  Marius,  a-                                                    au  prezentat  un  reuşit  pro-   loare  de  118  milioane  lei
    nocturn.       Socialiste.                                                                    ţean, de către colaboratori,  ' gram artistic.
                     0  Miercuri,  la  .Petro­  proape  100  de  copii  din                                                                             valută.
      : 18,00 Actua-   şani,   întreprinderea   ci­  grupele  mijlocii,  conduse                                                                        •  Asemenea  rezultate  nb~
       18.10 „Cit ii                                                                                                                                   .ţin  zeci  şi  zeci  de  colccti-
      arc“ — muzi«   nematografică   judeţeană  de   educatoarele   Viorica
      ; 18,30 Forum   a   organizat   o   atractivă   Barbu,   Luliana   Berbe-                                                                         .ve  muncitoreşti  clin  jude­
      >,00 Solişti de   dezbatere  în  jurul  mesei  ceanu  şi  Elena  Bocăn.i-                                                                         ţul   nostru.   ele   reflec.înd
      19,30 Inscrip­                                                                                                                                    .din  plin  eficacitatea  caaru-
       ţia ţării : do-   rotunde  pe  tema  sporirii   ciu,  de  la  Grădiniţa  ou
      igramatiee ale   contribuţiei   filmului   la   program   prelungit   nr.                                                                         lui  organizatoric  creat  de
        al XII-lea al   instruirea  şi  educarea  pu­  7  Deva,  au  intrat  în  rîn-                                                                   partid   .   pentru   afirmarea
       le dimensiuni                                                                                                                                    .democraţiei  muncitoreşti,  a
    11  strălucit al  blicului.   Dezbaterea   a  durile   şoimilor   patriei.
    20.00 „Partidul   fost  susţinută  de  o  acţi­  Ei  au  rnîndria  de  a  face                                                                      talentului   organizatoric   şi
    “ — clntecc.   une  metodică  demonstra­  parte   din   ..Generaţia                                                                                 conducător   al   muncitori­
                   tivă  —  un  proces  cine­  celui  de  al  XII-lea  Con­                                                                             lor   Toate   acestea   sînt
                   matografic   pe-   tematica  gres al partidului“.                                                                                    •expresii  elocvente  ale  res­
                   filmului   „Instanţa   arnină   ©  La  sala  de  apel  a                                                                             ponsabilităţii.   ale   spiri-ţ
                   pronunţarea“,   în   regia  Stafiei  C.F.R.  Simeria  —                                                                              tului   de   deplină   angajare
                                                                                                                                                               1
                   lui Dinu Cocea.          călători,   grupul   vocal                                                                                  ou  care   înţeleg  muncitorii
    nţ Manjen        ©   Astăzi,   la   Clubul  precum  şi  soliştii  de  mu­                                                                           sâ  întîmpine  cel  de  al  XII-
    urs ibon 357                                                                                                                                        lea  Congres  al  partidului'
      (Arta); HU-   „Siderurgistul"   din   Hu­  zică  populară  de  la  Clu­                                                                           —  deschizător  de  noi  ori-;
     Mihail. cline   nedoara   se   desfăşoară   bul  sindicatelor  din  loca­
    ira) ; Dansul   cea  de-a  V-a  zi  din  ca­  litate   au   prezentat,   sub                                                                        zonturi  de  progres  şl  pros­
    ■Iile l-II (Ar­  drai  acţiunii  de  larg  e-  genericul  „Cinstim  mun­                                                                            peritate   naţiunii   române-
      se revoltă                                                                                                                                        —,  susţinînd  cu  forţa  fap­
    ) :   PETRO-   eou  educativ  „Artele  —  ca-  avîntată“,  un  specta­
     nia  —  seriile   o  fereastră  deschisă  spre  col   dedicat   muncitorilor                                                                       telor  lor  realegerea  tova­
      Clipa  —  se-   om“,  organizată  de  re­  ceferişti  fruntaşi  în  pro­                                                                          răşului   Nicolae   Ceauşescu
      Noiembrie)   ;
     Tennessee   —   dacţia   gazetei   „Munca".  ducţie.                                                                                               în  înalta  funcţie  de  secre­
      (Republica);   După  trei  zile  fructuoase   @   La   cinematograful        sc.i din timpii) desfăşurării adunării festive.  Foto: VIRGIL ONOIU  tar general al partidmui.
    nspectorul   şl   dedicate   artelor   cinema­  „Unirea“   din   Petroşani
      Ciorian.   Po-
      scrlile   l-II   tografice,  teatrale  —  aici  S-a  desfăşurat  o  şezătoare
     ’¡¡nea   copjlă-   teatrul   popular   al   clu­  literară,   „Spre   viitor            „Filmul politic trebuie sâ răspundă
     Wuncltoresc)  ;   bului  gazdă  a  manitestă-  deschidem   porţile“,   sus­
    venturile   lui   rii  s-a  bucurat  de  mult  ţinută   de   actorii   Tea­
     —  seriile  I-II
        LONEA  :   succes  cu  piesa  „Gheor-  trului   de   stat   „Valea           marilor întrebări ale epocii contemporane"
     er   (Minerul);   ghiţă“  de  Paul  Everac  —  Jiului"   precum   şi   de
     Frumoasa   şi   artelor  plastice  şi  fotogra­  membrii   cenaclului   lite­
     orese);   ANI-                                                     —    Gheorghe   Vitanidis,   sîn-   —   Vă  referiţi  la  „autor“  în   mentale  care  se  cer  a  fi  spu­  străinătate   se   tac   filme   slabe,'
     iblig   să   tră-   fice, ieri acţiunea a be-  rar „Panait Istrati“.  teţi  un  nume  cunoscut  In  ţari)   sens  de  regizor.  Dar  scenariul  7   se,   care   au   marcat   istoria   şi   încă   multe.   Sintem   o   ţară'
                                                                               hotare,
                                                                                     sinleţi
                                                                       şi
                                                                          peste
                                                                                           profe­
     •esc);   UR.T-                                                    sor  universitar,  aţi  regizat  pină   Adică la „omul cu ideea“...  noastră   şi   pe   noi.   Nu   pentru   eu   o   populaţie   foarte   aderentă!
     2  lege  (7  No-                                                                              —  Prezenţa  scriitorilor  în  via­  a   blama   o   asemenea   perioadă,   la  cea  de  a  şaptea  artă,  insăţ
     AD:   Vacnn-                                                      acum   vreo   15   filme   artistice   ţa  filmului  este  o  condiţie  vi­  ci  pentru  a  dezvălui  unele  mo­  avem   o   cinematografie   încă 1
     caua  roşie)  ;                                                   ile  liuig  metraj,  aţi  obţinut  nu­  tală   pentru   cinematografie.   mente,   greşeli   care   nu   mai   mediocră.   Dar   trebuie   să   ne*
                                                                       meroase
                                                                                     la
                                                                                         festivaluri
                                                                               premii
                                                                                                                                                    cel
                                                                                                                                   repetate.
                                                                                                                                           Acesta
                                                                                                                      sursele
     iţele   Afrodi-                                                   internaţionale.   Vrem   să   profi­  S-au   stors   foarte   tare   Nu   se   trebuie  important   document,   e  mesaj   comparăm   cu'   noi   înşine,   nu 1
                                                                                                                             mai
                                                                                                            universale.
                                                                                                                                                        ou alte cinematografii.
                                                                                                  dramaturgiei
     Compania   a                                                      tăm  de  faptul  că  vă  aflaţi  in   mai   poartă   superproducţii,   au
     e  lună  (Fla-                                                    .judeţul  nostru  pentru  a  (ie)  lan­  căzut   £n   desuetitudine.   Există   social-istoric   pe   care-1   cuprin­  —   Primul   dumneavoastră!
                                                                                                                             de filmul.
     IU-BAJ:   Dc                                                      sa  filmul  „Clipa“  şi  să  vă  a-   o  revenire  a  publicului  la  na­  —   Nu  vi  s-a  părut  că  tine­  film   a  in   fost   „Băieţii   noştri“*
                                                                                                                                                                  judeţul
                                                                                                                                                        (turnat
                                                                                                                                                                              Ceti
                                                                                                                                                                        nostru).
     im  pe  profe-                                                    dresăm   cileva   întrebări.   Iată   raţiunile   simple,   Ja   personajele   retul   arc   o   slabă   reacţie   1a   mai  nou  —  „Clipa“.  Care  dini
     ultură);   HA-                                                    prima  întrebare  :  ce  este  as­  fireşti,   cunosc   succes   melo­  „Clipa“ ?  cele  15  filme  le  îndrăgiţi  mari
      împăratului   ®  In  ciclul  de  manifestări  organizate  de  Casa  de   tăzi filmul politic 2  dramele,   comediile,   parodiile.   —   Datorită   prezenţei   aproape   mult ?
       (Popular)  ;                                                     —   Aş  pune  în  discuţie  no­  Desigur,   se   simte   o   mare   a-   .solitare  a  filmului  „Clipa",  în­  —   Filmele   unui   regizor   sini
     şi  cerşetor  ;   cultură   a   municipiului   în   întîmpinarea   apropiatului   ţiunea   de   film   politic   spre   a   petenţă   a   publicului   pentru   tr-un  climat  declanşat  de  „Pu­  copiii  iui  şl  orice  om  îşi  iu­
     ile   cucereşte   Congres  al  partidului,  la  cooperativa  „Mureşul“  a  avut   stabili   unele   delimitări.   Filmul   filmul politic. Oamenii îşi pun  terea şi Adevărul" filmul stîr-  beşte  copiii-,  „Clipa",  fiind  co­
      de cultură);  loc  o  reuşită  acţiune  politico-educativă.  în  faţa  nume­  politic  este  un  film  ee  aduce                                  pilul  cel  mai  mic.  ii  iubesc  mai
     ■  argintii  (11                                                  în   prim   plan   dezbaterea   unor                                             mult.  El  face  parte  fundamen­
     IA  :  A  fost   roşilor  meşteşugari  prezenţi  a  fost  ţinută  expunerea   idei   politice,   implică   eroi   a   Cu Gheorghe Vifanidîs, regizorul   tală din propria mea biografie.
     ■ani  a  a  7-a   „Creşterea  nivelului  de  trai  al  oamenilor  muncii,  al   căror   existenţă   e   legată   de   o                             —   Aveţi   anumite   preferinţe
     l  :  Vlad  Te­  întregului  popor  —  obiectiv  principal  al  politicii  Parti­  anume   activitate   politică.   Pen­                           pentru unii actori do film 7
     ii   (Lumina);   dului Comunist Român“.                           tru   noi,   cred   că   noţiunea   de   filmului românesc „Clipa"                —  Nu.  Lucrez  eu  toţi  actorii  I
     de   sălbatice                                                    film  politic  trebuie  să  se  ex­                                              iă  fel  de  bine,  deoarece  avem]
     ILARI  :  E  o   ®  La  Inspectoratul  silvic  au  fost  terminate  docu­  tindă   pentru   a   cuprinde   o   a-                                  actori mulţi şi du mare talent, j
       (Muncito-  mentaţiile  pentru  lucrările  stabilite  a  se  efectua  în   rie  mai  largă  a  creaţiei  in  ge­  cu   acuitate   problema   existen­  neşte   semne   dc  întrebare   pen­  —   Anul  viitor  vom  sărbători
                                                                                                                    Literatura,
                                                                                                                                      membri
                  1980,  lucrătorii  pichetînd  terenul,  pregătind  deja  ogoa­  neral   şl   în   care   să   includem   ţei,   a   în  supravieţuirii.   trebuie   să   tru   acei   caro,   spre  ai   societăţii   împlinirea  a  2050  de  ani  de  Ui  ]
                                                                                                  artele
                                                                                                           general,
                                                                                                                                                        constituirea
                                                                                                                             noastre
                                                                                                                                                                            dac
                                                                                                                                                                 priimdiU
                                                                                                                                                fericirea
                                                                                                                                                                        stat
                                                                                tuturor
                                                                                         cetăţenilor
                  rele  necesare  culturilor  din  primăvară.  De  asemenea,   destinele   socialiste   contempo­  dea   răspuns   marilor   întrebări   lor,   n-au   cunoscut   asemenea   centralizat  condus  '  de  Burebis-  i
                                                                       României
                                                                                                                             împrejurări
                                                                                                                                                                               sej
                                                                                                                        Din
                                                                                                                                                                        noastTă
                                                                                                                                      şl
                                                                                                                                                        ta.
                                                                                                                                          e
                                                                                                                                                            Cinematografia
                                                                                                                                                  să-şi
                                                                                                                                             firesc
                  se  lucrează  la  valorificarea  cît  mai  completă  a  lemnu­  rane.           ale   contemporaneităţii.   noastră   '  manifeste  nedumerirea  şi  chiar   va   prezenta   cu   filmul   „Bure-j
                                                                                                  păcate,
                                                                                                          cinematografia
                  lui  rezultat  din  doborîturi  şi  căzături,  folosit  în  mare   —  Cu  alte  cuvinte,  este  o  re­  nu  răspunde  încă  aşa  cum  ar   să   nu   le   înţeleagă.   Dacă   la   bista",   in   regia   lui   Gheorghe;
                  parte pentru aprovizionarea populaţiei.              flectare   a   crezului   politic   al   trebui   acestor   comandamente.   baza   acestei   înţelegeri   se   află   Vitanidls.   In   încheiere,   Ucci,i
                                                                       regizorului.
                    ®  La  parterul  magazinului  universal  „Ulpia“,  în  lo­                    91,  ar  trebui  să  răspundă.  As­  faptul  că  ei  nu  le  pot  conce­  vorbiţi-ne despre acest film.
     labil pentru   cul  fostului  raion  de  chimicale,  a  fost  mutat  de  la  eta­  —   Noţiunea  de  film  politie   tăzi,   numele   României,   al   to­  pe,   înseamnă   că   In   România   —  Sper  să  fac  „Burebista"  ciiţ
     mbrie: Vre-                                                       ţine   de   a  atitudinea   şi   concepţia   varăşului   ’Nicolae   Ceauşescu   poarta   adevărului   a   fost   larg   ajutorul   judeţului   dumneavoas-ţ
                                                                                          filmului.
                                                                                  autorului
                                                                       politică
     :aldă cu ce-   jul  doi  şi  reamenajat  raionul  de  electrice,  bogat  apro­               este   foarte   frecvent   rostit   pe   deschisă !   tră.  Va  fi  un  film  profund  po-  *
      câdea ploi   vizionat cu un sortiment larg de produse.           Prin   prisma   autorului   („obiec­  toate meridianele.  —   Conform   opiniilor   critici­  litie,  deoarece  el  va  vorbi  dc-'*
       de ploaie,   ©  Filiala  Deva  a  O.J.T.  continuă  să  facă  înscrieri   tiv   de   filmare"),   gînclirea   şi   —   Filmul  „Clipa"  a  dat  naş­  lor,  a  unor  sondaje,  se  pare  că   spre   continuitatea   noastră   pe;
      moderat cu                                                       simţirea  lui,  transpuse  pe  peli­  tere   la   numeroase   discuţii,   ia   •lin  cele  25—30  de.  filme  roma­  aceste   pămînturi,   marile   vir-*
      40—go ltm/h   —  numai  pînă  în  25  noiembrie  !  —  pentru  excursiile   culă,   se   manifestă   opţiunile   uncie controverse.  neşti   ce   se   realizează   anual,   tuţi   care   caracterizează   po­
      est. Tempe-   în  străinătate  organizate  cu  petrecerea  revelionului  ’80.   sale,   angajarea   sa   politică.   Un   —   Filmul  se  referă  la  o  is­  spectatorul  nu  reţine  decît  cîte-   porul   român,   dragostea   sa   de*
      va fi de    Se  poate  opta  pentru  U.R.S.S.,  R.P.  Bulgaria,  R.P.  Un­  al   doilea   factor   este   talentul   torie   recentă,   unde   am   fost   va   titluri.   Este   sau   nu   este   glie,   libertate   şi   independenţă.,
      ar maxima                                                        autorului   filmului.   De   multe   părtaşi.   Aceste   realităţi   dra­  adevărat ?  îmi   leg   toate   idealurile   artis­
      de.         gară, R.S. Cehoslovacă şi R.D. Germană.              ori   talentul   poate   suplini   .  lip'-   matice,  deşi  elucidate  de  Con­  -  —  Xn  ci’jkia  condiţiilor  ma­  tice   de   dragostea   acestor   ur-
                                                                                         O
                                                                                               a
                                                                                  condiţii.
                                                                                                                                   ioane
                                                                                                                             teriale
                                                                                                                                         bune,
                                                                            primei
                                                                       surile
                                                                                                                                               cinemato­
      •mc'  în  ge-                                                    treia   condiţie   constă   în   ino­  gresul   al   IX-lea   al   partidului,   grafia   noastră   reuşeşte   deo­  maşi   din   cetăţile   dacice   care.
                                                                                                                                                        mă  vor  ajuta  să  materializez  pe:
      :erul   noros.                  Rubrică realizată de                                        au  fost  mai  puţin  abordate  de
      ipitaţii   sub                  DOINA COJOCARU                   vaţia   şl   .profesionalismul   său.                 camdată  să  ţină  pasul  cu.  alte   peliculă   acea   perioadă   înflo­
                                                                                                                                          numai
                                                                                                                             cinematografii
                                                                                                                                                   prin
                                                                                                            de
                                                                                                                                                        ritoare  pe  care  istorioii  au  de­
      ţă şi izolat                 cu sprijinul corespondenţilor       Forţa   fundamentală   a   unei   istorie   sau   noi,   artă.   Vinovaţi   cantitate.   Adică,   nu   sîntem   în   numit-o „Dacia Felii;“.
                                                                                                  sintem
                                                                                                                        Dar
                                                                                                                cineaştii.
                                                                                                        şi
                                                                       creaţii,  a  unui-  film  -politic  este
                                          voluntari                    cantitatea   de   adevăr   pe   care   filmul  l-am  făcut  cu  sentimen­  acest   domeniu   nici   mai   răi.
                                                                       o conţine.                 tul că sint adevăruri funda-  nici mai buni ca alţii. Şi în      CAROL DROZD
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66