Page 63 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 63
Proletari din toate ţările, uniţi-vă!
ANUL XXXI
NR. 6 852
SIMBÁTÁ,
17 NOIEMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
Să Iiatîmplnim Congresul al XII-lea. ml partidului
cul sarcinile MdepUmite la toţi indicatorii
0 entuziastă manifestare poiitico-educativă dedicată
Formarea omului nou - componentă
Congresului ai XSl-lea a§ partidului
organică a noii societăţi
Omagiul tineretului pionierilor
MARIA MITROFAN,
secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al P.C.R. Apropierea deschiderii lu Sunet de trompete vesteş partid — a spus în cuvîntu!
crărilor forumului suprem al te deschiderea manifestării. său tovarăşul Ion Ciucu —
In concepţia partidului nostru, intre fău este aşezat pe concepţia revoluţionară a comuniştilor a prilejuit ieri, In acordurile înălţătoare ale apreciază munca consiliilor şi
rirea societăţii socialiste şi comuniste şi for partidului nostru, pe materialismul dialectic la Casa de cultură din De Imnului de Stat care a re comandamentelor pioniereşti,
marea omului nou există o unitate dialec şi istoric, pe înaltele idealuri eliberatoare va, o entuziastă şi emoţio unit în cuget şi simţiri sute a comitetelor U.T.C. privind
tică — socialismul se construieşte cu popo şi propulsoare, de largă respiraţie umană nantă manifestare politico-c- le de participanţi, îşi fac a- activitatea ce o desfăşoară
rul şi pentru popor, iar această societate ce caracterizează fizionomia generală a ducativă, organizată de Co pariţia gărzile port-drapcl ale pentru educarea comunistă a
creează condiţiile cele mai prielnice dez Partidului Comunist Român. Căci, ce poate mitetul judeţean al U.T.C. şi pionierilor şi tineretului co tinerei generaţii, rezultatele
voltării multilaterale a personalităţii umane fi mai uman decît a dori şi a lupta pînă Consiliul judeţean al Orga munist. Se prezintă raportul bune obţinute în munca de
Pornind de la o astfel de abordare, parti la sacrificiu pentru binele şi fericirea o- nizaţiei pionierilor. Activele de către pioniera Viorica formare a unui tineret demn,
dul nostru a desfăşurat şi desfăşoară o ac mului ! U.T.C. şi pioniereşti din mu Barbu, de la Şcoala generală devotat cauzei partidului. Ti
tivitate amplă, sistematică, de largă per In acest context, întregul partid, întreaga nicipiul Deva s-au întîlnit cu nr. 4 Deva, locţiitor al pre neretul hunedorcan, mani-
spectivă pentru a forma şi educa pe toţ naţiune română văd în conţinutul, sensul tovarăşul Ion Ciucu, prim- şedintelui Consiliului Naţio festîndu-şi interesul faţă
membrii societăţii în conformitate cu fizio şi scopul programului ideologic, puternic secretar al Comitetului jude nal al Organizaţiei pionieri de documcntelc-program ale
nomia şi trăsăturile definitorii ale socialis imprimată personalitatea secretarului ge ţean Hunedoara al P.C.R., lor, şi de tovarăşul Emil Congresului al XII-lea, îşi
mului, cu cerinţele şi exigenţele ei dina neral al partidului, tovarăşul Nicolae preşedintele Comitetului exe Groza, secretar al Comitetu exprimă entuziast adeziu-
mice, situînd această muncă la loc de Ceauşescu. OMUL care şi-a consacrat, şi îşi cutiv al Consiliului popular lui judeţean al U.T.C. Ra- LUCIA LICIU
cinste. Vorbind lLltlll _ L consacră întrea judeţean, cu alţi membri ai port-angajament, demn de MIRCEA LEPĂDATU
despre natura, ga viaţă şi pu birourilor comitetelor jude fiii Hunedoarei socialiste.
caracterul şi im Programul partidului—carta tere de muncă ţean şi municipal de partid. „Comitetul judeţean de (Continuare în pag. a 2-a)
plicaţiile activi prosperităţii so
tăţii consacrate edificării prezentului şi cietăţii socialiste
româneşti, făuri Acţionăm ferm pentru înfăptuirea sarcinilor trasate
n
rii condiţiilor în
m°a ne, uct secreta- viitorului socialist al patriei
rul general o care oamenii să
partidului, tova ' se poată ma de partid privind creşterea producţiei de cărbune
răşul Nicolae Ceauşescu, spunea : „Tre nifesta plenar în toate domeniile vie
buie să formăm, intr-adevăr, oameni de ţii sociale, fiecare cu capacitatea, per Lucrările Conferinţei ju bazinul nostru pînă în 1990 şi unele neajunsuri care
o calitate nouă, cu o concepţie nouă. Să sonalitatea şi felul său de a fi, în deţene de partid, care s-au cel puţin 80 la sută din s-au manifestat, în anul
ne preocupăm de fiecare om. Organizaţia spiritul dragostei de dreptate şi adevăr, al desfăşurat în climatul an cărbunele cocsificabil pen 1979 vom realiza, potrivit
de partid trebuie să înţeleagă că aceasta curajului şi cinstei, al hotărîrii de a lucra gajării plenare a întregu tru metalurgia din Româ estimărilor, o creştere, faţă
constituie o sarcină esenţială". împreună cu semenii săi pentru fericirea lui popor în întîmpinarea nia. de 1978, de 530 000 tone la
Pentru a răspunde unor asemenea cerin proprie şi a întregii societăţi. marelui forum naţional ăl Iată o sarcină măreaţă, extracţia de huilă brută şi
ţe, partidul a consacrat muncii educativ- Toate aceste elemente sînt doar cîteva comuniştilor din patria impusă de necesităţile vi de peste 700 000 tone la
formative un program distinct, integrat ar dovezi că partidul nostru a aşezat temei noastră, analizînd cu pro tale ale dezvoltării patriei producţia de huilă netă. A-
monios concepţiei şi orientărilor sale gene nic şi statornic preocupările sale pentru funzime activitatea desfă în ritmuri şi la dimensiuni ceste realizări, deşi nu se
ral constructive, clădit pe baze ştiinţifice, formarea omului nou în centrul politicii şurată pe toate tărîmurile superioare pe calea progre ridică la nivelul sarcinilor,
ordonînd şi sistematizînd formele şi mij sale constructive. şi jalonînd dezvoltarea eco sului şi civilizaţiei, căreia sînt totuşi semnificative de
loacele cu finalitatea, un program care Acţionînd în spiritul acestor orientări or nomiei judeţului în urmă minerii, în frunte cu orga oarece în Valea Jiului nu
este prin excelenţă revoluţionar şi umanist, ganizaţiile de partid din judeţul nostru torii ani, a acordat o mare nizaţiile lor de partid, îi s-a obţinut practic o creş
vizînd permanent evoluţia membrilor socie desfăşoară o susţinută muncă politico-ideo- atenţie creşterii producţiei consacră întreaga energie tere anuală atît de mare a
tăţii şi binele acesteia, progresul neîntre logică şi cultural-educativă pentru forma de cărbune în Valea Jiu şi pasiune revoluţionară. producţiei de cărbune ! în
rupt al naţiunii.-Programul educativ se aso rea şi generalizarea conştiinţei socialiste, lui. Conferinţa şi-a însuşit „Bătălia pentru atingerea cele 10 luni încheiate din
ciază armonios viziunii generale a partidu legarea mai strînsă a acesteia de cerin întru totul, incluzînd-o în obiectivului pus de partid acest an, am îndeplinit lună
lui nostru privitoare la condiţia umană în ţele producţiei, de transpunerea în viaţă a programul activităţii viitoa de lună planul pe bazin la
socialism, urmărind eliberarea omului de hotărîrilor de partid. Se află în continuă re a comuniştilor din ju în faţa minerilor a început, producţia de cărbune net,
rămăşiţele tarelor vechii orînduiri, de con îmbunătăţire munca de la om la om, an deţ, sarcina de onoare pusă se află în plină desfăşurare depăşind pe ansamblu pro
cepţiile, mentalităţile, obiceiurile şi deprin samblul muncii politice de masă, acţiunile de t o v a r ă ş u l Nicolae pe multiple planuri şi, cu ducţia la huilă netă cu pe
derile înapoiate şi cultivînd, în acelaşi la locurile de muncă, preocuparea pentru Ceauşescu în faţa minerilor toate dificultăţile, a înre ste 21 800 tone, la huilă
timp, o atitudine nouă faţă de muncă, de descoperirea şi generalizarea experienţei din Valea Jiului, tle a face gistrat şi unele rezultate. sortată cu peste 262 000 to
viaţă, în spiritul cinstei, dreptăţii, adevăru înaintate, a iniţiativelor muncitoreşti, se ur- totul pentru a realiza în Aşa cum s-a relevat şi în ne, iar la huilă spălată
lui, eticii şi echităţii socialiste. anul 1985 o producţie de Conferinţa judeţeană de pentru energie cu 17 800
Fără îndoială că întreg acest edificiu (Continuare în pag. a 2-a) 15—16 milioane tone de partid, cu toate problemele tone. La rezultatele bune
cărbune şi de a asigura din cu care ne-am confruntat obţinute şi-au adus contri
buţia în mod deosebit co
lectivele întreprinderilor
miniere Lupeni, cu 51600
tone şi Petrila cu 21 300 to
WCCENTEI Fapfu! zilei ne de cărbune brut peste
plan, precum şi colectivele
tură cu faptele celui săr din numeroasele sectoare
Florica Cosma se a- şi brigăzi conduse de co
şezase in ultimul rînd al bătorit, apoi la „Faptul munişti, de la alte mine,
sălii ce găzduia, la Casa zilei“, apoi la gazeta sa care au aplicat cu succes
de cultură din Petroşani, tirică „Reflector“, apoi o seamă de iniţiative şi me
dezbaterea privind pro la „Tineretul şi produc
paganda vizuală. Inter ţia“, apoi la „Să cu tode înaintate ca „Brigada
venţiile participanţilor noaştem şi să respectăm înaltei productivităţi“, „Bri
ea le-a deschis. „De ce legile statului si hotări- gada de producţie şi ¿du-
n-o fi vorbind mai tare, rile C.O.M.“. caţie socialistă“. Totodată,
s-o auziin şi noi“ — a Apoi. în preajma ex în activitatea de construc-
ţii-montaj planul lucrărilor
replicat unul dintre o- poziţiei gazetelor de pe
cupanţii _ primului rînd rete şi propagandei vi Ing. DAN SURULESCU
din sală. Peste cîteva zuale, fiecare dorea să-şi director general
clipe, însă, majoritatea notăze cît mai mult din al Combinatului minier
capelelor erau îndreptate, experienţa bună a co- Valea Jiului
spre vorbitoare. „Fiecare lectivului inimos de la Mecanizarea mineritului în Valea Jiului este o realitate care se înfăptuieşte, tot mai
ediţie a gazetei „Mine Aninoasa, care la faza amplu. Iu imagine, o dovadă de la mina Lonea. (Continuarc în pag. a 2-a)
rul“ abordează o temă a municipală, a întrecerii
evenimentului politic, e- gazetelor a cucerit patru jinul producţiei“. Au parti rie, iar Ia Cele două etaje te „Din gîndirea social-poli-
conomic, o temă a vieţii locuri I. Florica Cosma, cipat numeroşi tehnicieni, in minerii au Ia dispoziţie ves tică a preşedintelui Româ
colectivului de mineri, ' secretar adjunct cu pro gineri, cercetători, muncitori tiare, săli pentru duşuri, un niei“. tntîlnrrea de la Sarmi-
specialişti,
inovatori,
din
cabinet medical şi o sală de
totoda
într-o formă grafică a- paganda, se bucura, ca principalele compartimente aerosoli, care Urmează a fi zegelusa a prilejuit, preocu
privind
tă,
dezbateri
trăigătoare, care reţine a- şi Eugen Herbei, care, ale combinatului. dotate cu aparatura necesară. parea bibliotecilor comunale
tenţia. Şi după ce a ex cu penelul şi talentul, dă CONSFĂTUIRE GRUP SOCIAL „ZIUA privind popularizarea cărţii
plicat cum sînt realizate „viaţă“ faptelor, şi Olga In rînclu] acţiunilor între MODERN BIBLIOTECARULUI“ social-politice, tehnice şi şti
ediţiile, a trecut la acel Copil, sufletul gazetei prinse Ia Hunedoara in cin Zilele acestea, in incinta Ziua bibliotecarului, orga inţifice in vederea formării
de
ai
XII-lea
stea
■
celui
supliment al gazetei — cetăţeneşti. „Faptul zi Congres al partidului se în E.M. Ghelari a fost dat in nizată, joi, la Sarmizegetnsa, şi dezvoltării conştiinţei so
cialiste.
tematică
o
avut
a
dedicată
panoul de onoare „Azi lei“ devenise, aşadar, a- scrie şi consfătuirea desfă folosinţă un modern grup apropiatului forum comunist.
ne mîndrim ni...“, unde cest colectiv. şurată ieri la C.S. Hunedoa social, cu o suprafaţă utilă Dezbaterea „Bunăstarea po
ra, pe tema î „Creaţia teh-
de aproape 1 400 mp. La par
porului
obiectivul
—
suprem
sînt expuse fotografii în nico-ştiinţifică de masă şi ter, noul edificiu cu al politicii partidului“ a fost
soţite de texte în legă LUCIA LICIU ingineria tehnologică în spri prinde o cantină, lămpă- întregită cu expoziţia de car-