Page 64 - Drumul_socialismului_1979_11
P. 64
&RÜMUL SOCIALISMULUI NR
8,30 Tcleşcoală
9,35 Curs tle 1
ni
9,55 Curs. de l
Formarea omului nou - „Umtafe Fapte de muncă dedicate Congresului partidului 10,13 Şoimii pa
lft
10,25 Koman-foi
din Moga
componentă organică şl continuitate 0 nouă ¡¿tindă minerească 11.20 Film ar
rea cpisoi
în istoria muri In i
producţio
a noii societăţi poporului Ruscăi cinstesc Poiana rea etapei finale a teh tivităţii muncii în 1980, - auzi — ci)
clin
Minerii
filme Hat
12.33 Cinice i»
nologiei de lucru cu ram
marele
concretizată într-o econo
suri popu
noştri, al întregului po
oameni, faţă de 1979...
Ghelari — ne spune ingi
(Urinare diu pag. I) al P.C.R. din septembrie a.c., român 14 forum al comuniştilor bleu hidraulic la E. M. mie relativă de cca. 100 1.1.00 De la A
constatăm că în acest impor por, cu o izbîndă mine nerul Ioan Toplicean, di Sigur că izbînda este a 11.50 Clubul Iii
măreşte cu mai multă insis tant domeniu' al munci! de Ieri dimineaţa, la Casa rească de prestigiu : fina rectorul minei. Aceasta întregului colectiv, dar 18.33 Sâpfămltut
18.50 1001 de ra
tenţă materializarea întregu partid mai există încă une de cultură din Deva a în lizarea lucrării de săpare conduce la creşterea ca merite deosebite în reuşi 19.00 Telejurnal
lui efort al muncii de pro le neajunsuri. Deşi s-a rea ceput sesiunea ştiinţifică a suitorului „I 200“ din pacităţii instalaţiei de ta acestei lucrări de mare 19,23 Bilanţ r
trecerea s
pagandă în rezultate econo lizat un anumit progres tre dc comunicări cu tema: orizontul VIII la orizon rambleere hidraulică a dificultate tehnică au *— 19.40 La zi in
mice, în perfecţionarea com buie să se acţioneze pentru „Unitate şi continuitate în tul IV, de 150 metri, cu golurilor şi asigurarea u- după cum am aflat — 19,30 Reportaj i
portamentului comuniştilor, a subordonarea mai accentua istoria poporului român". 15 zile înainte tle termen. nei linii de front active, maistrul coordonator Va- 20,15 Omagiu :
tuturor oamenilor muncii în tă a muncii educative înde în prima parte a sesiunii Este vorba de o lucrare ceea ce dă garanţia rea sile Ţenţ şi inginerul Ion tcct\ noi
tnanifestiii
producţia materială, relaţiile plinirii sarcinilor ce stau în au fost prezentate în plen de investiţii executată în lizării sarcinilor mult spo Davidescu, brigada lui Congresul'
interumane. La Hunedoara, faţa colectivelor, formării şi lucrările „Moştenirea tra~ condiţii deosebit de difi rite din 1980 şi în conti Vasile Coman, din rîndul al P.C.R.
Deva, Brad, Petrila, Lupeni, afirmării mai puternice a co-dacică în limba şi cile, prezentînd multe as nuare. Totodată, noul o- căreia îi amintim pe Mi- ■ 20,50 Film se'
— Compai
Orăştie, Călan, ca să dăm comportamentului angojant şi literatura română" de pecte de originalitatd^să- biectiv îmbunătăţeşte ae- hai Darie, Carol Egyedfi, înving. :Ej
doar cîteva exemple, se or responsabil în muncă, pen Ion I. Russu, „Lup parea făcîndu-se fără în rajul general al minei — Mihai Aroşculesei, Ionel 21.40 Telejurnal
ganizează cu mai multă tru înlăturarea mai fermă a ta poporului român pen treruperi sau orizonturi prin descongestionarea ac Malea, Gligor Hoargă,
frecvenţă şi cu rezultate bu formalismului şi superficiali tru desăvîrşirea unită intermediare. tualilor suitori de aeraj — Marcel Bej an, Nicolae
ne forme noi de educaţie tăţii în conceperea, organi ţii sale naţionale — sta — Practic, suitorul „1 şi are o influenţă hotărî- Malea, Lazăr Lucaci. ifiCAD!'
care se bucură de atenţie zarea şi finalizarea acţiuni tale. Noi mărturii străine 200“ înseamnă definitiva toare în creşterea produc SABIN IONESCU aa. o««»
cum sînt : „Audienţele colec lor, In multe colective munca privind pregătirea şi în BUCUREŞTI
tive", „Amfiteatrul artelor", de educaţie are un slab ni făptuirea Unirii din 1918“ dioprogramul i
„Colocvii de istorie". vel combativ, este îngădui dc Alexandru Matei, „Da Radiojurnal ;
Un puternic impuls dă ac toare cu manifestările nega te privind cercetarea, con presei ; 8,10 C
dillor; 0,00 Bul
tivităţii educative desfăşura tive, este lipsită de prompti servarea şi valorificarea 9.20 Miudre-
rea ediţiilor anuale ale Fes tudine, în altele ea nu de patrimoniului cultural na noastre; 9,40 'i
tivalului naţional „Cîntarea păşeşte „graniţele" între ţional din judeţul Hune dului c-‘val ;
de ‘i'rrj 10,03
României", iniţiat de secre prinderii. doara în perioada 1918— rarii radio ;
tarul general al partidului, to Documentele Congresului 1948“ de Ioan Opriş, şi contemporan ;
varăşul Nicolae Ceauşescu, al Xll-lea, ca şi cuvîntărlle „Realizări şi perspecti dc ştiri : 11,03
ral ; ii,25 Tini
in cadrul cărora se desfă secretarului general al parti ve în dezvoltarea social- bucurii ; 12,01
şoară acţiuni politico-educa- dului, tovarăşul Nicolae cconomică a judeţului ştiri ; 12,30 Ext
tive mai ample, cu un con Ceauşescu, dau organizaţii Hunedoara în anii socia nicic si dărttir
13.00 De la 1
ţinut de idei mai bogat şi lor de partid sarcina lărgirii lismului“ de Zevedei Ştef. ÎYIerUlian-club :
forme mai variate, care îm sferei muncii de propagan in continuare, sesiu jurnal ; 10,30
bogăţesc viaţa spirituală a dă, de a viza mai direct, nea şi-a desfăşiirat lu sul ţării melc
cui zilelor noa
localităţilor hunedorene, S-a mai frontal educaţia patrio crările în secţiile „Isto rele serii ; 20,1
ridicat la un nivel moi înalt, tică şi ştiinţifică a oameni rie veche şi arheologie", muzicii popula
în România :
de asemenea, activitatea de lor muncii, cultivarea mai „Istoria evului mediu", ţc sonore : 22
creaţie tehnico-ştiinţifică re convingătoare a sentimente Hstoria modernă şi con nai ; 22,30 In i
flectată în îmbunătăţiri adu lor de dragoste şi respect fa temporană", „Istoria cul £4,00 Buletin <1
se proceselor tehnologice din ţă de eforturile poporului, turii, muzeografie, etno Acţionăm ferm pentru 0,00 Non stop
C.S.H., i.V. Călan, I.U.M. Pe condus de partid, pentru în grafie“. La lucrări parti turn.
troşani, I.M. Orăştie, I.M. florirea patriei socialiste. cipă cercetători şi cadre O ultimii privire la ex-
Barza, E.M. Deva şi în mul Studierea profundă şi în didactice din Bucureşti, tee .itatea inferioară a nou înfăptuirea sarcinilor
te alte unităţi, în reducerea suşirea temeinică a docu Cluj-Napoca, Alba Iulia, lui suitor finalizat Înainte
consumurilor' de materie pri mentelor celui de al Xll-lea Baia Mare, ‘Timişoara, A- de termen — final care de trasate de partid
mă, materiale, combustibili Congres al partidului asigu rad, Satu Marc, Tîrgu obicei, pentru destoinica DEVA : Or.
(Patria); Polic
şi energie. ră organizaţiilor noastre de Mureş, Sibiu, Petroşani, brigadă ® Iul Vaslle Co — seriile 1-31
Analizînd activitatea poli- partid o puternică armă e- Hunedoara, Deva, Orăştie maţi, se identifică cu înce (Urmare clin pag. I) — cu 2,2 milioane tone pe NEDOARA :
tico-ideologică şi cultural-e- ducativă, de formare a oa şi Sarmizegetusa. Tot ieri, putul irnci noi lucrări. ste realizările estimate pe de circ (Placi
ducativă în raport cu cerin menilor în spiritul cerinţelor participanţii la lucrările în regie proprie a fost de anul 1979. Aceasta este cea tobelor — ser
ţele şî exigenţele programu şi exigenţelor societăţii pe simpozionului au efectuat păşit cu peste 17 milioa mai marc depăşire anuală ta); Napoli
(Constructorul)
lui ideologic al partidului, cu care o făurim, le dă un pu o vizită de documentare Koto: N. STOICAN ne lei. înregistrată vreodată în ba SÂNI : Ipliige
indicaţiile date de tovarăşul ternic stimulent în nobila la Densuş şi Sarmizege Relevînd aceste rezulta zinul Văii Jiului şi de a- 1-11 (Unirea) ;
Nicolae Ceauşescu, la Con muncă cu oamenii pentru tusa. te, trebuie să recunoaştem ccea o privim cu toată răs rlile 1-11 O
Şeriful din
sfătuirea de lucru de la C.C. oameni. deschis, cu toată responsa punderea şi seriozitatea cu partea a lll-a
bilitatea comunistă, că ele venite, LUPENI I
nu sînt pe măsura condi specială, minerii din Valea braconie.. 9
generală
adunarea
în
rumbescu —
ţiilor materiale create şi a
Omagiul tineretului şi pionierilor capacităţii colectivelor noas Jiului s-au angajat să de rtei mele C
(Cultural) ; I
tre de muncă. în activita păşească planul pe 1900 cu VULCAN : A
Mărit Tivaln
(Urmare dii> pag. î) raportează celui dc al XH-lca un nou prilej de intensifica ducător şi faur“ — a fost tea unităţilor combinatului 21 000 tone de cărbune brut (Muncitoresc) :
Congres al partidului reali re a eforturilor pentru spo genericul sub care formaţiile s-au lăcut şi se mai fac cocsificabil şi energetic, Prefectul de fi
nea ca tovarăşul Nicolac zarea în proporţie dc 109 la rirea eficienţei educative a artistice ale pionierilor şi ti încă simţite neajunsuri de 820 ml pregătiri şi 445 ml ANINOASA :
cartofilor cop
Ceauşescu să fie reales în sută a angajamentului de întregii noastre activităţi. Vă neretului, laureate în cea de natură organizatorică, lip deschideri, cu aproape 6 íese) ; URK
funcţia supremă de secretar muncă patriotică pe anul chemăm dragi tineri să fiţi a doua ediţie a Festivalului suri în stilul de muncă şi milioane lei producţie glo şea o lege
general al partidului. 1979. O contribuţie însemna în primele rînduri, să puneţi naţional „Cîntarca Româ activitatea consiliilor oame bală şi 1,5 milioane lei pro brie) ; BEA
ţâ tragică (Si
Bilanţul cu care organiza tă au adus tinerii la buna în slujba realizării acestor niei“, au închinat un emoţio nilor muncii, conducerilor de ducţie netă, să obţină eco ORĂŞTIE : Bt
ţiile de pionieri şi U.T.C. în- desfăşurare a campaniei a- măreţe obiective întreaga nant spectacol măreţului c- sectoare şi de secţii, pre nomii de 2,2 milioane kWh tei (Patria) ;
lîntpină Congresul al XII- gricole. Numai în toamna a- voastră putere de muncă, en veniment ce-şi va deschide cum şi o seamă de abateri energie electrică, 3 600 mc 7-a sub elar (
căra); OEOA(
ka al P.C.R. este rodnic. cestui an 35 000 de pionieri tuziasmul şi clanul vîrstci, lucrările peste două zile. A de la disciplina tehnologi la lemn de mină, şi de 535 ce şâ-1 împuşc
Participînd activ la realiza şi utecişti au participat la capacitatea de mobilizare, fost un spcctacol-simbol al că, de producţie şi a mun mc la cherestea. Ştim că a- sor (Casa de i
rea obiectivelor actualului recoltări. calităţile dc voinţă şi înflă anilor fericiţi în care s-au re cii. Avem toate temeiurile cest lucru nu este uşor, că TEG : Sfîrşltu
din Taiga
cincinal, organele şi organi Răspunzhul ^imperativului cărarea tinerească, să fiţi găsit nu numai interpreţii- să considerăm că unele ne- necesită dezvoltarea cores BRAZI : Prinţ
zaţiile U.T.C. au iniţiat legării tot mai strînsc a în- demni dc înaintaşii şi părin artişti (dc la liceele indus realizări din acest an pu punzătoare a capacităţilor CALAN : Herc
ample acţiuni cu valoare c- văţămîntului dc practică şi ţii voştri“. triale Pctrila, Lupcni, „Au teau să fie evitate, convin de producţie, punerea în Atlantida (Casi
SIMERIA : Irr
conomică şi educativă. Mun producţie, aproape 90 000 de îndemnurilor primului se rel Vlaicu“ Orăştie, şcolile gere pe care ne-a întărit-o valoare a unor noi cîmpuri stepă (Mure;
ca patriotică, concretizată pionieri şi elevi participă la cretar lc-au urmat momente generale Aninoasa şi nr. 4 şi dezbaterile din Conferin miniere, extinderea mai ra viad Ţepeş —
(Lumina) ; TE
prin constituirea celor cinci activitatea a 3 500 de cercuri le solemne în care zece şoimi Deva, casele dc cultură din ţa judeţeană de partid. pidă a mecanizării comple de sălbatice (
şantiere naţionale, unul ju lehnico-ştiinţifice şi aplicati ai patriei, dc la Şcoala ge Deva, Brad, Orăştie, Haţeg, Cauzele nerealizărilor de xe în abataje şi a mecani
deţean jţi 18 locale a adus ve, avînd înscrise la cca de nerală nr. 4 Deva, au fost Hunedoara, clubul tineretului spre care este vorba ne zării la săparea lucrărilor S5P~iţiS28SaS»
judeţului în acest an reali a Xll-a ediţie a concursului primiţi, în acest înălţător ca Deva, căminul cultural din sînt cunoscute şi în frunte de înaintare, să trecem la igjfOTO
zări în valoare de 72 mi dc creaţie tehnică peste 8 000 dru, în detaşamentul pionie Boşorod, I.U.M. Petroşani), cu organizaţia de partid, extinderea unor tehnologii
lioane lei. Alături de tineri, de lucrări. rilor, iar 12 elevi au trăit ci fiecare participant, • cu cu sprijinul organizaţiilor de lucru mai adecvate con
prezenţa pionierilor în viaţa Hotărîrile ce vor fi adop bucuria dc a li se înmîna gîndurile lor dc recunoştinţă de sindicat, am făcut un diţiilor de zăcămînt, să a- Rezultatele
social-cconomică şi culturală tate de Congresul al XH-lea carnetul roşu al organizaţiei şi^ respect pentru cel ce le-a puternic front comun îm sigurăm şi să pregătim for 16 noiembrie
a localităţilor judeţului este al partidului trebuie să con revoluţionare a tineretului dăruit adevărata copilărie şi potriva neajunsurilor. ţa de muncă necesară Ia Extragerea 1
tot mai activă. Consiliile şi stituie, pentru organele şi or comunist. tinereţe — PARTIDUL CO Sîntem ferm hotărî ţi ca nivelul sarcinilor de plan, 63, 85, 39, 41,
Extragerea a
comandamentele pioniereşti ganizaţiile U.T.C. şi pionieri, „Partidul ne e steag, con MUNIST ROMAN. prin aplicarea orientărilor să îmbunătăţim substanţial 22, 64, 38. 73,
şi indicaţiilor date de tova activitatea pe toate planu Fond de eîşti
răşul Nicolae Ceauşescu, rile. lei.
prin înfăptuirea sarcinilor Realizările tot mai im Report : 3811
ce ne revin din documen portante pe care le obţinem
tele Congresului al XH-lea în întîmpinarea Congresu
al partidului, a hotărîrii lui partidului, angajamen IVREIW
Conferinţei judeţene, prin tele mobilizatoare pe care
materializarea măsurilor pe minerii Văii Jiului le-au Timpul pr<
care ni le-am propus, să luat în întrecerea socialis ziua de 17 noi
îndeplinim la nivel supe tă cu ocazia dezbaterii ci mea va ii ca
rior sarcinile pe lunile no frelor de plan pe anul 1980 temporar noro
vor cădea pi
iembrie şi decembrie 1979 şi care se ridică iniţial nu avea .şi caract
şi să asigurăm preluarea mai în ceea ce priveşte pro însoţite posibi
corespunzătoare a sarcinilor ducţia de cărbune brut ex cărcări elccl
cantităţile dc
de plan pe anul 1980 şi pe tras la 28 000 tone, ne în păşi 25 litri/r.
cincinalul 1981—1985. tăresc convingerea că pu ore. Temperai
în contextul sarcinilor ce ternicul detaşament al mi-' vor îl cuprin;
9 grade, iar
ne stau în faţă se cere re nerilor din Valea Jiului va maxime int
marcat faptul că în anul îndeplini exemplar sarcini grade.
La munte, v
-
1980 — aşa după cum a le de plan pe anul viitor, lă eu cer ma:
reieşit din adunarea gene asigurînd ţării tţărbunele Se vor senini
rală specială pe combina necesar, aşa cum s-au ân- ţii mai ales s
tul minier, ţinută joi — va gajat în faţa partidului, a ploaie. însoţit
eleetri
cărcări
trebui să realizăm în bazi ţării, a iubitului nostru prezenta intei
nul nostru o producţie de conducător, t o v a r ă ş u l ia 120 km/oră.
Aspect din sală. Fofo; VIH OH. O NOW 11150 mii tone dc cărbune Nicolae Ceauşescu !