Page 61 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 61
R. 6 851 • VINERI, 16 NOIEMBRIE 197Q Pag. 3
Toate rezervele sint orientate Adunare festivă consacrată Clasa muncitoare—
/IZIUN aniversării a 30 de ani de apariţie
spre creşterea productivităţii muncii îorţa
a ziarului „Drumul socialismului"
contemporana, şi îmbunătăţirea calităţii produselor diuami/ateare
revoluţionar 5n Joi după-amiază, la sa corespondenţi şi cititori
nt la mică a Casei de cultu de-a lungul celor trei de (Urmare diu pag. E>
i in limba ră din Deva a avut loc- a- cenii. Felicitînd redacţia,
(Urmare din pag. t) Prin măsurile luate pînă de termen a planului pe dunarea festivă consacrată salutul subliniază sarcinile
acum, prin acţiunile şi mă primii patru ani ai cinci în-tregii societăţi, exerci
te şi piese de schimb ; înnoi surile pe care le vom între nalului, iar în ' aceste zile aniversării a 30 de ani de deosebite ce revin ziarului ţi ml o puternică înrîùrire
i rea şi reproiectarea unor prinde în continuare, comi ne-anv realizat planul la apariţie a ziarului „Drumul în această perioadă şi în asupra celorlalte clase şi '
seri produse, care să încorpore tetul de partid pe între producţia industrială pe în socialismului“, organ al perspectivă pentru mobili
a ze consumuri reduse de me prindere şi consiliul oame tregul cincinal — succes Comitetului judeţean Hu zarea ■ oamenilor muncii categorii sociale. S-a întă
rit alianţa clasei muncitoa
nta rcdescopc- tal, combustibil şi energie nilor muncii urmăresc să pe-care îl dedicăm înaltului nedoara al P.C.R. şi al hunedoreni la înfăptuirea re cu ţărănimea — teme
ţomâniej electrică; mecanizarea şi asigure ritmicitatea în în forum al comuniştilor ro Consiliului popular jude exemplară a sarcinilor ce
irtistic: i.Dru- automatizarea proceselor de deplinirea tuturor sarcinilor mâni. Acest rezultat ne va ţean. vor reveni judeţului din lia trainică a ortnduirii
a cumpănă". muncă, extinderea autouti- de plan, să creeze condiţii permite ca pînă la sfîrşltul La adunare au luat par ' documentele Congresului al noastre noi — s-a cimentat
TV. O pro- lării. Iar ca o activitate de tot mai bune de lucru şi de anului Viitor să obţinem te tovarăşii Mari a Mi- ■ XII-lea al P.C.R. puternic coeziunea întregii
Casei de Fil terminantă a tuturor celor, viaţă personalului muncitor, peste sarcinile de plan ale trofan, - secretar al Comi Participanţii la adunare societăţi, unitatea tuturor
ând Patru de mai sus — pe care o să situeze în continuare a- cincinalului o producţie in tetului judeţean de partid, au adresat Comitetului oamenilor muncii, fără
ii. situăm în prim-planul pre cest harnic colectiv de dustrială de cel puţin 500 Elena Rad, secretar al Co Central al P.C.R., tovarăşu deosebire de naţionalitate,
în jurul partidului.
ocupărilor noastre — o muncă de la I.M. Orăştîe milioane lei, concretizată mitetului municipal Deva lui NICOLAE CEAUŞESCU,
al P.C.R., activişti de partid
constituie pregătirea cadre în rindul celor cu rezultate într-un important volum şi de stat, conducători de secretar general al Parti Forţa şi capacitatea mun
dului
Comunist
Român;
lor, perfecţionarea lor con bune din judeţ. suplimentar de produse fi întreprinderi şi instituţii, preşedintele Republicii So citorimii se exprimă nu
tinuă, îmbunătăţirea stării în întîmpinarea celui de zice. De asemenea, pe cele reprezentanţi ai organizaţii cialiste România, o tele numai ia scara societăţii,
disciplinare, ridicarea nive al XII-lea Congres al zece luni şi jumătate din lor de masă şi obşteşti, re gramă în care colectivul ci în fiecare citadelă in
» : 6,no Ra- lului de conştiinţă politică partidului am raportat în acest an ne prezentăm cu dactori, colaboratori, cores redacţional, tipografii, co dustrială. în unităţile mi
dimlneţil; 1,00 şi profesională. deplinirea cu mult înainte sarcinile îndeplinite şi de niere. siderurgice, pe şan
8.00 Revista pondenţi voluntari, tipo laboratorii, corespondenţii tierele de construcţii. in
::urierul melo- păşite la majoritatea indi grafi şi cititori ai ziarului. voluntari şi cititorii ziaru toate sferele producţiei
ilctln de ştiri ; catorilor de plan fizici şi lui îşi reafirmă' aprobarea materiale. Harnicul colee—
m ascultăiori- Cu ¡indu! şi de eficienţă economică. Ne Despre activitatea desfă
letln de ştiri ; vom strădui ca pînă la sfîr- şurată de ziar de-a lungul deplină a documentelor tiv de siderurgişti din cont-*
olelorie ; 10,30 celor trei decenii de exis Congresului al XII-lea al binatui hunedorean se
(a ; 10,45 Mo- şitul anului să ne sporim tenţă a vorbit tovarăşul P.C.R., precum şi hotărîrea firmă an de an printr-un
1,00 Buletin de succesele în muneă„ să pre Gheorghe Pavel, redactor unanimă de a susţine din înalt spirit dc angajare şl*
iese corale j la marele forum comunist gătim temeinic producţia toată inima realegerea tova
emierâ rad io- anului viitor. Ca deviză şef. Au luat, de aseme răspundere pentru îndepli
letin de ştiri ; nea, cuvîntul Alexandru răşului Nicolae Ceauşescu nirea neabătută a sarcini
>ara folclorului © „De la comunişti în neficiat de o reuşită de permanentă a muncii noas Jurca, electromecanic mi în înalta funcţie de secre lor ce-i revin clin Progra
România azi, văţăm cutezanţa revolu monstraţie practică pri tre situăm calitatea produ nier la I.M, Barza, Florea tar general al partidului — mul partidului. In perioa
ne. Congresul ţionară“ s-a intitulat o vind istoria coregrafiei. selor (strunguri, prese me
Parli-iului Co Bărbulescu, maistru con chezăşie a înfăptuirii Pro da 1977—1979, de pildă, ¡ss
in ; <12,45 Cu- educativă acţiune orga Astăzi, artele de la Hune canice, reductoare, confecţii structor la T.C.H., Valeria gramului de edificare a so fost realizată peste preve
comunistc ; nizată. de clubul de dez doara îşi deschid larg fe metalice, piese turnate din Stoian, directoarea Bibliote cietăţii socialiste multilate derile planului o produc
la 3 ; 15,00 batere politică de la Casa restrele spre creaţia teh- fontă, diferite piese de cii judeţene Deva, Simion ral dezvoltate şi a înaintă- ţie industrială globală în*
16,00 Radio- pionierilor şi şoimilor pa nico-ştiinţifică, care va schimb), pe care ne vom
Tn Sntimplna- triei Hunedoara. Acţiu prilejui şi o dezbatere la preocupa să o ridicăm la Pop, redactor şef adjunct . rii României spre comu valoare de peste 414 mili
lui partidului; nea, organizată la clu masa rotundă. nivelul exigenţelor actuale, al ziarului „Steagul roşu“ nism. oane lei, concretizată 1rs *
romanesc prin Petroşani. In încheierea adunării sporurix la producţia fizică]
10 Buletin de bul „Constructorul“ din @ în acordurile înălţă incit să întrunească cele Tovarăşa Maria Mitrofan festive, corul de cameră al de 63 90.0 tone cocs. 371 00CH
’eiitru patrlcjţ localitate, a prilejuit u- toare ale Imnului patriei, mai bune sufragii din par a prezentat apoi salutul a- sindicatului sanitar Deva, tone aglomerat, aproape -
de azi, co- nui mare număr de pio sub falduri tricolore, în- tea beneficiarilor. Cu aces dresat ziarului „Drumul so - cvartetul de coarde, grupul
miiue ; 18,oo nieri de la şcolile gene t.r-un cadru emoţionant, te gînduri întîmpină colec cialismului“ de către Co folfe, taraful, soliştii de mu 220 000 tone fontă, aproape;
1
20.00 O cu- rale nr, 2 şi 7 o instruc Florina, Râul, Camelia, tivul de la I. M. Orăştie mitetul judeţean de partid, 121 000 tone oţel si 144 000
treagă ; 20,15 Otilia, Eugen, zică populară şi artistul a- tone laminate finite.' La *
idresă : 20,45 tivă întâlnire cu maistrul Corina, Congresul al XII-lea al în care este apreciată'acti mator Liviu Oros de Ia export au fost livrate su-;
-c ; 22,00 O zi Turnalist Nicolae Măr- Sorin. _ Nicuşor, Alina. partidului, în acest mod se vitatea desfăşurată de că Casa de cultură clin Deva,
23.00 Bijuterii oulescu, Erou al Muncii Laura. Ramona, Gabrie va strădui să muncească. tre organul de presă* jude plimentar produse în va-ţj
30—3,00 Nou la, . Claudiu, Marius, a- au prezentat un reuşit pro- loare de 118 milioane lei
nocturn. Socialiste. ţean, de către colaboratori, ' gram artistic.
0 Miercuri, la .Petro proape 100 de copii din valută.
: 18,00 Actua- şani, întreprinderea ci grupele mijlocii, conduse • Asemenea rezultate nb~
18.10 „Cit ii .ţin zeci şi zeci de colccti-
arc“ — muzi« nematografică judeţeană de educatoarele Viorica
; 18,30 Forum a organizat o atractivă Barbu, Luliana Berbe- .ve muncitoreşti clin jude
>,00 Solişti de dezbatere în jurul mesei ceanu şi Elena Bocăn.i- ţul nostru. ele reflec.înd
19,30 Inscrip .din plin eficacitatea caaru-
ţia ţării : do- rotunde pe tema sporirii ciu, de la Grădiniţa ou
igramatiee ale contribuţiei filmului la program prelungit nr. lui organizatoric creat de
al XII-lea al instruirea şi educarea pu 7 Deva, au intrat în rîn- partid . pentru afirmarea
le dimensiuni .democraţiei muncitoreşti, a
11 strălucit al blicului. Dezbaterea a durile şoimilor patriei.
20.00 „Partidul fost susţinută de o acţi Ei au rnîndria de a face talentului organizatoric şi
“ — clntecc. une metodică demonstra parte din ..Generaţia conducător al muncitori
tivă — un proces cine celui de al XII-lea Con lor Toate acestea sînt
matografic pe- tematica gres al partidului“. •expresii elocvente ale res
filmului „Instanţa arnină © La sala de apel a ponsabilităţii. ale spiri-ţ
pronunţarea“, în regia Stafiei C.F.R. Simeria — tului de deplină angajare
1
lui Dinu Cocea. călători, grupul vocal ou care înţeleg muncitorii
nţ Manjen © Astăzi, la Clubul precum şi soliştii de mu sâ întîmpine cel de al XII-
urs ibon 357 lea Congres al partidului'
(Arta); HU- „Siderurgistul" din Hu zică populară de la Clu — deschizător de noi ori-;
Mihail. cline nedoara se desfăşoară bul sindicatelor din loca
ira) ; Dansul cea de-a V-a zi din ca litate au prezentat, sub zonturi de progres şl pros
■Iile l-II (Ar drai acţiunii de larg e- genericul „Cinstim mun peritate naţiunii române-
se revoltă —, susţinînd cu forţa fap
) : PETRO- eou educativ „Artele — ca- avîntată“, un specta
nia — seriile o fereastră deschisă spre col dedicat muncitorilor telor lor realegerea tova
Clipa — se- om“, organizată de re ceferişti fruntaşi în pro răşului Nicolae Ceauşescu
Noiembrie) ;
Tennessee — dacţia gazetei „Munca". ducţie. în înalta funcţie de secre
(Republica); După trei zile fructuoase @ La cinematograful sc.i din timpii) desfăşurării adunării festive. Foto: VIRGIL ONOIU tar general al partidmui.
nspectorul şl dedicate artelor cinema „Unirea“ din Petroşani
Ciorian. Po-
scrlile l-II tografice, teatrale — aici S-a desfăşurat o şezătoare
’¡¡nea copjlă- teatrul popular al clu literară, „Spre viitor „Filmul politic trebuie sâ răspundă
Wuncltoresc) ; bului gazdă a manitestă- deschidem porţile“, sus
venturile lui rii s-a bucurat de mult ţinută de actorii Tea
— seriile I-II
LONEA : succes cu piesa „Gheor- trului de stat „Valea marilor întrebări ale epocii contemporane"
er (Minerul); ghiţă“ de Paul Everac — Jiului" precum şi de
Frumoasa şi artelor plastice şi fotogra membrii cenaclului lite
orese); ANI- — Gheorghe Vitanidis, sîn- — Vă referiţi la „autor“ în mentale care se cer a fi spu străinătate se tac filme slabe,'
iblig să tră- fice, ieri acţiunea a be- rar „Panait Istrati“. teţi un nume cunoscut In ţari) sens de regizor. Dar scenariul 7 se, care au marcat istoria şi încă multe. Sintem o ţară'
hotare,
sinleţi
şi
peste
profe
•esc); UR.T- sor universitar, aţi regizat pină Adică la „omul cu ideea“... noastră şi pe noi. Nu pentru eu o populaţie foarte aderentă!
2 lege (7 No- — Prezenţa scriitorilor în via a blama o asemenea perioadă, la cea de a şaptea artă, insăţ
AD: Vacnn- acum vreo 15 filme artistice ţa filmului este o condiţie vi ci pentru a dezvălui unele mo avem o cinematografie încă 1
caua roşie) ; ile liuig metraj, aţi obţinut nu tală pentru cinematografie. mente, greşeli care nu mai mediocră. Dar trebuie să ne*
meroase
la
festivaluri
premii
cel
repetate.
Acesta
sursele
iţele Afrodi- internaţionale. Vrem să profi S-au stors foarte tare Nu se trebuie important document, e mesaj comparăm cu' noi înşine, nu 1
mai
universale.
ou alte cinematografii.
dramaturgiei
Compania a tăm de faptul că vă aflaţi in mai poartă superproducţii, au
e lună (Fla- .judeţul nostru pentru a (ie) lan căzut £n desuetitudine. Există social-istoric pe care-1 cuprin — Primul dumneavoastră!
de filmul.
IU-BAJ: Dc sa filmul „Clipa“ şi să vă a- o revenire a publicului la na — Nu vi s-a părut că tine film a in fost „Băieţii noştri“*
judeţul
(turnat
Ceti
nostru).
im pe profe- dresăm cileva întrebări. Iată raţiunile simple, Ja personajele retul arc o slabă reacţie 1a mai nou — „Clipa“. Care dini
ultură); HA- prima întrebare : ce este as fireşti, cunosc succes melo „Clipa“ ? cele 15 filme le îndrăgiţi mari
împăratului ® In ciclul de manifestări organizate de Casa de tăzi filmul politic 2 dramele, comediile, parodiile. — Datorită prezenţei aproape mult ?
(Popular) ; — Aş pune în discuţie no Desigur, se simte o mare a- .solitare a filmului „Clipa", în — Filmele unui regizor sini
şi cerşetor ; cultură a municipiului în întîmpinarea apropiatului ţiunea de film politic spre a petenţă a publicului pentru tr-un climat declanşat de „Pu copiii iui şl orice om îşi iu
ile cucereşte Congres al partidului, la cooperativa „Mureşul“ a avut stabili unele delimitări. Filmul filmul politic. Oamenii îşi pun terea şi Adevărul" filmul stîr- beşte copiii-, „Clipa", fiind co
de cultură); loc o reuşită acţiune politico-educativă. în faţa nume politic este un film ee aduce pilul cel mai mic. ii iubesc mai
■ argintii (11 în prim plan dezbaterea unor mult. El face parte fundamen
IA : A fost roşilor meşteşugari prezenţi a fost ţinută expunerea idei politice, implică eroi a Cu Gheorghe Vifanidîs, regizorul tală din propria mea biografie.
■ani a a 7-a „Creşterea nivelului de trai al oamenilor muncii, al căror existenţă e legată de o — Aveţi anumite preferinţe
l : Vlad Te întregului popor — obiectiv principal al politicii Parti anume activitate politică. Pen pentru unii actori do film 7
ii (Lumina); dului Comunist Român“. tru noi, cred că noţiunea de filmului românesc „Clipa" — Nu. Lucrez eu toţi actorii I
de sălbatice film politic trebuie să se ex iă fel de bine, deoarece avem]
ILARI : E o ® La Inspectoratul silvic au fost terminate docu tindă pentru a cuprinde o a- actori mulţi şi du mare talent, j
(Muncito- mentaţiile pentru lucrările stabilite a se efectua în rie mai largă a creaţiei in ge cu acuitate problema existen neşte semne dc întrebare pen — Anul viitor vom sărbători
Literatura,
membri
1980, lucrătorii pichetînd terenul, pregătind deja ogoa neral şl în care să includem ţei, a în supravieţuirii. trebuie să tru acei caro, spre ai societăţii împlinirea a 2050 de ani de Ui ]
artele
general,
constituirea
noastre
dac
priimdiU
fericirea
stat
tuturor
cetăţenilor
rele necesare culturilor din primăvară. De asemenea, destinele socialiste contempo dea răspuns marilor întrebări lor, n-au cunoscut asemenea centralizat condus ' de Burebis- i
României
împrejurări
sej
Din
noastTă
şl
ta.
e
Cinematografia
să-şi
firesc
se lucrează la valorificarea cît mai completă a lemnu rane. ale contemporaneităţii. noastră ' manifeste nedumerirea şi chiar va prezenta cu filmul „Bure-j
păcate,
cinematografia
lui rezultat din doborîturi şi căzături, folosit în mare — Cu alte cuvinte, este o re nu răspunde încă aşa cum ar să nu le înţeleagă. Dacă la bista", in regia lui Gheorghe;
parte pentru aprovizionarea populaţiei. flectare a crezului politic al trebui acestor comandamente. baza acestei înţelegeri se află Vitanidls. In încheiere, Ucci,i
regizorului.
® La parterul magazinului universal „Ulpia“, în lo 91, ar trebui să răspundă. As faptul că ei nu le pot conce vorbiţi-ne despre acest film.
labil pentru cul fostului raion de chimicale, a fost mutat de la eta — Noţiunea de film politie tăzi, numele României, al to pe, înseamnă că In România — Sper să fac „Burebista" ciiţ
mbrie: Vre- ţine de a atitudinea şi concepţia varăşului ’Nicolae Ceauşescu poarta adevărului a fost larg ajutorul judeţului dumneavoas-ţ
filmului.
autorului
politică
:aldă cu ce- jul doi şi reamenajat raionul de electrice, bogat apro este foarte frecvent rostit pe deschisă ! tră. Va fi un film profund po- *
câdea ploi vizionat cu un sortiment larg de produse. Prin prisma autorului („obiec toate meridianele. — Conform opiniilor critici litie, deoarece el va vorbi dc-'*
de ploaie, © Filiala Deva a O.J.T. continuă să facă înscrieri tiv de filmare"), gînclirea şi — Filmul „Clipa" a dat naş lor, a unor sondaje, se pare că spre continuitatea noastră pe;
moderat cu simţirea lui, transpuse pe peli tere la numeroase discuţii, ia •lin cele 25—30 de. filme roma aceste pămînturi, marile vir-*
40—go ltm/h — numai pînă în 25 noiembrie ! — pentru excursiile culă, se manifestă opţiunile uncie controverse. neşti ce se realizează anual, tuţi care caracterizează po
est. Tempe- în străinătate organizate cu petrecerea revelionului ’80. sale, angajarea sa politică. Un — Filmul se referă la o is spectatorul nu reţine decît cîte- porul român, dragostea sa de*
va fi de Se poate opta pentru U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R.P. Un al doilea factor este talentul torie recentă, unde am fost va titluri. Este sau nu este glie, libertate şi independenţă.,
ar maxima autorului filmului. De multe părtaşi. Aceste realităţi dra adevărat ? îmi leg toate idealurile artis
de. gară, R.S. Cehoslovacă şi R.D. Germană. ori talentul poate suplini . lip'- matice, deşi elucidate de Con - — Xn ci’jkia condiţiilor ma tice de dragostea acestor ur-
O
a
condiţii.
ioane
teriale
bune,
primei
surile
cinemato
•mc' în ge- treia condiţie constă în ino gresul al IX-lea al partidului, grafia noastră reuşeşte deo maşi din cetăţile dacice care.
mă vor ajuta să materializez pe:
:erul noros. Rubrică realizată de au fost mai puţin abordate de
ipitaţii sub DOINA COJOCARU vaţia şl .profesionalismul său. camdată să ţină pasul cu. alte peliculă acea perioadă înflo
numai
cinematografii
prin
de
ritoare pe care istorioii au de
ţă şi izolat cu sprijinul corespondenţilor Forţa fundamentală a unei istorie sau noi, artă. Vinovaţi cantitate. Adică, nu sîntem în numit-o „Dacia Felii;“.
sintem
Dar
cineaştii.
şi
creaţii, a unui- film -politic este
voluntari cantitatea de adevăr pe care filmul l-am făcut cu sentimen acest domeniu nici mai răi.
o conţine. tul că sint adevăruri funda- nici mai buni ca alţii. Şi în CAROL DROZD